Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti

Excepție de neconstituţionalitate respinsă ref. atragerea competenței DNA
20.09.2022 | JURIDICE.ro

Secţiuni: CCR, Drept constitutional, Drept penal, Monitorul Oficial al României, Procedură penală
JURIDICE - In Law We Trust

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 919 din 20 septembrie 2022 a fost publicată Decizia nr. 264/2022 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție.

Excepţia de neconstituționalitate a fost ridicată de Gheorghe Matei într-o cauză având ca obiect trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârşirea unor infracţiuni prevăzute de dispoziţiile Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 încalcă prevederile constituţionale privind statul de drept şi principiul legalităţii, deoarece sintagma „persoanele care deţin funcţii de conducere, de la director inclusiv, în cadrul […], al companiilor şi societăţilor naţionale” este lipsită de claritate şi de previzibilitate. Arată că, în procedura de cameră preliminară, a solicitat judecătorului să constate nulitatea absolută a tuturor actelor de urmărire penală, întrucât Direcţia Naţională Anticorupţie nu avea competenţa să efectueze urmărirea penală în cauză, nefiind întrunită niciuna din ipotezele prevăzute de dispoziţiile art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002. În acest sens, consideră că stabilirea competenţei Direcţiei Naţionale Anticorupţie – adică determinarea sferei persoanelor care au calitatea de conducător al unei companii naţionale – trebuie raportată la lege. Astfel, dispoziţiile art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 575/2001 privind înfiinţarea Societăţii Naţionale de Gaze Naturale „Romgaz” – S.A. prin fuziunea Societăţii Comerciale de Explorare şi Producţie a Gazelor Naturale „Exprogaz” – S.A. cu Societatea Naţională de Depozitare Subterană a Gazelor Naturale „Depogaz” – S.A. prevăd că Romgaz – S.A. are organizate în componenţa sa sedii secundare cu statut de sucursală, fără personalitate juridică, printre care se regăseşte şi Sucursala Târgu Mureş. Or, calitatea unuia dintre inculpaţi de director al Sucursalei Târgu Mureş din cadrul Romgaz – S.A. nu atrage competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, fapt confirmat şi de prevederile art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 575/2001, care stabilesc că Romgaz – S.A. este condusă de adunarea generală a acţionarilor şi de consiliul de administraţie. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate subliniază că textul de lege criticat nu prevede criteriile cu ajutorul cărora se stabileşte persoana care are calitatea de „conducător al unei companii naţionale”, ceea poate da naştere arbitrarului. Astfel, textul normei analizate menţionează numai titulatura de „director”, fără a preciza dacă sunt avute în vedere doar companiile şi societăţile centrale sau şi sucursalele din subordinea acestora. Consideră că, în acest mod, se încalcă principiul legalităţii procesului penal, invocând, în acest sens, jurisprudenţa Curţii Constituţionale, şi anume deciziile nr. 189 din 2 martie 2006, nr. 647 din 5 octombrie 2006, nr. 903 din 6 iulie 2010, nr. 1 din 11 ianuarie 2012, nr. 26 din 18 ianuarie 2012 şi nr. 302 din 4 mai 2017. De asemenea, menţionează şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, şi anume Hotărârea din 4 mai 2000, pronunţată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 52, şi Hotărârea din 25 ianuarie 2007, pronunţată în Cauza Sissanis împotriva României, paragraful 66.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 503/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 18 iulie 2002. Dispoziţiile art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 au fost modificate prin prevederile art. 58 pct. 2 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013. Textul de lege criticat are următorul cuprins: „(1) Sunt de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie infracţiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000, cu modificările şi completările ulterioare, săvârşite în una dintre următoarele condiţii: […] b) dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale ori de valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie, sunt comise de către: deputaţi; senatori; membrii din România ai Parlamentului European; membrul desemnat de România în Comisia Europeană; membri ai Guvernului, secretari de stat ori subsecretari de stat şi asimilaţii acestora; consilieri ai miniştrilor; judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ai Curţii Constituţionale; ceilalţi judecători şi procurori; membrii Consiliului Superior al Magistraturii; preşedintele Consiliului Legislativ şi locţiitorul acestuia; Avocatul Poporului şi adjuncţii săi; consilierii prezidenţiali şi consilierii de stat din cadrul Administraţiei Prezidenţiale; consilierii de stat ai prim-ministrului; membrii şi auditorii publici externi din cadrul Curţii de Conturi a României şi ai camerelor judeţene de conturi; guvernatorul, prim-viceguvernatorul şi viceguvernatorii Băncii Naţionale a României; preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Concurenţei; ofiţeri, amirali, generali şi mareşali; ofiţeri de poliţie; preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene; primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti; primarii şi viceprimarii sectoarelor municipiului Bucureşti; primarii şi viceprimarii municipiilor; consilieri judeţeni; prefecţi şi subprefecţi; conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale şi persoanele cu funcţii de control din cadrul acestora, cu excepţia conducătorilor autorităţilor şi instituţiilor publice de la nivelul oraşelor şi comunelor şi a persoanelor cu funcţii de control din cadrul acestora; avocaţi; comisarii Gărzii Financiare; personalul vamal; persoanele care deţin funcţii de conducere, de la director inclusiv, în cadrul regiilor autonome de interes naţional, al companiilor şi societăţilor naţionale, al băncilor şi al societăţilor comerciale la care statul este acţionar majoritar, al instituţiilor publice care au atribuţii în procesul de privatizare şi al unităţilor centrale financiar-bancare; persoanele prevăzute la art. 293 şi 294 din Codul penal.”

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul acesteia nu formulează o veritabilă critică de neconstituţionalitate, ci este nemulţumit, în realitate, de modul de interpretare şi aplicare a legii de către organele judiciare, întrucât calitatea de director al unei sucursale din cadrul unei societăţi naţionale a atras competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Or, în această privinţă, Curtea a statuat în repetate rânduri că nu este competentă să se pronunţe asupra aspectelor ce ţin de aplicarea legii, acestea fiind de competenţa exclusivă a instanţei judecătoreşti învestite cu soluţionarea litigiului, respectiv a instanţelor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. Astfel, Curtea a reţinut, în jurisprudenţa sa, că a răspunde criticilor autorului excepţiei într-o atare situaţie ar însemna o ingerinţă a Curţii Constituţionale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 1.402 din 2 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 9 decembrie 2010, Decizia nr. 598 din 12 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 19 iulie 2012, Decizia nr. 785 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 3 februarie 2016, paragraful 17, Decizia nr. 820 din 12 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 23 aprilie 2018, paragraful 21, Decizia nr. 500 din 17 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 977 din 19 noiembrie 2018, paragraful 14, Decizia nr. 524 din 24 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 19 din 13 ianuarie 2020, paragraful 16, şi Decizia nr. 246 din 4 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 685 din 31 iulie 2020, paragraful 16).

Astfel, cu unanimitate de voturi, Curtea decide:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate invocată.

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti