Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Procedură civilă
Procedură civilă
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
 1 comentariu

Considerații privind litispendența parțială
10.08.2022 | Alexandru-Valentin RĂVDAN

Secţiuni: Articole, Procedură civilă, Selected, UNIVERSITARIA
JURIDICE - In Law We Trust
Alexandru-Valentin Răvdan

Alexandru-Valentin Răvdan

O administrare eficientă a justiției este dezirabilă. De multe ori, procesul juridic este tergiversat și împovărat de nerespectarea regulilor și principiilor de drept. Un principiu de bază în dreptul modern este statuat încă din anul 1865, în alineatul (1) al articolului 163 al Codului de Procedură Civilă: (1)Nimeni nu poate fi chemat în judecată pentru aceeaşi cauză, acelaşi obiect şi de aceeaşi parte înaintea mai multor instanţe.” . Dreptul, aflându-se într-o evoluție continuă, urmează să ofere o soluție concretă pentru evitarea acestei situații statuate încă din secolul al XIX-lea, acest ”remediu” fiind excepția de litispendență din legislația actuală.

Excepția de litispendență are un rol important în sistemul juridic actual. Prin existența acestei instituții de drept, activitatea instanțelor este eficientizată, și poate mai important de atât, subiecților de drept le este garantat faptul că  „Nimeni nu poate fi chemat în judecată pentru aceeaşi cauză, acelaşi obiect şi de aceeaşi parte, înaintea mai multor instanţe competențe sau chiar înaintea aceleiaşi instanţe, prin cereri distincte.” (art 138 alin (1)- N.C.P.C)

Deducem astfel din textul de lege faptul că pentru a se putea ridica excepția litispendenței este nevoie de minim două cereri de chemare în judecată în care cauza, obiectul și părțile să fie aceleași. Totuși, practica instanțelor naționale și europene ne demonstrează că nu de puține ori, excepția litispendenței este incidentă chiar și în ipoteza în care cele trei elemente menționate mai sus nu sunt prezente în aceeași manieră în cele două cereri de chemare în judecată. Astfel, instanțele au dat naștere prin practica lor unei noi instituții de drept: litispendența parțială.

Putem oferi ca exemplu Încheierea nr. 147/2011 din data de 10.03.2011 a Judecătoriei Târgu Lăpuș. În acest caz, la judecătorie au fost înregistrate două plângeri distincte, cu același obiect și aceeași cauză, singură diferență fiind că a doua plângere a fost înaintată doar de doi dintre cei trei petenți din prima plângere.[1]

Un alt exemplu constă în Sentința Civilă nr. 143, Secția a VI-a Civilă a Tribunalului București din data 16.01.2014, proces în care din nou nu este îndeplinită cu exactitate tripla identitate necesară litispendenței, identitatea de cauză lipsind.

În ambele cazuri, instanțele au admis excepția de litispendență, deși condițiile erau îndeplinite parțial. Putem considera deci că instanțele de fapt au admis o excepție de litispendență parțială.

Mai mult, existența și utilitatea litispendenței parțiale sunt recunoscute și la nivel european, prin cauza Gubisch/Palumbo[2] (C-144/86, hotărâre din 8.12.1987). O așa zisă litispendență la nivel european este deja recunoscută prin art. 29 din Regulamentul Bruxelles I bis.( Articolul 29 (1) Fără a se aduce atingere dispozițiilor de la articolul 31 alineatul (2), în cazul în care cereri având același obiect și aceeași cauză sunt introduse între aceleași părți înaintea unor instanțe din state membre diferite, instanța sesizată ulterior suspendă din oficiu acțiunea până în momentul în care se stabilește competența primei instanțe sesizate. (2) În cazurile menționate la alineatul (1), la cererea unei instanțe sesizate cu litigiul, orice altă instanță sesizată informează fără întârziere prima instanță referitor la data la care a fost sesizată în conformitate cu articolul 32. (3) Dacă se stabilește competența primei instanțe sesizate, instanța sesizată ulterior își declină competența în favoarea acesteia).

În cauza mai sus menționată, Curtea a statuat că, în cazul unei vânzări internaționale de bunuri mobile, „cererea având ca obiect executarea contractului are ca scop să dea eficiență acestui contract, în vreme ce cererea în constatarea nevalabilității și rezoluționarea contractului are ca scop negarea eficacității aceluiași contract. Punctul central al ambelor litigii este, așadar, validitatea contractului. Dacă cererea în anulare ori rezoluționarea contractului este ultima formulate, ea poate fi considerate chiar un mijloc de apărare față de prima cerere, invocate sub forma unei cereri distincte în fața instanțelor altui stat. În raport de aceste împrejurări de ordin procesual, trebuie constatat că cele două cereri au același obiect, această noțiune neputând fi restrânsă la identitatea formală a celor două cereri”.

De asemenea, litispendența parțială este recunoscută și în doctrină: ” Suntem, așadar, în totalitate de acord cu opinia exprimată în doctrină, potrivit căreia este litispendență, deși cererile nu sunt cu totul la fel, însă obiectul uneia este subînțeles în celelalte, sau când unul din mai multele capete de cerere dintr-un proces formează obiectul altui proces: litispendența parțială.”[3]

Așadar, putem constata că deși nu este recunoscută momentan de lege, instituția litispendenței parțiale este folosită în activitatea instanțelor. Pentru a restabili un raport de conformitate între textul de lege și practica judiciară, recomandăm recunoașterea excepției de litispendență parțială prin text de lege.


[1] Disponibil aici
[2] Disponibil aici
[3] Noul Cod de procedură civilă – comentat și adnotat – Vol. I – art. 1-526, Ediția a II-a, revizuită și adăugită, Coordonatori: Viorel Mihai Ciobanu și Marian Nicolae, editura Universul Juridic, București, 2016, p. 568


Alexandru-Valentin Răvdan
Student – Facultatea de Drept din cadrul Academiei de Studii Economice din București

Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

1 Comment
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti