Secţiuni » Arii de practică » Protective » Data protection
Data protection
DezbateriConferinţeToate evenimenteleCărţiProfesionişti


Excepție de neconstituţionalitate respinsă privind reglementarea strictă a accesului la informaţiile clasificate
05.09.2022 | JURIDICE.ro

Secţiuni: CCR, Data protection, Drept constitutional
JURIDICE - In Law We Trust

În Monitorul Oficial al României. Partea I, nr. 869 din 2 septembrie 2022 a fost publicată Decizia nr. 183/2022 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1-3, ale art. 7 şi ale art. 31-33 din Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate.

Excepţia de neconstituționalitate a fost ridicată de Ionuţ Spiru Sasu în cauze având ca obiect soluţionarea recursurilor declarate în contextul unor litigii întemeiate pe dispoziţiile Legii nr. 182/2002.

În opinia autorului excepției, prevederile criticate sunt contrare art. 1, art. 20, art. 21, art. 24, art. 31 şi art. 53 din Constituţie, precum şi art. 6, art. 8 şi art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în măsura în care nu asigură realizarea dreptului la un proces echitabil, a dreptului la apărare în mod efectiv şi potrivit principiului egalităţii de arme într-o procedură judiciară, inclusiv prin accesul la informaţiile personale sau publice relevante în probaţiune şi la toate actele şi probele aflate la dosar. Se învederează că, în contextul dat, nu sunt aplicabile nici prevederile Codului de procedură civilă şi nici cele ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 în ceea ce priveşte administrarea probelor, aspect esenţial în soluţionarea cauzei. Or, activitatea justiţiei nu poate fi împiedicată de norme inferioare Legii fundamentale prin care se stabilesc anumite condiţii prohibitive pentru un judecător sau pentru părţile dintr-un proces şi avocatul uneia dintre acestea, în exercitarea funcţiei jurisdicţionale, respectiv de apărare, şi prin care se instituie obligaţia acestora de a obţine în prealabil un certificat pentru acces la documente clasificate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispoziţiile art. 1-3, ale art. 7 şi ale art. 31-33 din Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 248 din 12 aprilie 2002, care au următorul cuprins:
Art. 1:
„Scopul prezentei legi este protecţia informaţiilor clasificate şi a surselor confidenţiale ce asigură acest tip de informaţii. Protejarea acestor informaţii se face prin instituirea sistemului naţional de protecţie a informaţiilor.”;

– Art. 2:
„(1) Dreptul de a avea acces la informaţiile de interes public este garantat prin lege.
(2) Accesul la informaţiile clasificate este permis numai în cazurile, în condiţiile şi prin respectarea procedurilor prevăzute de lege.”;

– Art. 3:
„Nicio prevedere a prezentei legi nu va putea fi interpretată în sensul limitării accesului la informaţiile de interes public sau al ignorării Constituţiei, a Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, a pactelor şi a celorlalte tratate la care România este parte, referitoare la dreptul de a primi şi răspândi informaţii.”;

– Art. 7:
„(1) Persoanele care vor avea acces la informaţii clasificate secrete de stat vor fi verificate, în prealabil, cu privire la onestitatea şi profesionalismul lor, referitoare la utilizarea acestor informaţii.
(2) Pentru candidaţii la funcţii publice ce implică lucrul cu asemenea informaţii, precum şi competenţa de a autoriza accesul la astfel de informaţii, verificarea este anterioară numirii în acele funcţii şi se solicită obligatoriu de autoritatea de învestire.
(3) Procedurile de verificare sunt cele obligatorii pentru persoanele care lucrează în cadrul Autorităţii Naţionale de Securitate, care gestionează informaţii NATO, potrivit echivalenţelor nivelurilor de secretizare prevăzute prin prezenta lege.
(4) Accesul la informaţii clasificate ce constituie secret de stat, respectiv secret de serviciu, potrivit art. 15 lit. d) şi e), este garantat, sub condiţia validării alegerii sau numirii şi a depunerii jurământului, pentru următoarele categorii de persoane:
a) Preşedintele României;
b) prim-ministru;
c) miniştri;
d) deputaţi;
e) senatori;
f) judecători;
g) procurori;
h) magistraţi-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care, în concordanţă cu atribuţiile specifice, sunt îndreptăţiţi să aibă acces la informaţiile clasificate fără îndeplinirea procedurilor prevăzute la alin. (1)-(3), respectiv la art. 28, în baza unor proceduri interne ale instituţiilor din care aceştia fac parte, avizate de Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, după ce au luat cunoştinţă de responsabilităţile ce le revin privind protecţia informaţiilor clasificate şi au semnat angajamentul scris de păstrare a secretului prevăzut la art. 36 alin. (3).
(5) Pentru judecători, procurori şi magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procedura internă prevăzută la alin. (4) se stabileşte prin regulament elaborat de Consiliul Superior al Magistraturii şi avizat de Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat.”;

– Art. 31:
„(1) Informaţiile secrete de serviciu se stabilesc de conducătorul persoanei juridice, pe baza normelor prevăzute prin hotărâre a Guvernului.
(2) Informaţiile prevăzute la alin. (1) vor purta pe fiecare pagină şi menţiunea «personal», când sunt destinate strict unor persoane anume determinate.
(3) Dispoziţiile art. 28 se aplică în mod corespunzător în domeniul informaţiilor secrete de serviciu.
(4) Neglijenţa în păstrarea informaţiilor secrete de serviciu atrage, potrivit legii penale, răspunderea persoanelor vinovate.”;

– Art. 32:
„Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice, ai agenţilor economici cu capital integral sau parţial de stat şi ai altor persoane juridice de drept public ori privat sunt obligaţi să stabilească informaţiile care constituie secrete de serviciu şi regulile de protecţie a acestora, să coordoneze activitatea şi să controleze măsurile privitoare la păstrarea secretului de serviciu, potrivit competenţelor, în conformitate cu normele stabilite prin hotărâre a Guvernului.”;

– Art. 33:
„Este interzisă clasificarea ca secrete de serviciu a informaţiilor care, prin natura sau conţinutul lor, sunt destinate să asigure informarea cetăţenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, pentru favorizarea ori acoperirea eludării legii sau obstrucţionarea justiţiei.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată :

– dispoziţiile criticate instituie reguli privind accesul persoanelor la informaţiile clasificate, personalul anume desemnat pentru realizarea protecţiei informaţiilor clasificate, stabilirea informaţiilor care constituie secrete de serviciu, obligaţia conducătorilor autorităţilor şi instituţiilor publice, ai agenţilor economici cu capital integral sau parţial de stat şi ai altor persoane juridice de drept public ori privat de a stabili informaţiile care constituie secrete de serviciu şi regulile de protecţie a acestora şi reguli procedurale aplicabile în cursul procesului civil în privinţa dispoziţiilor normative cuprinse în documente cu informaţii clasificate, stabilind că acestea pot fi dovedite şi consultate numai în condiţiile prevăzute de lege.

– prevederile criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, în raport cu critici şi prevederi constituţionale similare, concretizat, spre exemplu, prin Decizia nr. 810 din 7 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 25 februarie 2022, Decizia nr. 805 din 7 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 14 martie 2022, Decizia nr. 456 din 8 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 13 iulie 2012, Decizia nr. 163 din 10 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 16 martie 2009, sau Decizia nr. 205 din 29 aprilie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 25 mai 2004, prin care a respins, ca neîntemeiate, criticile formulate.

– referitor la critica de neconstituţionalitate susţinută, în esenţă, din perspectiva îngrădirii accesului nelimitat şi necondiţionat al avocatului/părţii la documentele clasificate folosite ca mijloace de probă într-un litigiu, prin prisma pretinsei încălcări a prevederilor art. 21 şi art. 24 din Constituţie, Curtea a observat că dispoziţiile de lege criticate cuprinse în Legea nr. 182/2002 nu exclud accesul avocaţilor la informaţiile clasificate ce constituie secret de stat şi, respectiv, secret de serviciu, acest acces fiind asigurat în condiţiile Legii nr. 182/2002 şi ale Hotărârii Guvernului nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 5 iulie 2002. În acest sens, Legea nr. 182/2002 prevede, la art. 28 alin. (1), că accesul la informaţiile secrete de stat este permis numai în baza unei autorizaţii scrise, eliberate de conducătorul persoanei juridice care deţine astfel de informaţii, după notificarea prealabilă la Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, dispoziţii care se aplică, în mod corespunzător, potrivit art. 31 alin. (3) din aceeaşi lege, în domeniul informaţiilor secrete de serviciu. La rândul său, anexa la Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 prevede, la art. 33, că accesul la informaţii clasificate este permis cu respectarea principiului necesităţii de a cunoaşte numai persoanelor care deţin certificat de securitate sau autorizaţie de acces, valabile pentru nivelul de secretizare a informaţiilor necesare îndeplinirii atribuţiilor de serviciu. Ambele acte normative antereferite reglementează norme procedurale de acces la cele două categorii de informaţii. Or, toate aceste dispoziţii legale constituie mijloace de acces ce garantează diferitelor categorii profesionale, prin urmare şi avocaţilor, accesul la toate informaţiile de care au nevoie pentru a-şi exercita rolul legal în cadrul procesului penal, inclusiv la cele reglementate prin textul criticat, constituind, astfel, garanţii ale dreptului la apărare, ale accesului la justiţie şi ale dreptului la un proces echitabil (Decizia nr. 199 din 24 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 640 din 30 iunie 2021, Decizia nr. 751 din 20 septembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 22 noiembrie 2012, Decizia nr. 1.120 din 16 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 27 noiembrie 2008).

– reglementarea strictă a accesului la informaţiile clasificate, inclusiv sub aspectul stabilirii unor condiţii pe care trebuie să le îndeplinească persoanele care vor avea acces la astfel de informaţii, nu are ca efect blocarea efectivă şi absolută a accesului la informaţii esenţiale pentru soluţionarea cauzei, ci creează tocmai cadrul normativ în care două interese aflate în conflict – interesul particular, bazat pe dreptul fundamental la apărare, respectiv interesul general al societăţii, bazat pe nevoia de apărare a securităţii naţionale – coexistă într-un just echilibru, care dă satisfacţie ambelor interese legitime, astfel că niciunul dintre ele nu este afectat în substanţa sa. În consecinţă, nu se poate susţine încălcarea dreptului la apărare şi a dreptului un proces echitabil (Decizia nr. 810 din 7 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 25 februarie 2022, paragraful 20).

– Curtea a constatat că soluţia contrară celei prevăzute de textul criticat, constând în accesul la informaţiile clasificate ce constituie secret de stat şi, respectiv, secret de serviciu al avocaţilor, în condiţiile art. 7 alin. (4) din Legea nr. 182/2002, ar determina crearea unei breşe în sistemul naţional de protecţie a informaţiilor clasificate, respectiv a unei categorii profesionale care ar avea acces la astfel de informaţii în mod excedentar, peste nevoile ce rezultă din fiecare cauză penală în care avocaţii desfăşoară activităţi de asistenţă şi reprezentare (Decizia nr. 287 din 9 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 26 iunie 2020). Un raţionament juridic similar a fost realizat de către Curtea Constituţională prin Decizia nr. 1.335 din 9 decembrie 2008, precitată, prin care instanţa de contencios constituţional a reţinut că, din raţiuni ce ţin de oportunitate, nu toţi angajaţii unei instituţii trebuie să obţină certificate de securitate şi că, în caz contrar, există riscul afectării sistemului naţional de protecţie a informaţiilor clasificate, care, spre deosebire de activitatea specifică actului de justiţie, nu poate fi acoperită prin invocarea unor cauze de incompatibilitate ori recuzare. Ca urmare, Curtea a reţinut că restricţiile de acces la informaţiile clasificate analizate constituie un remediu procesual pentru situaţiile în care prezumţia de onestitate sau profesionalism al persoanei care gestionează informaţii clasificate este pusă la îndoială.

– în ceea ce priveşte pretinsa încălcare a prevederilor art. 126 alin. (6) din Constituţie, Curtea a constatat că această critică este neîntemeiată, întrucât, în virtutea art. 20 din Legea nr. 182/2002, orice persoană fizică sau juridică română poate face contestaţie la autorităţile care au clasificat informaţiile respective, împotriva clasificării informaţiilor, duratei pentru care acestea au fost clasificate, precum şi împotriva modului în care s-a atribuit un nivel sau altul de secretizare, iar contestaţia va fi soluţionată în condiţiile legii contenciosului administrativ.

Astfel, cu unanimitate de voturi, Curtea decide:
respinge, ca neîntemeiată, excepția invocată.

Cuvinte cheie: , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti