Secţiuni » Arii de practică » Business » Fiscalitate
Fiscalitate
DezbateriCărţiProfesionişti

Avocaţii în contextul modificărilor fiscale
10.08.2022 | Daniel UDRESCU

Secţiuni: Fiscalitate, Opinii, Selected, UNBR+INPPA+Barouri
JURIDICE - In Law We Trust
Daniel Silviu UDRESCU

Daniel Udrescu

1. Să începem cu începutul: jurământul

Avocaţii sunt apărătorii legii pentru oameni şi probabil printre puţinii care înţeleg abuzurile. Deci prima concluzie este că atunci când apare o lege avocaţii sunt cavalerii de onoare ai dreptății, care se luptă pentru legalitate. Aceeași onoare revine și avocaților care ocupă o funcție publică, în Parlament, în Guvern, în corpurile specializate care funcţionează pe lângă cei care pregătesc proiecte de lege.

Am semnalat în numeroase articole că legea ne este încălcată de interesele meschine ce vin de la  Uniunea Europeană, sau mai grav… Legile date de aserviţii intereselor străine sunt împotriva românilor. Avocații sunt cei care, prin rang, trebuie să ne apere, în Parlament, în Guvern, sau oriunde au depus un jurământ profesional la intrarea în profesie sau mai grav, în funcţie (vă aduc aminte versetul din Biblie „Să nu juri strâmb, ci să ţii înaintea Domnului jurămintele tale” – Matei 5:33).

Art. 10 (4) din Codul deontologic al avocaţilor: Prin toate demersurile sale, avocatul va combate tendințele, acțiunile și măsurile totalitariste, specifice statului dictatorial, pledând pentru libertate, transparența procedurilor judiciare și soluții în conformitate cu principiile statului de drept.

Art. (2) din Codul deontologic al avocaţilor ne prezintă Principiile fundamentale ale profesiei de avocat:

a) Principiul libertății și independenței avocatului;

b) Principiul legalității și al respectării Statului de drept;

c) Principiul respectării secretului profesional;

d) Principiul evitării conflictelor de interese;

e) Principiul demnității, al onoarei și al probității;

f) Principiul profesionalismului și loialității față de client;

g) Principiul competenței profesionale;

h) Principiul respectării confraților și a tuturor persoanelor cu care avocatul intră în relații profesionale;

i) Principiul autonomiei și al auto-reglementării profesiei de avocat;

j) Principiul loialității față de profesia de avocat.

Rezultă clar că, prin necombaterea măsurilor totalitare, toți avocaţii din România permit asuprirea populației din România.

Avocaţii au obligaţia clarificărilor din lege, prin acţiuni în instanţe. Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 109/2010 s-a arătat obligativitatea Ordonanţelor de Urgenţă de a evidenţia existenţa unei situaţii extraordinare, a cărei reglementare nu poate fi amânată. Ori, motivarea recentelor modificări din Codul Fiscal nu arată nici urgența, nici o situaţie extraordinară.

2. Al doilea aspect pe care încerc să îl prezint sunt micile probleme care fac legea neconstituţională.

Este Codul fiscal lege organică sau ar trebui să fie? Da, în opinia mea, întrucât altminteri s-ar încălca art. 115 alin. (6) din Constituţie. Atâta vreme cât orice cetăţean are îndatorirea de a contribui prin taxe şi impozite la buget (in sensul art. 56 alin. 1 din Constituţie), obligația de plată a taxelor este o “îndatorire fundamentală”. De aici şi critica noastră: s-a reglementat prin ordonanţă în domeniul îndatoririlor fundamentale.

Decizia CCR nr. 545/2006: „Adoptarea legii în cauza, cu respectarea exigentelor constituţionale proprii unei legi organice, califică ca atare însăşi legea modificată, în întregul său, fiind evident de neconceput ca aceasta să fie doar pro parte lege organică, rămânând, totodată, pro parte lege ordinară. Pe cale de consecinţă, orice intervenţie – modificare, completare sau abrogare … nu se poate realiza decât printr-o lege adoptată cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituţie. Soluţia contrară ar însemna recunoaşterea posibilităţii modificării unei reglementări adoptate prin votul unei majorităţi absolute, prin efectul votului unei majorităţi simple, ceea ce contravine principiului democraţiei parlamentare. Intrucât legea dedusă controlului nu satisface această exigenţă, fiind adoptată în conformitate cu prevederile art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţie, Curtea constată că aceasta este viciată de neconstituţionalitate, în ansamblu. 

Având în vedere argumentele expuse, Curtea reţine că nerespectarea normei constituţionale a art. 76 alin. (1) atrage şi înfrângerea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5), potrivit cărora “respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.”

Art. 61 al Legii nr. 24/2000: „Derogarea se poate face numai printr-un act normativ de nivel cel puţin egal cu cel al reglementării de bază.” Delegarea legislativă ce urmează în ordine trebuie să ţină cont de un ansamblu.

Codul Fiscal (Legea organică nr. 571/2003 transformată în Legea 227/2015 – în momentul adoptării nu avea un caracter organic, însă, în urma completării acesteia cu Titlul IX – Infracţiuni, prin Legea nr. 494/2004, legea a căpătat un caracter de lege organică – faţă de exigenţele art. 73 alin. 3 lit. h) din Constituţia României), împreună cu Legea organică nr. 500/2002 – Legea Finanţelor Publice precum şi Legile anuale ale Bugetelor Publice Naţionale, dar şi a Legilor de rectificare a Bugetelor Publice Naționale, legiferează împreună resursele financiare ale statului, ele izvorând din următoarele articole din Constituţie:

Titlul II Capitolul 3 Îndatoriri fundamentale – Art. 56 – Contribuții financiare

Titlul III Capitolul 3 Guvernul – Art. 102 (1) Rolul şi structura

Capitolul 4 Raporturile Parlamentului cu Guvernul

Art. 111 – Informarea Parlamentului

Art. 115 –  Delegarea Legislativă

(6) Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.

TITLUL IV – Economiei şi finanţelor publice

Art. 137 – Sistemul Financiar

Art. 138 – Bugetul Public Naţional şi

Art. 139 – Impozite, taxe şi alte contribuţii

În capitolul III din Constituţie – Îndatoriri fundamentale contribuţia cetăţeanului prin taxe şi impozite este o îndatorire prevăzută de constituţie (art. 56 (1): Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice).

Întrebare: O îndatorire prevăzută de Constituţie poate fi modificată de ORDONANŢE?

Important este definirea sintagmei „prin Lege” şi ce NU este Ordonanţa de urgenţă sau Ordonanţa simplă. Structura Constituţiei este clară. Parlamentul legiferează, Guvernul administrează. De ce avocaţii nu atacă şi permit legiferarea prin Ordonanţe de urgenţă sau Ordonanţe simple, pentru că un interes meschim politic a strecurat prin Curtea Constituţională că Ordonanţa de Urgenţă ar fi Lege? (vezi aici https://www.juridice.ro/212956/opinie-de-contabil-curtea-constitutionala-ar-trebui-sa-demisioneze.html)

Legea este Lege, Ordonanţa de urgenţă nu este Lege. Ce să mai spun de ordonanţa simplă? (Abuzul membrilor Guvernului, care au încălcat legea şi au modificat Codul fiscal cu ordonanţe simple (ex. OG nr. 16/2022), lucru nepermis de lege – ARTICOLUL 139 din Constituţie (1) Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege).

Parte din micile nelegalităţi sunt şi prevederile art. 4 din Codul fiscal – Modificarea și completarea Codului fiscal

(1) Prezentul cod se modifică și se completează prin lege, care intră în vigoare în termen de minimum 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) În cazul în care prin lege se introduc impozite, taxe sau contribuții obligatorii noi, se majorează cele existente, se elimină sau se reduc facilități existente, acestea vor intra în vigoare cu data de 1 ianuarie a fiecărui an și vor rămâne nemodificate cel puțin pe parcursul acelui an.

(3) În situația în care modificările și/sau completările se adoptă prin ordonanțe, se pot prevedea termene mai scurte de intrare în vigoare, dar nu mai puțin de 15 zile de la data publicării, cu excepția situațiilor prevăzute la alin. (2).

(4) Fac excepție de la prevederile alin. (1) și (2) modificările care decurg din angajamentele internaționale ale României.

Întrebare: Sunt alineatele 3 şi 4 neconstituţionale?

Nu sunt avocat sau jurist, dar contabilul din mine vede multe nereguli. Introducerea alin. 3 şi 4 cu Legea 227/2015. S-a contestat de către cineva această idioţenie? Să înţelegem prostia: Din compararea „se completează prin lege” de la alin. 1 şi „prin ordonanţe” de la alin. 3 reiese că ordonanţa are mai multă putere decât legea. Sintagma prin lege se referă clar la LEGE nu la ordonanţă, altfel alineatul 3 nu ar mai avea sens. Logica mea îmi spune că se încalcă Constituţia.  Nelegalitatea permite ordonanţei să scurteze termenele, dar impune LEGII minim 6 luni? OARE??? Ordonanţa 16 a fost publicată în  MONITORUL OFICIAL nr. 716 din 15 iulie 2022, deci are mai puţin de 6 luni şi este plină de introducere de impozite, taxe sau contribuții obligatorii noi, se majorează cele existente, se elimină sau se reduc facilități existente.  Trebuie să analizăm trimiterea din teza a doua a alin. 3 care INTERZICE termene mai scurte. Ordonanţa nu poate avea termene mai scurte pentru că încalcă excepţia deoarece ne aflăm  „În cazul în care prin lege se introduc impozite, taxe sau contribuții obligatorii noi, se majorează cele existente, se elimină sau se reduc facilități existente.”   Să nu îmi spuneţi că Ordonanţa poate avea termene mai scurte de 15 zile, pentru că aruncăm la coş tot sistemul economic cu schimbări luate de Guvern la mai puţin de 15 zile. Dacă legea de modificare intră în vigoare în termen de minimum 6 luni, atunci OG 16/15.07.2022 ar trebui să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2024? Pentru că nu are minimum 6 luni!!! Este constituţional ca ordonanţa, care este inferioară LEGII pe scara ierarhică, să încalce legea şi să aibă termene mai scurte?

3. Pentru că deja am supărat multă lume voi trece la aspectele fiscale.

Oare cineva s-a uitat la modul de stabilire a impozitelor conform Constituţiei? Art. 56 (2) Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale. Să dau un exemplu: de la 5% la 8% impozit pe dividend este o creştere de 60% a impozitului. Este creşterea rezonabilă sau justă? Să continui cu aceste modificări prin ordonanţă: Plafonul microîntreprinderilor de scade cu 50%, ce aruncă componenţa impozitului la peste 300% pentru diferenţa de plafon până la 1 million. CAS şi CASS de la 12 salarii minime la 24, creştere cu 100%.  Unde în lume sunt modificări aberante ca în România? Cum să-ţi faci planul de afaceri, când nepricepuţi ce jignesc antreprenorii mai stau în funcţia de Ministru al Finantelor Publice?

Să trecem la ce doare mai tare, regimul PFA. Avocatul va plăti în continuare impozit de 10%, CAS de 11% sau 25% şi CASS de 10%, contribuţiile fiind acum în trepte până la 24 de salarii minime.

Ministerul de Finanțe cât și ANAF, cei care au fost inițiatorii OUG 226/2020, și-au păstrat poziția, respectiv că pentru indemnizațiile primite de avocați în baza OUG 30/2020, cu modificările și completările ulterioare, aceștia trebuie să plătească contribuția de asigurări sociale în cota prevăzută de Codul Fiscal (25%) și nu conform cotei prevăzute de Legea 72/2016 (11%).

Întrebare: Este abrogat specific articolul din lege prin care avocaţii trebuie să plătească contribuția de asigurări sociale în cota prevăzută de Codul Fiscal (25%) și nu conform cotei prevăzute de Legea 72/2016 (11%)?  NU.  Şi atunci de ce nu contestaţi aplicarea eronată a legii?

Întrebare: care este plafonul pentru media de asigurare medicală pe care o primeşti? De ce CASS continuă la nesfârşit la angajaţi şi se plafonează la 24 de salarii minime? Mai mult, de ce nu se plafonează la nivel de toate veniturile inclusiv salariale? Sau de ce nu sunt opţionale plafoanele de contribuţii?

Şi acum alte câteva idioţenii de speculat de avocaţi:

1. La articolul 47 alineatul (1), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„c) a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul in lei a 500.000 euro. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exerciţiului financiar în care s-au înregistrat veniturile;”

Încep cu un truism. Construcţiile reprezintă motorul economiei. Fiscalitatea în construcţii nu trebuie să afecteze motorul.

Măsurile tranzitorii sunt acele măsuri date de lege pentru a proteja deciziile economice pornite pe vechea lege şi care nu au ajuns încă la finalitate. În domeniul construcţiilor ciclul este mai mare de un an fiscal şi are nevoie de măsuri tranzitorii. Da s-au acordat cele cu menţinerea prevederilor contractuale din antecontracte cu privire la TVA şi plafoane, dar nu s-au efectuat măsuri tranzitorii cu privire la plafonul de 500.000 euro pentru situaţiile financiare.

În domeniul construcţiilor proiectele durează mai mulţi ani. Un plan de afaceri pentru o construcţie include şi finanţarea prin metode alterntive, precontracte, asocieri. Să presupunem că veniturile societăţii sunt între 500.000 euro şi 1.000.000 euro, iar trecerea va însemna pierderea de la o impozitare de la 1% pe venit or 5.000 euro la 16% din profit, să zicem 20% profitabilitate adică la 100.000 profit un impozit de 16.000 euro sau o creştere a impozitului de 320%.

La această anomalie adăugăm şi rata efectivă de impunere a dividendelor şi se ajunge la un impozit efectiv de 22,72% plus plafonul la CASS (16% impozit plus 8% dividend după impozit), mai mult decât 1% impozit pe venit plus 5% impozit pe dividend. Se spune că avem cea mai scăzută fiscalitate din Europa. Poate pentru săraci sub pragul minimei existenţe…

Să mai adăugăm că se modifică şi modul de calcul al TVA la transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile, acolo unde nu s-au făcut precontracte, ceea ce va aduce un coşmar pentru industria deja greu încercată. Cota de 5% se va aplica doar pentru locuințele ce nu depășesc 120 mp și 600.000 lei; Cota de 5% se va aplica doar la o singură achiziție de locuință, fără limitare în timp. Menţionez aici că măsura este un pas solicitat de UE, pentru descreşterea numărului de proprietari şi creşterea numărului de chiriaşi.

2. La articolul 47 alineatul (1), dupa litera e) se introduc trei noi litere, lit. f) – h), cu următorul cuprins:

„f) a realizat venituri, altele decât cele din consultanţă şi/sau management, în proportie de peste 80% din veniturile totale;”

Noţiunea de consultanţă sau management nu este definită şi este interpretabilă, ajungând din nou la mâna zbirului ANAF.

„h) are asociaţi/acţionari care deţin peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la cel mult trei persoane juridice române care se încadrează să aplice sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, incluzând şi persoana care verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezentul articol.”

Un coşmar şi ciudăţenie. Cum poţi să administrezi independenţa fiscală a patru asociaţi/acţionari şi a unei societăţi cu 4 asociaţi/acţionari cu 25%? Fiecare îşi maximizează independent expunerea fiscală. Eu, cu o singură participare, am efectuat o investiţie planificată cu impozit pe venit de 1% şi toată investiţia mea creşte la 16% pentru că alt asociat/actionar are mai multe astfel de investiţii?

Se modifică semnificativ modul de calcul al impozitului pe clădiri. Baza de calcul a impozitului pentru clădirile cu destinație rezidențială nu va mai fi calculată conform valorilor stabilite în Codul Fiscal, în funcție de tipul clădirii și de localitate/ zona în cadrul localității, ci va fi stabilită de autoritățile locale (DITL) în funcție de valorile din Studiile de piață referitoare la valorile orientative privind proprietățile imobiliare din România, administrate de Uniunea Națională a Notarilor Publici. Accentul este pe valorile orientative şi cât de corecte sunt ele. Probabil că vor exploda expertizele evaluatorii care vor contrazice şi aşa valorile UNNP. O statistică a vânzărilor sub valorile orientative ar fi o unealtă de considerat, dar ANAF sau UNNP se vor opune unei astfel de măsuri.

Pregătiţi-vă pentru un nou set de cazuistică.

Expert contabil Daniel Udrescu

Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti