Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti

Despre Memoria colectivă, victimele comunismului și viitor
16.09.2022 | Antonie POPESCU

Secţiuni: Afaceri transfrontaliere, Articole, Drept penal, Drepturile omului, Opinii, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Antonie Popescu

Antonie Popescu

Prigonitorii si torționarii Elisabetei Rizea și ai partizanilor din munți, succesorii celor din Securitatea RPR și NKVD, fac astăzi apologia crimelor comunismului, a crimelor împotriva umanității comise de sovietoruși, securitate și partidul comunist, în locul unei cercetări adecvate la Parchet precum în cazul Vișinescu
Iar acum își ridică tocmai la Pitești, lângă locul celui mai sinistru experiment de tortură și tratamente inumane, Închisoarea Pitești (în prima imagine, în prezent muzeu), și tocmai în Cimitirul Eroilor (în a doua imagine, de mai jos), monumente ale luptei “antiteroriste” și probabil caută momentul vreunei “denazificări” a la Putin prin Ucraina!
În acest context, Ministerul Public și SRI, care în 1990 au căutat cu lumânarea în Piața Universității steaguri verzi, elemente fascisto-legionare, arme și droguri, ce păzesc acum, când securiștii calcă pe urmele lui Putin!?

Statul Român încă nu a implementat nimic din recomandările Rezoluției din 19 septembrie 2019 a Parlamentului European (PE) referitoare la „importanța memoriei istorice europene pentru viitorul Europei” și cinstirea memoriei victimelor secolului XX, dar torționarii și succesorii lor vin să repună în public simbolurile totalitarismului comunist, care încă nu a fost complet scos în afara legii și nici pedepsit printr-un adecvat Proces al Comunismului și al călăilor comuniști.
România nu a făcut încă nimic nici pentru punerea în aplicare a Acordului de la Vilnius pentru un Tribunal pentru judecarea crimelor împotriva umanității comise de comuniști și brigăzile lor roșii de terorism.

Tribunalul Public / Obștesc Internațional din Vilnius, care investighează crimele comunismului, a pronunțat un verdict pe 27 septembrie 2000.
Organizatorii Tribunalului au cerut pedepsirea criminalilor comuniști.
Tribunalul Public anticomunist a fost organizat de grupuri lituaniene de foști deținuți politici. Acestora li s-au alăturat oameni cu o soartă similară din alte țări din Europa Centrală și de Est, precum și activiști pentru drepturile omului din Vest.
Tribunalul avea doar o competență morală, nu legală.
Iată, în cele ce urmează, capul de acuzare prezentat Tribunalului Public Internaţional din Vilnius contra comunismului de către Gheorghe Ghimpu, preşedintele Partidului Naţional Român – Asociaţia Victimelor Regimului Comunist de Ocupaţie şi a Veteranilor de Război ai Armatei Române (AVRCOVRAR), acuzare expusă de Domnia Sa în câteva rânduri – la 5 şi 6 septembrie 2000:
„Excelenţa Voastră, domnule Preşedinte al Tribunalului, onorată înaltă instanţă judecătorească,
Eu, Gheorghe Ghimpu, preşedintele AVRCOVRAR, fost deţinut politic în perioada de ocupaţie, român din Republica Moldova (RM), prezint în faţa înaltei instanţe judecătoreşti capul de acuzare a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (PCUS) în săvârşirea în RM, precum şi în întreaga Basarabie şi nordul Bucovinei a crimelor internaţionale: contra păcii, contra umanităţii, crime de război şi crime de genocid, stipulate în Convenţia pentru prevenirea şi reprimarea crimelor de genocid, adoptată la 9 decembrie 1948 la New York (punctul „C” al articolului 2) şi în statutul Tribunalului Militar Internaţional de la Nurenberg, din 8 august 1945 (punctele „a”, „b” şi „c” ale articolului 6).
Onorată instanţă,
Ideologia comunistă a apărut, s-a dezvoltat şi s-a menţinut la putere prin constrângere, violenţă, teroare, represiuni şi minciună. PCUS, sateliţii lui din republicile ex-sovietice şi din fostele state socialiste, venind la putere nelegitim, n-au pus la temelia statului, mai corect a imperiului, drepturile omului, în primul rând dreptul lui la viaţă, ci s-au bazat pe lipsa totală de drepturi.
Ideologia comunistă în cuplu cu şovinismul velicorus şi cu expansionismul Rusiei au dat naştere unui monstru, au dat regimul totalitar comunist, de pe urma căruia au avut de suferit toate popoarele lumii, dar mai ales cele din fosta Uniune Sovietică şi din fostul lagăr socialist.
Crimele internaţionale comise de PCUS şi guvernul sovietic contra popoarelor ocupate de URSS au depăşit cu mult crimele săvârşite de Italia fascistă şi de Germania nazistă. Nici fasciştii şi nici naziştii n-au atentat la credinţa omului în Dumnezeu şi nici la proprietatea privată. Comuniştii, fiind ateişti, au pângărit, au călcat în picioare credinţa omului în Dumnezeu, jurând şi distrugând bisericile, cimitirile, mănăstirile. Ei au atentat şi la proprietatea privată asupra mijloacelor de producere, naţionalizând-o.
Promotorii şi susţinătorii ideologiei comuniste, având o atitudine criminală faţă de tot ceea ce a creat societatea umană de până la ei, au aruncat omenirea, civilizaţia umană cu zeci de ani în urmă, producând umanităţii daune greu de reparat.
Federaţia Rusă, fiind succesorul de drept al Uniunii Sovietice, trebuie să plătească reparaţii RM, pentru daunele morale şi materiale pricinuite în perioada de ocupaţie în sumă de cel puţin 32,5 miliarde $, inclusiv 10,7 miliarde $ pentru victimele represiunilor politice.
Prima crimă a comuniştilor (bolşevicilor) a fost acapararea nelegitimă a puterii la 25 octombrie (7 noiembrie) 1917. Occidentul anume din aceste motive nu recunoştea semnăturile lui Hruşciov, Brejnev şi ale altora ca prim-secretari sau secretari generali ai CC al PCUS. Ei au fost nevoiţi să se facă preşedinţi ai Consiliului de Miniştri sau preşedinţi ai Prezidiului Sovietului Suprem al URSS. Fiind nelegitimă şi criminală venirea bolşevicilor la putere, criminală a fost şi activitatea lor din 1917 până în 1990.”
„Partidele comuniste erau organizații criminale”, a declarat Vytautas Zabiela, un cunoscut avocat lituanian și judecător-șef al Tribunalului Public. El a anunțat verdictul final al Tribunalului la Teatrul Național Lituanian.

În 2010, miniștrii de Externe din Bulgaria, Cehia, Ungaria, Letonia, Lituania și România, reuniți la Vilnius, reluau subiectul într-o scrisoare comună trimisă comisarului european pentru Justiție, Viviane Reding, la Bruxelles.
Scrisoarea adăuga un punct suplimentar cererilor formulate în Declarația de la Praga, declarație-apel la condamnarea comunismului, inițiată de Guvernul ceh și semnată, la 3 iunie 2008, de mai mulți oameni politici europeni proeminenți, printre care fostul președinte ceh Václav Havel și viitorul președinte german Joachim Gauck, foști deținuți politici, militanți pentru drepturile omului și istorici, prezenți la Praga la o mare conferință internațională pe tema „Crimelor Regimurilor Comuniste”, afirmând:
„Alături de urmărirea și pedepsirea criminalilor, negarea oricărei crime internaționale ar trebui tratată după aceleași standarde, pentru a se preveni condiții favorabile de reabilitare și renaștere a ideologiilor totalitare.”
Pe lângă condamnarea la nivel european a crimelor comunismului, Declarația solicita introducerea unor cursuri în școli despre aceste crime, instituirea unui Tribunal Internațional în spațiul Uniunii Europene pentru urmărirea și judecarea celor vinovați de crime, clădirea unui memorial în amintirea victimelor comunismului și măsuri de pedepsire a celor condamnați ca vinovați prin reducerea pensiilor și a beneficiilor sociale sub nivelul celor căpătate de victime.
„A nu pedepsi criminalii comuniști înseamnă a trece cu vederea și astfel a slăbi legislația internațională” se afirma în Declarația de la Praga.

La 15 decembrie 2010, un purtător de cuvînt al comisarului european Reding anunța că executivul Uniunii va adopta un raport asupra crimelor regimurilor totalitare până la sfârșitul anului, precizând: „Uniunea Europeană are de jucat un rol pentru a contribui la cunoașterea istoriei trecute a Europei ca o moștenire comună a tuturor europenilor de astăzi și pentru generațiile viitoare. Uniunea poate acționa ca un facilitator pentru promovarea unei memorii comune, împărtășită de toți, a crimelor comise de regimurile totalitare.”

Potrivit Radio „Europa Liberă Moldova”, „Platforma Europeană pentru Conştiinţă şi Memorie a iniţiat, în cadrul unei conferinţe care a avut loc la sediul Parlamentului European de la Bruxelles, ideea creării unui Tribunal supranaţional care să judece crimele comunismului.
În cadrul întrunirii din 5 iunie 2012 au luat cuvântul experţi europeni cu renume, precum Prof. dr. [judecător] Albin Eser, Director Emeritus la Institutul Max Planck pentru Dreptul Criminal Internaţional din Freiburg, Germania, Profesor Egils Levits, ex-judecător la Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie şi (…) [ex-]judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului [actual Președinte al Letoniei], dr. Łukasz Kamiński, [istoric,] preşedinte al Institutului pentru Memoria Naţională din Polonia ş.a.
Este de notat că la conferinţă au participat şi membri distinşi ai PE, printre care doi ex-preşedinţi ai legislativului UE, Jerzy Buzek şi Hans-Gert Poterring. Din partea României, a intervenit doamna Monica Macovei, membru al PE, care a susţinut ideea imprescriptibilităţii crimelor comunismului.”

Avocat Antonie Popescu

Cuvinte cheie: , , , , , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti