Secţiuni » Interviuri
Interviuri
Women in Law

George Tuță: Ideal ar fi ca toți deținătorii de CNP să aibă și un IBAN
05.09.2022 | Alina MATEI

Secţiuni: Banking, Drept civil, Interviuri, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Alina Matei

Alina Matei

George Tuță

George Tuță

Alina Matei: Mulțumesc, stimate domnule deputat George Tuță, pentru timpul acordat cititorilor JURIDICE.ro. Vom discuta despre proiectul legislativ privind acordarea fiecărui român a unui cont bancar. JURIDICE.ro are dezvoltată o secțiune intitulată Legal Days și în 13 aprilie 2022 a fost postată știrea privind instituirea Zilei naționale a educației financiare la data de 11 aprilie. Proiectul un român = posesor/deținător de cont bancar, și nu am în vedere partea legislativă, ci sensul de plan/program, a început cu această propunere de zi națională, al cărei inițiator ați fost?

George Tuță: Investiția în educație am susținut-o tot timpul. Drept urmare, propunerea mea legislativă care să îi învețe pe români cum să aducă valoare finanțelor pe care le au a fost un prim pas către ideea de incluziune financiară. Educația financiară nu este despre sfaturi pentru cei bogați, nu se referă nici la traseul scurt către îmbogățire, ci este despre atragerea în circuitul financiar a unui număr cât mai mare de oameni, despre sfaturi pentru toți românii, pentru a ști cum să-și organizeze mai bine banii.

Educaţia financiară sună poate pretenţios, dar în realitate este o colecţie de lucruri simple şi intuitive. Fiecare român are la dispoziție instrumente pentru a-și gestiona mai bine banii pe care îi câștigă, iar contul bancar este unul dintre ele.

Ziua educației financiare ne ajută să ne definim mental o serie de obiective pe care să le urmărim permanent. Din punctul meu de vedere, ar trebui să urmărim un mix între educația financiară și încrederea în sistem. Cele două sunt legate strâns, pentru că niciun proces educativ nu poate fi separat de încrederea în sistemul în care cetățeanul este stimulat să se implice.

Alina Matei: Care este miza acestei legi?

George Tuță: O numesc Legea incluziunii financiare pentru că ea are ca obiectiv asigurarea unor servicii financiare de bază pentru toți românii, fără costuri. Oamenii, astăzi, nu știu dacă au nevoie de bănci, dar cu siguranță au nevoie de servicii financiare. Și, aici, vă dau ca exemplu plata taxelor și impozitelor. Decât să pierzi pe drum timp, energie, nervi, să stai la cozi ca să-ți plătești taxele și impozitele, poți să îți rezolvi problema în 5 minute, pe site-ul ghiseul.ro. Dacă locuiți în Ilfov, toate primăriile din acest județ sunt înregistrate pe acest site, prin urmare, pentru toate proprietățile pe care le au românii în Ilfov nu mai trebuie să bați drumul, să cheltui bani, să consumi carburanți, să-ți poți plăti taxele și impozitele.

Alina Matei: Persoanele fizice când se nasc primesc CNP-uri. Vor primi și IBAN o data cu CNP-ul?

George Tuță: Astăzi, statul român, imediat la naștere, oferă câteva beneficii sociale pentru toți cetățenii. Poate nu ar strica faptul ca alocația pe care statul o plătește să fie transmisă direct în contul copilului. Ca acel fond pe care îl are, dacă mai rămâne, să poată fi economisit în avantajul copilului. Iar în momentul în care el devine adult sau are putere de decizie, să poată decide ce face cu economiile, cum le poate investi, cum le poate multiplica pentru a atinge acea bunăstare. Categoric, ideal ar fi ca toți deținătorii de CNP să aibă și un IBAN, care să fie o prelungire a CNP-ului.

Alina Matei: Pe pagina Comisiei Europene destinată conturilor bancare în UE se vorbește despre dreptul la un cont bancar cu servicii de bază (ultimul update fiind făcut pe 22 aprilie 2022). Pentru români, deținerea unui cont bancar va fi un drept sau o obligație?

George Tuță: Categoric un drept. Noi, ca legislativ, trebuie să-i protejăm atât pe cei care își doresc să aibă numerar, cât și pe cei care își doresc să aibă un cont. Această Directivă Europeană privind serviciile de bază a stat la baza inițiativei mele. Ea este și transpusă în legislația din România, însă momentan se limitează la cei care au venituri sub 3.600 de lei pe lună, așa cum este calculat astăzi. Eu îmi doresc să extindem la întreaga populație acest cont unic de bază, la ce bancă își dorește fiecare cetățean să și-l deschidă, să poată fi portat între bănci fără niciun fel de cost, să nu existe niciun fel de comision pentru deschidere, pentru închidere, pentru interogarea soldului de pe aplicațiile de internet banking.

Alina Matei: Fiind vorba de bani, de accesul la bani, această măsură legislativă schimbă totul în viața oamenilor românilor. Mutăm banii din portofelul românilor, de sub saltea (cine are saltea ☺), la bănci, în schimbul unor carduri. Băncile se vor bucura?

George Tuță: Banii, mulți sau puțini, sunt importanți pentru fiecare familie. Nu am niciun fel de propunere de a diminua sub o formă sau alta aceste venituri, ci din contră, îmi doresc ca orice român cu cont de bază să nu plătească niciun comision, să nu-i fie redusă valoarea banilor pe care îi are. Astăzi este și o practică a băncilor care îți oferă aceste facilități în cazul în care depui lunar o sumă care să depășească 700 de lei. Acest lucru îl propun și eu să îl extindem la nivelul tuturor cetățenilor, pentru că, la urma urmei, de când te naști până te bucuri de pensie, primești niște venituri cu care îți trăiești viața.

Știu că problema veniturilor nu este dacă sunt în cont sau nu, ci cât sunt de mari sau de mici, și atunci preocuparea mea este să le deschidem ochii românilor la serviciile financiare disponibile. Spre exemplu, banii la saltea sunt afectați acum de inflație. Dacă banii erau investiți în titluri de stat, care sunt o investiție 100% sigură, erau protejați mai bine de rata inflației (dobânda la titlurile de stat este undeva la aproximativ 8% în prezent). Românii trebuie să înțeleagă că banii lor, dacă stau în portofel sau la saltea sunt purtători de risc. În bancă, în schimb, în limita a 100.000 de euro, ei sunt garantați, indiferent de ce se întâmplă cu banca, banii aceia sunt garantați de către statul român, fie că sunt în depozit sau în contul curent.

Totodată, trebuie să înțeleagă și sistemul bancar că nu trebuie să facă automat profit din simplul fapt că gestionează banii românilor. Băncile trebuie să vină și cu alte servicii pe care cetățenii le pot cumpăra, cum sunt, printre altele, creditarea sau investițiile. Dar banii pe care cetățenii îi primesc lunar, într-un cont de bază, nu ar trebui să fie afectați de comisioane.

Alina Matei: Studenții la Drept învață că o lege e bună dacă este pe înțelesul tuturor, previzibilă. Ce facem cu oamenii trecuți de a doua tinerețe, cu seniorii care nu știu ce e acela Internet? Școala vieții lor nu i-a învățat despre internet banking…

George Tuță: Educația financiară nu este destinată doar tinerilor sau doar persoanelor educate care citesc articole financiare. Aceștia au deja un grad rezonabil de acces la informație și de înțelegere a informației financiare de bază. Astfel de proiecte sunt destinate tocmai celor excluși sau celor care nu au acces ușor la informație. Vorbim în principal de oamenii care până azi nu și-au pus vreodată cu adevărat problema finanțelor proprii. Vorbim de cei din rural, de cei fără studii superioare… Pandemia a fost un moment în care, paradoxal, ne-am dat seama că suntem mai buni decât credeam. Dacă discutam cu cineva în 2019 despre școala online, ar fi spus că este imposibil. O parte bună dintre seniorii noștri țin acum legătura cu nepoții, cu copiii lor, folosind metoda de a comunica la distanță, audio sau chiar video.

Rolul Zilei educației financiare este educarea românilor din perspectiva financiară. Vrem să ajutăm românii să înțeleagă cum pot să își multiplice resursele de care dispun, cum pot utiliza instrumentele ce le sunt puse la dispoziție. Personal cred că educația financiară este o soluție și pentru familiarizarea românilor cu tehnologia. Dacă știi să te descurci pe o platformă de internet banking, pe o aplicație dedicată, sigur te vei descurca și pe site-ul primăriei care pune la dispoziție niște servicii digitale, cum ar fi obținerea unei adeverințe.

Alina Matei: Această lege, dacă va fi adoptată, va cere de la destinatarii ei să aibă deprinderi/skil-uri pe care unii dintre ei nu le au. Și legea le cere să învețe… Să ne imaginăm că nu este vorba despre noi, care locuim la București, ci despre oameni care locuiesc în frumosul oraș Drobeta Turnu-Severin, au puțin peste 80 de ani și ar trebui să deschidă cont bancar ca să primească pensia. Cum depășim misterul contului bancar sau al neîncrederii că banca ne ia pensia? Deja simt cum mi se strânge inima…

George Tuță: Sunt necesare câteva detalii… Avem specificat în lege că cei care au venituri mici, sub cei 3.600 de lei pe lună, nu vor fi obligați să primească veniturile în cont. Cei care au peste 3.600 de lei sunt obligați și de legea disciplinei financiare, și întărim și prin această inițiativă legislativă, ca banii să meargă în cont. De acolo, dăm posibilitatea și îi ajutăm pe oameni să obțină numerarul din cât mai multe locuri. Și anume, oamenii ar putea să meargă la Poșta Română, la orice instituție bancară sau la o benzinărie pentru a scoate numerar. Astăzi, Legea cash-back permite retragerea de numerar în limita a 200 de lei, noi propunem să ridicăm acest plafon la 500 de lei, deoarece tranzacția medie de la bancomat este de 560 de lei.

Nu este un secret, oamenii prețuiesc azi cash-ul, însă aceleași comunități care la 1900 nu ar fi renunțat în ruptul capului la polul de aur au trecut prin educație la a acorda încredere unor bilete de bancă care nu erau la fel de tangibile precum o monedă de metal prețios. Un secol mai târziu, munca noastră constă în a crește încrederea cetățenilor în banii electronici. Sunt convins că reticența poate fi învinsă explicând onest și clar oamenilor despre ce este vorba. Și sunt convins că ce s-a făcut atunci poate fi repetat azi cu succes, cu răbdare. Este o călătorie obligatorie pentru un stat și un sistem bancar care au datoria de a contribui la incluziune și la educație.

Când vorbim de încredere mă refer la toate planurile – sistem bancar, Banca Națională, stat, administrație publică, plus încrederea în cei care îi vor stimula pe români să cheltuie bani online sau să economisească altfel decât la saltea.

Alina Matei: Cum va modifica acest proiect relația oamenilor cu banii? Sau mai degrabă cu cardul?

George Tuță: Educația financiară trebuie adusă în casele românilor în concepte simple și limbaj comun, fără terminologia specifică macroeconomiei. Educația financiară le poate da românilor două lucruri importante: acces la cunoaștere pentru a-și atinge scopurile și gestionarea propriilor bani într-un mod mai eficient.

Educația financiară nu este despre cum să ne putem îmbogăți, ci despre utilizarea mai deșteaptă a acelor bani, mulți sau puțini, de care dispunem acum. Trebuie să avem doar mintea deschisă și instrumente legale predictibile care să ne țină departe de riscuri. Accesul la instrumente financiare de bază va însemna, pentru mulți români, inclusiv accesul la metode alternative de economisire și investire a finanțelor proprii. Iar instrumentele de finanțare participativă ar trebui să devină apă la flori pentru orice IMM sau inițiativă socială.

Alina Matei: Care va fi partea cea mai rea a acestei legi?

George Tuță: Partea cea mai rea a acestei legi se referă la administrația publică, pe care o forțăm să nu mai risipească banii românilor pentru a plimba numerarul de la o casierie la alta. Practic, din 2026, vor fi închise toate casieriile de la instituțiile publice, iar cei care doresc să plătească cu numerar vor avea mai aproape de ei și în mai multe locuri institutii care sa accepte numerarul, anume Poșta Română, instituțiile bancare, la CEC, la automate care acceptă astăzi bancnotă și monedă. Asta face tehnologia, aduce serviciile de care cetățenii beneficiază mult mai aproape de locul in care se află. Vă dau exemplul Primăriei Sectorului 4, care nu mai are niciun fel de casierie, nu mai poți plăti la sediul Primăriei cu numerar. Au externalizat acest serviciu, au niște automate, care sunt asistate momentan de funcționari publici, până se învață oamenii, și cum își plătesc facturile de curent la acele automate, așa își pot plăti și taxele și impozitele. Astfel de automate sunt răspândite în toată capitala, nu trebuie să mai bați drumul până la primărie, să stai la coadă pentru taxe și impozite.

Aceasta va fi cea mai intensă parte a acestei legi, pentru că va obliga administrația publică să se modernizeze, să fie toți prezenți pe ghișeul.ro, să poți să-ți plătești taxele și impozitele de oriunde electronic sau dacă preferi numerar să mergi liniștit la cea mai apropiată sucursală a unei bănci sau la un astfel de automat la care poți plăti taxele și impozitele și ai câștigat și timp și bani.

Și, de asemenea, administrația nu mai cheltuie în fiecare zi bani cu manipularea acestui numerar, pe care trebuie să-l ducă în fiecare zi la Trezorerie. Imaginați-vă ce cheltuieli face administrația publică. 3.200 de localități din această țară care în fiecare zi au o mașină cu șofer, plus un angajat care trebuie să meargă cu banii la Trezorerie pentru a-i depune. Eliminând numerarul din Trezorerie, practic, toate ghișeele și aceste cheltuieli vor dispărea. Deci sunt bani în plus pentru servicii publice.

Alina Matei: Ce personalitate politică apreciați?

George Tuță: Ion C. Brătianu, un vizionar și omul care a reușit să modernizeze România și să creeze un sistem bancar, printre multe altele. Ar trebui să avem cât mai mulți oameni care să inspire și care să aibă viziune în politică.

Alina Matei: Un mesaj, vă rog, pentru cititorii J.

George Tuță: În primul rând, consider că educația juridică este extrem de importantă și vă apreciez pentru demersul pe care îl faceți. Vă dau un exemplu pentru a întări aceste aprecieri: Legea copiilor de buletin. Dacă cu toții am ști de această lege și ne-am cere dreptul ca instituțiile publice să nu mai ceară copii după documentele pe care ei le emit, viața ar fi mai simplă pentru toată lumea. De aceea consider exemplul dumneavoastră unul foarte bun.

În al doilea rând, cititorilor le transmit să fie atenți la legislația pe care noi o dezbatem în Parlament și să nu rateze niciun moment pentru a ne trage de mânecă. Cu cât sunt mai mulți oameni implicați în decizie, cu atât cred că avem o democrație mai funcțională.

Alina Matei: Mulțumesc pentru că ați stat de vorbă cu mine!

George Tuță: Mulțumesc pentru invitație!

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti