Secţiuni » Arii de practică » Protective » Dreptul muncii
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti

Excepție de neconstituţionalitate respinsă ref. acordarea pensiei de serviciu pentru militari
06.09.2022 | JURIDICE.ro

Secţiuni: CCR, Drept constitutional, Dreptul muncii, Dreptul securitatii sociale
JURIDICE - In Law We Trust

În Monitorul Oficial al României. Partea I, nr. 869 din 2 septembrie 2022 a fost publicată Decizia nr. 338/2022 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (1) şi ale art. 110 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat.

Excepţia de neconstituționalitate a fost ridicată de Dorel Burduşel cu prilejul soluţionării unei acţiuni civile având ca obiect cererea de acordare a dreptului la pensie pentru contribuţia realizată în sistemul public de pensii.

În opinia autorului excepției, prevederile criticate sunt contrare art. 16 şi art. 53 din Constituţie, precum şi art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. De asemenea, arată că dispoziţiile art. 28 din Legea nr. 223/2015 sunt în contradicţie cu dispoziţiile art. 110 alin. (1) din aceeaşi lege. Neconstituţionalitatea dispoziţiilor de lege criticate este determinată de o omisiune legislativă, respectiv de faptul că legiuitorul nu a stabilit modul de calcul al drepturilor pentru contribuţia la sistemul public de pensii, deşi acest drept este recunoscut prin alte articole din aceeaşi lege, care prevăd valorificarea vechimii stabilite prin ultima decizie de pensie, deci inclusiv vechimea în muncă. Arată că, în cazul său, nu i-au fost acordate drepturile pentru contribuţia la sistemul public de pensii. În aceste condiţii, consideră că dispoziţiile art. 110 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, privind recalcularea pensiei militare în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie anterioară anului 2016, devin inaplicabile. Precizează că dispoziţiile acestui text de lege sunt imperative şi se referă la recalcularea pensiei în raport cu ultima vechime valorificată, fără ca legiuitorul să facă distincţie între vechimea în serviciu şi vechimea cumulată, cele două tipuri de vechime fiind reglementate prin dispoziţiile art. 3 lit. e) şi f) din Legea nr. 223/2015. De asemenea, arată că din conţinutul art. 110 alin. (3) din Legea nr. 223/2015 rezultă obligaţia de valorificare a vechimii din ultima decizie de pensie, conform alin. (1) din acelaşi articol, şi numai în cazul în care aceste drepturi nu sunt valorificate, ele pot fi valorificate în sistemul public de pensii. În concluzie, prin Legea nr. 223/2015 sunt preluate drepturile pentru contribuţia la sistemul public de pensii, recunoscute prin Legea nr. 263/2010, dar acestea nu pot fi calculate şi acordate, fapt ce echivalează cu refuzul de acordare a drepturilor recunoscute prin cele două acte normative. Potrivit art. 108 din Legea nr. 223/2015, se acordă un spor pentru militarii care au plătit contribuţie la Fondul pentru pensia suplimentară şi/sau contribuţia individuală la buget, însă nu i se acordă ceea ce i s-ar cuveni pentru contribuţia la sistemul public de pensii. Consideră că nu este legal să nu se acorde un drept principal, aşa cum este dreptul pentru contribuţia la sistemul public de pensii, dar să se acorde, în schimb, un drept conex, aşa cum este dreptul pentru contribuţia la Fondul suplimentar de pensie.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie art. 28 alin. (1) şi ale art. 110 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul conţinut:
Art. 28 alin. (1):
„(1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c), în care nu se includ:
a) diurnele de deplasare şi de delegare, indemnizaţiile de delegare, detaşare sau transfer;
b) compensaţiile lunare pentru chirie;
c) valoarea financiară a normelor de hrană şi alocaţiile valorice de hrană;
d) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament;
e) primele şi premiile, cu excepţia primelor de clasificare, de specializare şi de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă;
f) indemnizaţiile de instalare şi de mutare, precum şi sumele primite, potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;
g) contravaloarea transportului ocazionat de efectuarea concediului de odihnă, precum şi a transportului la şi de la locul de muncă;
h) plăţile compensatorii şi ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie;
i) compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat;
j) restituiri şi plăţi de drepturi aferente altei perioade de activitate decât cea folosită la stabilirea bazei de calcul;
k) majorările/stimulările financiare acordate personalului pentru gestionarea fondurilor comunitare, precum şi a împrumuturilor externe contractate sau garantate de stat;
l) drepturile salariale acordate personalului didactic salarizat prin plata cu ora şi drepturile salariale acordate pentru efectuarea orelor de gardă de către personalul medico-sanitar;
m) sumele încasate în calitate de reprezentanţi în adunările generale ale acţionarilor, în consiliile de administraţie, în comitetele de direcţie, în comisiile de cenzori sau în orice alte comisii, comitete ori organisme, acordate potrivit legislaţiei în vigoare la acea dată, indiferent de forma de organizare sau de denumirea angajatorului ori a entităţii asimilate acestuia;
n) drepturile specifice acordate personalului care a participat la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român;
o) sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale acordate şi personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, prevăzute în anexa nr. II – Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Învăţământ» şi în anexa nr. III – Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Sănătate» la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare;
p) alte venituri care, potrivit legislaţiei în vigoare la data plăţii, nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor.”;

– Art. 110 alin. (1):
„(1) Pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special stabilite în baza Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, devin pensii militare de stat şi se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în termen de maximum 24 de luni de la intrarea în vigoare a acesteia, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie şi baza de calcul stabilită conform prevederilor art. 28, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special la data intrării în vigoare a prezentei legi.”

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată :

– autorul acesteia este o persoană care a avut calitatea de militar şi al cărei drept la pensie s-a deschis în anul 2011, în temeiul Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Curtea aminteşte că, în anul 2010, prin art. 1 lit. a) şi b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, pensiile militare de stat şi pensiile de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor au devenit pensii în sistemul public de pensii, reglementat la acel moment prin Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000. Această lege a fost abrogată ulterior prin art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010, care a preluat reglementarea sistemului public de pensii.

– odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015, prin art. 110 alin. (1) din acest act normativ, care constituie obiect al excepţiei de neconstituţionalitate, s-a dispus revenirea la un mod de calcul special al pensiilor militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, diferit de cel aplicabil pensiilor din sistemul public. În acest sens, prin art. 110 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, supus controlului de constituţionalitate, s-a dispus că „Pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special stabilite în baza Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, devin pensii militare de stat şi se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în termen de maximum 24 de luni de la intrarea în vigoare a acesteia, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie şi baza de calcul stabilită conform prevederilor art. 28, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special la data intrării în vigoare a prezentei legi.” Dispoziţiile art. 28 din Legea nr. 223/2015 stabilesc baza de calcul în funcţie de care se calculează pensia de serviciu.

– Curtea constată că aceasta reglementează dreptul la pensii şi asigurări sociale pentru militari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare. În ceea ce priveşte dreptul la pensie, art. 14 stabileşte posibilitatea acordării a trei categorii de pensii, respectiv pensia de serviciu, pensia de invaliditate şi pensia de urmaş. Cât priveşte pensia de serviciu, potrivit art. 15 din aceeaşi lege, aceasta poate fi pensie de serviciu pentru limită de vârstă, anticipată şi anticipată parţială.

– Condiţiile acordării pensiei de serviciu pentru limită de vârstă au în vedere, în esenţă, două criterii: vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă – respectiv 60 de ani, potrivit art. 16 alin. (2) – şi vechimea efectivă de cel puţin 25 de ani, din care cel puţin 15 ani reprezintă vechimea în serviciu. Potrivit art. 3 lit. g), „vechimea efectivă” reprezintă „vechimea prevăzută la lit. f), care nu cuprinde sporurile acordate pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii de muncă, respectiv grupa I şi/sau a II-a de muncă”. Vechimea prevăzută la lit. f) este „vechimea cumulată”, care este constituită din „perioadele de timp recunoscute ca vechime în serviciu, vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate în vederea obţinerii unei pensii în condiţiile legii.” Aşa cum reiese din definiţia art. 3 lit. i), „stagiul de cotizare” este „perioada în care persoanele prevăzute la lit. a)-c) au datorat/plătit contribuţii de asigurări sociale de stat în sistemul public de pensii”. Din cele mai sus arătate, Curtea reţine că pentru a îndeplini condiţia de „vechime efectivă” necesară acordării pensiei de serviciu pentru limită de vârstă, sunt luate în considerare atât perioadele de vechime în serviciu, cât şi perioadele de vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate în vederea obţinerii unei pensii în condiţiile legii. Prin urmare, stagiul de cotizare în sistemul public de pensii realizat de autorul excepţiei a fost avut în vedere pentru a aprecia îndeplinirea condiţiilor necesare acordării pensiei de serviciu.

– ţinând cont şi de faptul că persoanele care îndeplinesc atât condiţiile pentru acordarea pensiei de serviciu, dar şi că în sistemul public de pensii ar putea considera că le este mai favorabil calculul pensiei potrivit acestui din urmă sistem de pensii, dispoziţiile art. 122 din Legea nr. 223/2015 prevăd că „Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, precum şi urmaşii acestora, care la data deschiderii dreptului de pensie, de către casa de pensii sectorială competentă, îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege, cât şi cele prevăzute la data de 1 ianuarie 2016 de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, pot opta în termen de 5 ani, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru modul de calcul prevăzut de Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, în vigoare la data de 1 ianuarie 2016”.

– vechimea în muncă sau stagiul de cotizare care au fost avute în vedere la acordarea pensiei de serviciu nu pot constitui obiectul unui calcul separat, potrivit principiilor sistemului de pensii, şi al acordării unor drepturi suplimentare celor stabilite potrivit Legii nr. 223/2015.

Astfel, cu unanimitate de voturi, Curtea decide:
– respinge, ca neîntemeiată, excepția invocată.

Cuvinte cheie: , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti