Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti

Camera preliminară – trimitere spre rejudecare. De la ce moment procesual se reia procedura în fața primei instanțe?
05.08.2022 | Alexandrin REZNIC

Secţiuni: Articole, Drept penal, Procedură penală, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Alexandrin Reznic

Alexandrin Reznic

Situația premisă

Inculpatul a fost trimis în judecată în martie 2020 pentru săvârșirea a două infracțiuni aflate în concurs real, judecătorul de cameră preliminară a urmat procedura prevăzută de art. 344 – 346 Cod procedură penală, la data de 29.07.2020 a admis în parte cererile și excepțiile formulate cu privire la insuficienta descriere a situației de fapt (pentru una din cele două persoane vătămate) și totodată a dispus excluderea unor probe, fiind urmată procedura remediu prevăzută de art. 345 alin. 3 Cod procedură penală. Ulterior, unitatea de parchet a emis o adresă de remediere prin care a explicitat descrierea situației de fapt și a comunicat menținerea dispoziției de trimitere în judecată, iar la data de 03.09.2020 judecătorul de cameră preliminară a constatat îndreptarea neregularității rechizitoriului și a dispus începerea judecății.

În calea de atac Tribunalul Iași a admis contestația formulată de inculpat, desființând integral atât încheierea premergătoare din 29.07.2020, cât și încheierea finală de cameră preliminară din 03.09.2020, pronunțând următoarea soluție:

Admite contestaţia formulată de inculpatul (…), împotriva încheierii penale nr. 643/a1 din 03.09.2020 şi împotriva încheierii penale din data de 29.07.2020, pronunţate de judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Iași în dosarul nr. (…), încheieri pe care le desființează integral. Trimite cauza spre rejudecare la judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Iaşi în vederea reluării procedurii de cameră preliminară.[1]

La data de 24.11.2020, în al doilea ciclu procesual de cameră preliminară, s-a comunicat inculpatului rechizitoriul, precum și drepturile și obligațiile prevăzute de art. 83 și 344 Cod procedură penală, fixându-se un termen de 30 de zile pentru formularea de cereri și excepții.

Prin încheierea finală din 21.02.2022 judecătorul de cameră preliminară a respins în totalitate cererile și excepțiile formulate, constatând legalitatea sesizării instanţei, sub aspectul regularităţii rechizitoriului nr. 177/P/2020 din data de 13.03.2020, al Parchetului de pe lângă Judecătoria Iaşi, astfel cum a fost remediat ulterior.

Prin motivele de contestație inculpatul a invocat faptul că anterior Tribunalul Iași a admis calea de atac a inculpatului împotriva încheierii penale nr. 643/a1 din 03.09.2020 şi împotriva încheierii penale din data de 29.07.2020, pronunţate de judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria (…) în dosarul nr. (…), încheieri pe care le-a desființat integral și a dispus reluarea procedurii de cameră preliminară, sens în care judecătorul de cameră preliminară a dispus comunicarea către inculpat a rechizitoriului emis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași în forma inițială.

Totodată precizăm că actul de remediere al Parchetului de pe lângă Judecătoria (…) nu a fost emis benevol, eventual ca urmare a unei erori materiale, ci ca urmare a încheierii judecătorului de cameră preliminară din 29.07.2020, care a constatat neregularitatea actului sub aspectul insuficientei descrieri a faptei.

Desființându-se încheierile judecătorului de cameră preliminară și a actelor subsecvente, coroborat și cu derularea procedurii în faza de rejudecare, când s-a comunicat inculpatului forma inițială a rechizitoriului, reprezentantul Ministerului Public a formulat concluzii strict prin raportare la rechizitoriul nemodificat, s-a considerat că în mod evident în faza de rejudecare judecătorul de cameră preliminară era învestit cu analiza criticilor asupra rechizitoriului nemodificat prin actul de remediere.

Poziția inculpatului a fost însușită de completul ce a soluționat calea de atac împotriva celei de a doua încheieri finale de cameră preliminară, respectiv s-a reținut că Prezentul complet de judecători de cameră preliminară constată că, efect al desființării ambelor încheieri dispuse în cauză, actul de remediere întocmit de către procuror, ca efect al admiterii în parte a cererilor şi excepţiilor invocate, nu mai poate fi avut în vedere, cu reţinerea caracterului de remediu, cu atât mai mult cu cât cererile şi excepţii invocate vizau situaţia de fapt prin raportare la ambele persoane vătămată din cauză, context în care aceasta trebuia privită în ansamblu.[2]

Totodată completul din cadrul Tribunalului a reținut în considerente încălcarea principiului „non reformatio in pejus”, respectiv pronunțarea soluției a avut loc prin ignorarea trimiterii spre rejudecare ca efect al admiterii căii de atac al inculpatului, iar prin respingerea în totalitate a cererilor și excepțiilor inculpatului i-a fost agravată situația acestuia în comparație cu primul ciclu procesual când s-a constatat insuficienta descriere a faptei și excluderea unor probe.

În acest context al unei poziţii contradictorii a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Iași, completul de judecători din cadrul Tribunalului Iaşi apreciază necesar a se dispune rejudecarea cauzei cu respectarea clară a limitelor stabilite de încheierea nr.365/C-CP/2020 din 17.11.2020 a Tribunalului Iaşi, dispusă în dosarul nr. (…), încheiere prin care s-au desfiinţat atât încheierea finală din data de 03.09.2020, cât şi pe cea din data 29.07.2020, această ultimă încheiere a avut drept urmare, în urma punerii în discuţia contradictorie a părţilor şi admiterea unor cereri şi excepţii, actul de remediere întocmit de către procuror.[3]

În al treilea ciclu procesual de cameră preliminară, după trimiterea dosarului Judecătoriei Iași, s-a fixat direct termen de judecată în camera de consiliu, fără a se comunica copia rechizitoriului, a drepturilor și obligațiilor inculpatului.

Având în vedere soluția pronunțată de Tribunalul Iași de admitere a contestației, desființare integrală a încheierii finale de cameră preliminară și trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea reluării procedurii de cameră preliminară, opinăm în sensul că instanța de fond este ținută în mod expres de dispoziția instanței de control judiciar, astfel cum s-a procedat și în varianta primei trimiteri spre rejudecare, neexistând argumente valide pentru practica neunitară privind aceeași chestiune procedurală.

Astfel, urmează ca procedura de cameră preliminară să fie reluată ab initio de la momentul sesizării instanței cu rechizitoriu, urmând a fi făcută aplicarea dispozițiilor art. 344 alin. 2 Cod procedură penală, impunându-se comunicarea copiei certificate a rechizitoriului, aducerea la cunoștința inculpatului a obiectului procedurii în cameră preliminară, dreptul de a-și angaja un avocat și termenul în care, de la data comunicării, poate formula în scris cereri și excepții cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și efectuării actelor de către organele de urmărire penale, termen care nu poate fi mai scurt de 20 de zile.

Doar ulterior acestei proceduri obligatorii pentru judecătorul de cameră preliminară se impune verificarea eventualei invocări a cererilor și excepțiilor de către inculpat/ invocării din oficiu de către judecător și subsecvent stabilirea unui termen de judecată cu citarea părților și participarea procurorului sau în ipoteza lipsei invocării unor cereri și excepții judecătorul urmează a se pronunța în camera de consiliu fără citarea părților și fără participarea procurorului.

Concluzionând, în ipoteza admiterii contestației în faza camerei preliminare și a trimiterii spre rejudecare în vederea reluării procedurii de cameră preliminară, opinăm în mod indubitabil că dispoziția instanței de control judiciar este neechivocă și se impune constatarea desființării și a tuturor măsurilor judiciare sau administrative anterior dispuse, procesul penal urmând a fi reluat din momentul primei sesizări a instanței cu rechizitoriu și aplicarea din nou a măsurilor premergătoare prevăzute la art. 344 Cod procedură penală.


[1] Tribunalul Iași, Încheierea finală de cameră preliminară nr. 365/2020
[2] Tribunalul Iași, Încheierea finală de cameră preliminară nr. 291/2022, p. 16
[3] Tribunalul Iași, Încheierea finală de cameră preliminară nr. 291/2022, p. 17


Avocat Alexandrin Reznic

Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti