Secţiuni » Arii de practică » Business » Cyberlaw
Cyberlaw
CărţiProfesionişti

Democratizarea accesului la justiție și inteligența artificială (IA)
05.08.2022 | Paul VARGAN

Secţiuni: Cyberlaw, Opinii, Selected, Sistemul judiciar
JURIDICE - In Law We Trust
Paul Vargan

Paul Vargan

Prezenta lucrare aduce în discuție democratizarea accesului la justiție și inteligența artificială (IA) prin prisma unor experiențe și constatări proprii, suficient de însemnate pentru a ridica întrebări și căuta răspunsuri. După cum reiese și din titlu, prezintă interes trei elemente: democratizare, acces și inteligența artificială, urmând să identificăm compatibilitatea, interacțiunea dintre concepte și posibilitatea de a le vedea și percepe ca întreg.

Despre acces la justiție se vorbește destul de des, fiind un termen larg definit, dar în raport de care merită să ne punem probleme legate de substanță: chiar este atât de facil accesul la justiție, chiar poate oricine să acceseze sistemul de soluționare a litigiilor și să mânuiască mecanismele legale necesare protejării drepturilor și intereselor legitime?

Probabil este cunoscută majorității gluma apărută încă din sec. al XIX-lea, respectiv „justiția este deschisă tuturor – precum Hotelul Ritz[1]. Or, dacă Hotelul Ritz este un simbol al luxului și extravaganței încă din anii Belle Epoque, așadar ”deschis tuturor”, dar cu o condiție, pentru cei ce dispun de mijloace financiare, este evident că analogia se confirmă, în condițiile în care schimbările aduse sistemului de acces la justiție nu au eliminat dezavantajele pentru vulnerabili, cu disponibilități bănești sau de cunoaștere limitate.

Și chiar dacă îi avem în vedere pe cei ce au acces la resurse și implicit au capabilitatea de a beneficia de suport de specialitate la cel mai înalt nivel, interpunerea avocatului este de actualitate, aproape de neocolit.

Constituția ne arată că orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime (art. 21 alin. 1).

La nivel european, aspecte legate de accesul la justiție găsim și în Carta fundamentală a Drepturilor Omului, în cuprinsul art. 47 (dreptul la un remediu eficient).

Având în vedere că justiția este definită ca un serviciu de interes public, din analiza aspectului relațional dintre interesat și justiție văzut prin prisma conceptului de liber acces la justiție, ca facultate a oricărei persoane de a introduce, după libera sa apreciere, o acțiune în justiție, a rezultat că dreptul noilor tehnologii oferă cadrul legal pentru îmbunătățirea interacțiunii dintre interesat și justiție prin mijloace electronice.

Consecința celor enunțate o reprezintă apariția MyJustice® – Digital Legal Solutions, ca primă platformă ce permite oricărei persoane, indiferent dacă este practician al dreptului sau nu, să completeze, să genereze și să investească instanța de judecată cu o cerere specifică pentru recuperarea unei creanțe.

Iar pentru a ieși din zona generalităților, vom lua exemplul practic al cererii de valoare redusă, procedură ce se desfăşoară în întregime în camera de consiliu, în scris.

• În cuprinsul raportului privitor la starea justiției pentru anul 2019 publicat de Consiliul Superior al Magistraturii s-a constatat numărul mare de dosare care privesc
executarea (în special contestațiile la executare) precum și folosirea, cu predilecție, a cererilor de valoare redusă;

• În anul 2019, dintre cele 2.040.732 cauze rulate la nivelul judecătoriilor, peste 100.000 au fost reprezentate de cererile de valoare redusă, respectiv 5% din total;

• În anul 2020, procentul este crescător, de 6,6%.

În mod tradițional, creditorul ar trebui, în primul rând, să parcurgă o procedură de notificare cu debitorul, să angajeze un avocat, să comunice documente și să ofere explicații, să plătească un onorariu avocațial și o taxă judiciară de timbru. Apoi, avocatul redactează cererea de chemare în judecată, cel mai adesea o tipărește, o semnează și o trimite instanței prin poștă/curier sau, într-un procent mult prea mic, prin poștă electronică.

În mod cert, acest flux presupune costuri exprimate în timp și bani.

Și acum, imaginați-vă o platformă, ce poate fi accesată online, fără cozi, fără program de lucru, disponibilă 24/7, aptă să automatizeze relația cu instanțele judecătorești.

Pentru a clarifica, MyJustice nu este vehicul prin care sunt oferite servicii de natură avocațială, servicii de consultanță, asistență și/sau reprezentare, ci reprezintă introducerea conceptului de self-service în justiție.

Iar cum IA este capacitatea unui soft de a imita funcții umane, cum ar fi raționamentul, învățarea sau planificarea, accesul la justiție nu doar că poate, ci va beneficia de sisteme tehnice ce vor percepe problema – în cazul nostru protejarea unui drept, o vor prelucra, iar apoi rezolva, adaptând comportamentul prin analiza efectelor acțiunilor anterioare.

Astăzi, IA este destul de limitată, fiind vorba exclusiv despre matematică, adică algoritmi, ce utilizează metode simple de analiză a datelor pentru aceeași problemă în vederea obținerii unui anume rezultat.

Constatările arată că sistemele de IA și a modului în care acestea iau decizii
mai ales în situații ce presupun jargon juridic este dificilă, fiind încă mult prea complexă accesarea acelor informații necesare unui proces decizional specific.

Poate sună frumos, dar etichetarea unor motoare de căutare ca fiind inteligență artificială este o exagerare, menită să atragă și să activeze sentimente encomiastice.

Desigur, odată cu maturizarea conceptului de self service, folosind modele predictive, analize prescriptive, text și acces al bazelor de date, IA va recunoaște tipologia problemei și va oferi soluții.

Revenind la exemplu, după depunerea cererii introductive de instanță, rolul principal îl va avea amuzant numitul ”cyber judge”!, care în următorii 15, 20, 25 de ani încă va fi un judecător uman, dar în viitor, cine știe? Deși se deschide perspectiva unei ciocniri între sistemele de IA cu puterea de decizie a judecătorului și mai departe cu independența judiciară, caz în care atributul echității procesului și al unei căi de atac eficiente reprezintă elemente ce reclamă dezbatere separată, opinez că în cauzele de complexitate redusă, cel mult medie, judecătorul uman va fi înlocuit sau, dacă e prea mult, se va limita la a verifica temeinicia și legalitatea soluției.

Dacă căutăm pe google ”cyber lawyer”, vom descoperi că rezultatele fac trimitere la avocații specializați în dreptul tehnologiei informației, nicidecum la un avocat de tipul chat bot condus de inteligența artificială.

Concluzionând, gradul de eficiență al practicienilor dreptului va crește prin automatizarea proceselor repetitive, informația documentară juridică va fi accesibilă imediat, iar unele proceduri cu caracter contencios vor fi parcurse preponderent cu ajutorul programelor de calculator, fără a fi neapărat necesară asistență din partea unui avocat și/sau consilier juridic.


[1] Sir James Mathew, judecător irlandez (n. 1830 – m. 1908)


Avocat Paul Vargan, coordonator al proiectului MyJustice – Digital Legal Solutions®

* Prezentare susținută în cadrul Conferinței ”NFT & AI” organizată de Societatea de Științe Juridice

Cuvinte cheie: , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti