Secţiuni » Mesaje de condoleanţe
Mesaje de condoleanţe

S-a stins Mihail Gorbaciov, om de stat, jurist și artizan al încheierii Războiului Rece
31.08.2022 | JURIDICE.ro

Secţiuni: Afaceri transfrontaliere, Drept penal, Mesaje de condoleanțe
JURIDICE - In Law We Trust

 Mihail Gorbaciov, ultimul lider sovietic, cel care a încheiat Războiul Rece fără vărsare de sânge, dar nu a reușit să împiedice destrămarea Uniunii Sovietice (foto Forbes), a murit, după o îndelungată suferință, în seara de marți, 30 august 2022, la vârsta de 91 de ani, la Spitalul Clinic Central din Moscova, unde era internat, au anunțat Reuters, CNN și Euronews România, citând agențiile de presă din Rusia.

Mihail Sergheevici Gorbaciov s-a născut la 2 martie 1931 în satul Privolnoye, ținutul Stavropol, într-o familie de țărani ruso-ucraineni, ambii săi bunici fiind supuși represiunilor staliniste din anii ’30.

După absolvirea studiilor liceale la Molotovskoye, potrivit Wikipedia, Gorbaciov a aplicat în iunie 1950 pentru a studia la Facultatea de Drept a Universității „M.V. Lomonosov” din Moscova, pe atunci cea mai prestigioasă universitate din URSS.

În perioada studenției și-a câștigat o reputație de mediator în timpul disputelor, avea o atitudine deschisă în clasă, în privat mărturisindu-le unor colegi opoziția sa față de norma jurisprudențială sovietică care statuează faptul că o mărturisire dovedește vinovăția, acesta menționând că mărturisirea ar putea fi forțată.
Gorbaciov l-a apărat, totodată, public pe Volodya Liberman, un student evreu care a fost acuzat de neloialitate față de țară de către unul dintre semenii săi.

​​La începutul anului 1953, Mihail Gorbaciov a făcut un stagiu la procuratura din raionul Molotovskoye, fiind impresionat negativ de incompetența și aroganța celor care lucrau acolo.

În iunie 1955, a absolvit cu distincție Dreptul și a fost repartizat la procuratura sovietică, ce se concentra atunci pe reabilitarea victimelor nevinovate ale epurărilor lui Stalin, dar tânărul licențiat a constatat că nu aveau de lucru pentru el. Oferindu-i-se un loc la un curs postuniversitar de specializare în dreptul cooperatist, acesta a refuzat.

În 1967, Gorbaciov a absolvit și Institutul Agronomic din Stavropol.

S-a înscris în Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (PCUS) în 1952, din 1971 devenind membru, iar din 1978 fiind numit secretar al Comitetului Central.

La 11 martie 1985, având vârsta de doar 54 de ani, Mihail Gorbaciov a devenit cel mai tânăr secretar general al PCUS, deținând această funcție până în 1991.

În perioada 1988 – 1991, Gorbaciov a fost șeful statului sovietic, deținând succesiv funcțiile de președinte al Prezidiului Sovietului Suprem (1988 – 1989), președinte al Sovietului Suprem (1989 – 1990) și președinte al Uniunii Sovietice (1990 – 1991), fiind primul și ultimul care a fost ales în această funcție.

A încercat să revitalizeze sistemul anchilozat sovietic prin introducerea unor libertăți politice, în primul rând a libertății de exprimare, disidenți proeminenți precum Andrei Saharov fiind eliberați din exilul intern sau din închisoare.
Măsurile de democratizare a societății sovietice pe care le-a inițiat, inclusiv formarea Congresului ales al Deputaților Poporului, au subminat statul întemeiat pe partidul unic și monopolul politic al PCUS.

În același timp, Mihail Gorbaciov a promovat o serie de libertăți economice limitate, declarând atunci că sistemul economic sovietic era osificat și ineficient și că restructurarea și reconstrucția sa („Perestroika”) erau imediat necesare, dar reformele sale au scăpat de sub control.

Politica sa de deschidere și transparență („Glasnost”) a permis criticarea partidului și a statului, lucruri de neconceput înainte, dar a încurajat totodată mișcările pentru independență în republici.

„Gorbi”, aşa cum i se spunea în Occident ultimului președinte al URSS, a încheiat acorduri de reducere a înarmărilor cu Statele Unite ale Americii și parteneriate cu puterile occidentale pentru îndepărtarea Cortinei de Fier care a divizat Europa timp de aproape 50 de ani (în imaginea alăturată, președinții Ronald Reagan și Mihail Gorbaciov în timpul summit-ului istoric de la Reykjavík din 11-12 octombrie 1986).

Când, în 1989, protestele pro-democrație s-au extins pe teritoriul națiunilor care formau Uniunea Sovietică, Gorbaciov s-a detașat de Doctrina Brejnev și s-a abținut să folosească forța – spre deosebire de predecesorii săi, care au trimis tancurile în 1956 în Ungaria și în 1968 în Cehoslovacia.

Protestele au alimentat însă aspirațiile către autonomie în cele 15 republici componente ale URSS, determinând în următorii doi ani dezintegrarea haotică a Uniunii, pe care liderul sovietic nu a putut-o împiedica.

În urma puciului comunist conservator eșuat din august 1991, la 29 august același an, Sovietul Suprem a suspendat pe termen nelimitat activitatea Partidului Comunist, punând efectiv capăt guvernării comuniste în Uniunea Sovietică, iar, la 8 decembrie 1991, Federația Rusă și republicile Ucraina și Belarus au semnat Acordurile de la Belavezha, prin care Uniunea Sovietică a încetat să existe și s-a format Comunitatea Statelor Independente (CSI), ca succesor al acesteia.

În seara de 25 decembrie 1991, printr-un discurs televizat, Mihail Gorbaciov a fost nevoit să-și anunţe demisia din funcția de președinte al Uniunii Sovietice, punând astfel oficial capăt celor 74 de ani de istorie sovietică.

Apreciat ca susținător al unei politici de reforme structurale democratice, liberalizare și apropiere de Occident și ca având un rol esențial în încheierea Războiului Rece, introducerea de noi libertăți politice și economice în Uniunea Sovietică, tolerarea prăbușirii întregului bloc comunist din estul şi centrul Europei, căderea Zidului Berlinului și reunificarea Germaniei, lui Mihail Gorbaciov i-a fost conferit Premiul Nobel pentru Pace în anul 1990.

După ce a părăsit președinția URSS, Gorbaciov a fost angajat în activități sociale, ecologiste și literare, publicând cărți și susținând conferințe și prelegeri în numeroase state ale lumii.
Din punct de vedere ideologic, încă de la începutul anilor 1990, a devenit adept al social-democrației.
În 1993, a fondat think tank-ul Green Cross International, organizație ecologistă cu sediul la Geneva, având în prezent filiale în 30 de țări și a cărei principală misiune este de a „răspunde provocărilor combinate de securitate, sărăcie și degradare a mediului, pentru a asigura un viitor durabil și sigur”.

Pe 26 februarie 2022 Fundația Gorbaciov a spus despre războiul din Ucraina: „În legătură cu operațiunea militară a Rusiei în Ucraina, începută pe 24 februarie, afirmăm necesitatea încetării timpurii a ostilităților și a începerii imediate a negocierilor de pace. Nu există nimic mai prețios în lume decât viețile umane.”

Preşedintele american Joe Biden i-a adus un omagiu lui Mihail Gorbaciov, numindu-l un „lider rar” și „un om cu o viziune remarcabilă”, subliniind printr-un comunicat al Casei Albe că „acţiunile sale au fost cele ale unui lider cu suficientă imaginaţie pentru a vedea că un alt viitor este posibil şi care a avut curajul de a-şi risca întreaga carieră pentru a-l atinge. Rezultatul a fost o lume mai sigură şi mai multă libertate pentru milioane de oameni. În calitate de lider al URSS, a colaborat cu preşedintele Ronald Reagan pentru a reduce arsenalele nucleare ale celor două ţări, spre marea uşurare a oamenilor din întreaga lume care se rugau pentru încetarea cursei înarmării nucleare. După zeci de ani de represiune politică brutală, el a adoptat reforme democratice.”

Preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a elogiat pe Twitter personalitatea lui Mihail Gorbaciov, „un lider demn de încredere şi respectat”, care „a jucat un rol crucial în încheierea Războiului Rece şi în căderea Cortinei de Fier, deschizând calea către o Europă liberă. Este o moştenire pe care nu o vom uita. RIP Mihail Gorbaciov.”

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a apreciat pe Twitter: „Reformele istorice ale lui Mihail Gorbaciov au dus la destrămarea Uniunii Sovietice, au contribuit la sfârşitul războiului rece şi au deschis posibilitatea unui parteneriat între Rusia şi NATO. Viziunea sa privind o lume mai bună rămâne un exemplu.”

Secretarul general al ONU Antonio Guterres şi-a exprimat printr-un comunicat „profunda întristare” după moartea lui Gorbaciov, aducând un omagiu „unui om de stat unic, care a schimbat cursul istoriei. (…) A făcut mai mult decât oricine altcineva pentru a provoca în mod paşnic sfârşitul Războiului Rece. (…) Lumea a pierdut un mare lider mondial, dedicat multilateralismului şi avocat neobosit al păcii”.

Premierul britanic Boris Johnson a salutat pe Twitter memoria ultimului lider sovietic: „Sunt întristat să aflu de moartea lui Gorbaciov. Întotdeauna am admirat curajul şi integritatea de care a dat dovadă pentru a pune capăt Războiului Rece. În momentul agresiunii lui Putin în Ucraina, angajamentul său neobosit de a deschide societatea sovietică rămâne un exemplu pentru noi toţi.”

Preşedintele francez Emmanuel Macron a transmis condoleanțe și l-a omagiat pe Mihail Gorbaciov, mulţumindu-i pentru „angajamentul său faţă de pacea în Europa”, apreciindu-l ca un „om al păcii, ale cărui alegeri au deschis o cale către libertate pentru ruşi. Angajamentul său pentru pacea în Europa a schimbat istoria noastră comună”, a scris acesta pe Twitter.

Președintele federal german Frank-Walter Steinmeier, citat de Arte TV, i-a adus un omagiu regretatului fost președinte: „Mă înclin în fața unui mare om de stat”, a spus Steinmeier într-o scrisoare de condoleanțe către fiica lui Gorbaciov, Irina Wirganskaya.
„Germania rămâne legată de el, în semn de recunoștință pentru contribuția sa decisivă la unitatea germană, în respectul pentru curajul său în deschiderea democratică și în construirea de punți între Est și Vest și în amintirea marii sale viziuni a unei case comune și pașnice în Europa. (…) Oricine l-a experimentat în ultimii ani a putut simți cât de mult a suferit din cauza faptului că acest vis devine din ce în ce mai îndepărtat. Astăzi visul zace în ruine, spulberat de atacul brutal al Rusiei asupra Ucrainei. Mihail Gorbaciov a vrut un alt viitor, noi vrem un alt viitor.”

Și Președintele României Klaus Iohannis a postat pe Twitter un mesaj în care a afirmat că „Mihail Gorbaciov a fost un lider care a înțeles cu înțelepciune că încheierea Războiului Rece este abordarea corectă. Actualul război brutal, neprovocat și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei este în contrast puternic cu moștenirea și viziunea sa curajoasă a unei lumi pașnice.”

Funeraliile fostului lider sovietic se vor desfășura sâmbătă, 3 septembrie 2022, potrivit anunțurilor familiei și Fundației Gorbaciov, citate de agenția Interfax și preluate de Agerpres.
Ceremonia funerară de rămas bun va avea loc în Sala Coloanelor de la Casa Unirii (Casa Sindicatelor) din Moscova, rezervată personalităţilor ilustre, ce va fi deschisă publicului între orele locale 10:00 şi 14:00, după care Mihail Gorbaciov va fi condus la Cimitirul Novodevichy din capitala rusă, unde se va oficia slujba de înmormântare și va fi înhumat alături de soția sa Raisa, decedată în 1999. În acest cimitir sunt înmormântați și liderul sovietic Nikita Hrușciov, președintele rus Boris Elțîn precum și alți politicieni de rang înalt, scriitori, muzicieni şi intelectuali ruşi.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Cuvinte cheie: , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti