Secţiuni » Arii de practică » Business » Achiziţii publice
Achiziţii publice
DezbateriCărţiProfesionişti

CJUE. C-669/20, Veridos. Trimitere preliminară – Directiva 2009/81/CE – Coordonarea procedurilor privind atribuirea anumitor contracte de lucrări, de furnizare de bunuri și de prestare de servicii – Obligația de a verifica existența unei oferte anormal de scăzute. Jud. dr. Octavia Spineanu-Matei, membru al completului de judecată
15.09.2022 | JURIDICE.ro

Secţiuni: Achiziții publice, Afaceri transfrontaliere, CJUE, Dreptul Uniunii Europene, Selected
JURIDICE - In Law We Trust

Jud. dr. Octavia Spineanu-Matei, judecătorul român la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, a fost membru al completului de judecată.

Cererea de decizie preliminară adresată de Curtea Administrativă Supremă din Bulgaria, privește interpretarea articolelor 56 și 69 din Directiva 2014/24[1], a articolelor 38 și 49 din Directiva 2009/81[2], precum și a articolului 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, fiind formulată în cadrul unui litigiu între Veridos GmbH, pe de o parte, ministrul de interne al Republicii Bulgaria și consorțiul „Mühlbauer ID Services GmbH – S&T”, pe de altă parte, în legătură cu o decizie de stabilire a clasamentului ofertanților și de selectare a ofertantului câștigător pentru un contract de achiziții publice.

Printr-o decizie din 15 august 2018, viceministrul de interne a inițiat o procedură „restrânsă” de atribuire a unui contract privind conceperea, realizarea și gestionarea unui sistem de eliberare a documentelor de identitate bulgare din generația 2019. O comisie auxiliară a fost numită pentru a preselecta candidații. În urma preselecției efectuate, Veridos, precum și consorțiul „Mühlbauer ID Services GmbH – S&T” au fost invitați să depună oferte, contractul fiind în cele din urmă atribuit acestui consorțiu.

Veridos a atacat decizia de atribuire, cauza ajungând în fața instanței de trimitere. Potrivit acestei instanțe, cererea de decizie preliminară urmărește să stabilească dacă autoritatea contractantă are obligația de a verifica existența unei oferte anormal de scăzute pentru a garanta o comparare obiectivă a ofertelor și pentru a stabili, în condiții de concurență efectivă, care este oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.

În plus, instanța menționată precizează că legislația națională reglementează criteriul de verificare a unei oferte anormal de scăzute, impunând ca aceasta să fie „cu peste 20 % mai avantajoasă decât valoarea medie a ofertelor celorlalți participanți în raport cu același criteriu de evaluare”. Astfel, legiuitorul bulgar ar impune implicit existența a cel puțin trei oferte, evaluarea uneia dintre ele trebuind să fie efectuată în raport cu valoarea medie a celorlalte două.

Instanța de trimitere arată că existența unui criteriu prevăzut de lege, dar inaplicabil în practică – din moment ce fuseseră prezentate doar două oferte și nicio o valoare medie nu putea fi calculată -, precum și lipsa oricărui alt criteriu cunoscut în prealabil care să permită identificarea unor oferte anormal de scăzute ridică problema, pe de o parte, dacă autoritatea contractantă este scutită de obligația de a verifica existența unei asemenea oferte și, pe de altă parte, dacă autoritatea contractantă este obligată să motiveze întotdeauna constatarea existenței unei oferte anormal de scăzute sau dacă își poate apăra decizia de stabilire a clasamentului ofertanților prezentând argumente pe fond în cadrul unei proceduri de control jurisdicțional.

Prin hotărârea pronunțată la data de 15 septembrie 2022[3], Curtea a statuat că articolele 38 și 49 din Directiva 2009/81 trebuie interpretate în sensul că autoritățile contractante, în cazul unor suspiciuni că o ofertă este anormal de scăzută, sunt obligate să verifice acest caracter anormal de scăzut ținând seama de toate elementele relevante ale cererii de ofertă și ale caietului de sarcini, fără ca imposibilitatea de a aplica criteriile prevăzute în acest scop de o legislație națională și numărul ofertelor prezentate să aibă o incidență în această privință.

Potrivit hotărârii Curții, articolul 55 alineatul (2) din Directiva 2009/81 coroborat cu articolul 47 din cartă trebuie interpretat în sensul că, atunci când o autoritate contractantă nu a inițiat o procedură de verificare privind eventualul caracter anormal de scăzut al unei oferte, pentru motivul că a considerat că niciuna dintre ofertele care i-au fost prezentate nu avea un asemenea caracter, aprecierea sa poate face obiectul unui control jurisdicțional în cadrul unei căi de atac împotriva deciziei de atribuire a contractului în cauză.

Pentru a decide astfel, Curtea a constatat, printre altele, că revine statelor membre și în special autorităților contractante sarcina de a determina modul de calcul al unui prag de anomalie care constituie o ofertă anormal de „scăzută” sau de a stabili valoarea acestuia, cu condiția să utilizeze o metodă obiectivă și nediscriminatorie. Ea a statuat de asemenea că revine autorității contractante sarcina „de a identifica ofertele suspecte” supuse, ca urmare a acestui fapt, procedurii de verificare în contradictoriu prevăzute la articolul 49 din Directiva 2009/81, în raport cu ansamblul caracteristicilor obiectului cererii de ofertă vizate.

Astfel, Directiva 2009/81 nu exclude aprecierea caracterului anormal de scăzut al unei oferte atunci când au fost depuse numai două oferte. Dimpotrivă, inaplicabilitatea criteriului prevăzut de dreptul național pentru aprecierea caracterului anormal de scăzut al unei oferte nu este de natură să scutească autoritatea contractantă de obligația sa de a identifica ofertele suspecte și de a efectua, în prezența unor asemenea oferte, o verificare în contradictoriu.

Curtea a mai reținut că în cazul unei suspiciuni cu privire la caracterul anormal de scăzut al unei oferte și în urma procedurii de verificare în contradictoriu, autoritatea contractantă trebuie să adopte în mod formal o decizie motivată de admitere sau de respingere a ofertei în cauză.

Cu toate acestea, în speță, din dosarul de care dispune Curtea reiese că autoritatea contractantă nu a inițiat procedura de verificare în contradictoriu prevăzută la articolul 49 din Directiva 2009/81 și nici nu a adoptat o decizie explicită în această privință. În această ipoteză, obligația care decurge din articolul 55 alineatul (2) din Directiva 2009/81 și din articolul 47 din cartă, ca decizia de atribuire a contractului în cauză să poată face obiectul unei căi de atac efective, impune ca ofertanții care se consideră lezați să poată introduce o cale de atac împotriva acestei decizii prin care să susțină că oferta selectată ar fi trebuit calificată drept „anormal de scăzută”.


[1] Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (JO 2014, L 94, p. 65).
[2] Directiva 2009/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind coordonarea procedurilor privind atribuirea anumitor contracte de lucrări, de furnizare de bunuri și de prestare de servicii de către autoritățile sau entitățile contractante în domeniile apărării și securității și de modificare a Directivelor 2004/17/CE și 2004/18/CE (JO 2009, L 216, p. 76).
[3] Hotărârea integrală, în limba de procedură, care a fost limba bulgară, dar și traducerea în limba română pot fi accesate aici.


Cuvinte cheie: , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti