Secţiuni » Arii de practică » Protective » Dreptul muncii
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti

RIL admis. Egalizarea la nivel maxim a indemnizaţiilor asistenţilor judiciari nu presupune majorarea indemnizaţiei lunare de încadrare în raport cu vechimea efectivă realizată în funcţie, superioară celei de 5 ani
22.09.2022 | Andrei PAP

Secţiuni: Dreptul muncii, Jurisprudența ÎCCJ, Monitorul Oficial al României, Recurs în interesul legii, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Andrei Pap

Andrei Pap

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 921 din 20 septembrie 2022, a fost publicată Decizia nr. 12/2022 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la dezlegarea unei probleme de drept.

1. Obiectul recursului în interesul legii

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii a luat în examinare recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la dezlegarea următoarei probleme de drept: „interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5.1) şi art. 5 alin. (1.1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fondurile publice în anul 2015, precum şi alte măsuri din domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 71/2015, a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (2), art. 3.1 alin. (1) – (1.3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fondurile publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal bugetare, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016, aprobată cu modificări prin Legea nr. 250/2016, în sensul de a se stabili dacă, raportat la dispoziţiile art. 16 alin. (1) din capitolul VIII – Reglementări specifice personalului din sistemul justiţiei – anexa nr. VI – Familia ocupaţională de funcţii bugetare Justiţie la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fondurile publice, egalizarea la nivel maxim a indemnizaţiilor asistenţilor judiciari presupune sau nu majorarea indemnizaţiei lunare de încadrare în raport cu vechimea efectiv realizată în funcţie”.

2. Practica instanţelor de judecată

A) Într-o primă orientare jurisprudenţială, cererile de chemare în judecată au fost respinse, reţinându-se că, potrivit art. 16 alin. (1) din capitolul VIII al anexei VI – Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Justiţie” – la Legea-cadru nr. 284/2010, asistenţii judiciari numiţi în condiţiile Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, modificată şi completată (denumită în continuare Legea nr. 304/2004), sunt salarizaţi cu o indemnizaţie de încadrare stabilită pe baza coeficienţilor de ierarhizare prevăzuţi la cap. I nr. crt. 1 din această anexă, aferenţi unei vechimi în funcţie de la 0 la 3 ani, respectiv de la 3 la 5 ani.

De asemenea, potrivit lit. B.a) din Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fondurile publice, aprobate prin Ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al ministrului finanţelor publice nr. 42/77/2011, denumit în continuare Ordinul nr. 42/77/2011, începând cu 1 ianuarie 2011, personalul din sistemul justiţiei se reîncadrează pe clasele de salarizare, pe funcţiile, gradele şi gradaţiile prevăzute în Legea-cadru nr. 284/2010, în raport cu funcţia, gradul/treapta profesional/profesională, vechimea avute de persoana respectivă la 31 decembrie 2010.

Este oferit exemplul persoanei care, la 31 decembrie 2010, era încadrată în funcţia de asistent judiciar şi, conform normei metodologice, începând cu 1 ianuarie 2011, această persoană se reîncadrează în aceeaşi funcţie, stabilindu-se clasa de salarizare în raport cu vechimea în funcţie prevăzută la art. 16 alin. (1) din cap. VIII al anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 284/2010 şi cu vechimea în muncă avute la 31 decembrie 2010 (pentru o vechime în funcţie de la 3 la 5 ani şi o vechime în muncă de peste 20 de ani, clasa de salarizare este 100). Asistenţii judiciari se pot încadra până la clasa maximă de salarizare.

Instanţele care au împărtăşit această opinie au avut în vedere dispoziţiile art. 110 din Legea nr. 304/2004, potrivit cărora asistenţii judiciari sunt numiţi de ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Economic şi Social, pe o perioadă de 5 ani, dintre persoanele cu o vechime în funcţii juridice de cel puţin 5 ani, astfel încât mandatul limitat exclude aplicarea dispoziţiilor care privesc fidelizarea în sistemul justiţiei prin acordarea sporului sau a majorării de fidelitate.

La momentul adoptării Legii-cadru nr. 284/2010, legiuitorul a considerat că se poate avea în vedere acordarea unui drept specific doar pentru perioada aferentă vechimii în funcţia pe care un asistent judiciar o poate îndeplini în sistem, respectiv de la 3 ani la 5 ani, astfel încât nu este relevant faptul că asistentul judiciar obţine un nou mandat de 5 ani, întrucât fidelizarea este incompatibilă cu noţiunea de mandat.

De altfel, raţiunile pentru care legiuitorul a exclus asistenţii judiciari de la acordarea sporului pentru vechimea în funcţie (sporul de fidelizare) au fost legate de faptul că aceştia reprezintă o categorie de personal distinctă de cea a magistraţilor, au un statut diferit, ceea ce justifică o salarizare diferită.

Or, acordarea unor drepturi salariale unei categorii sau alteia din sistemul bugetar este atributul exclusiv al legiuitorului, singurul în măsură să stabilească criteriile pe baza cărora se fundamentează un anumit sistem de salarizare.

Instanţele care au adoptat această opinie au reţinut că Decizia nr. 794/2016 a Curţii Constituţionale, prin care s-a constatat că dispoziţiile art. 31 alin. (12) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 sunt neconstituţionale, a stabilit că egalizarea la nivel maxim a salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare corespunzător fiecărei funcţii, fiecărui grad, fiecărei trepte, gradaţii, vechimi în funcţie sau în specialitate trebuie să includă majorările (indexările) stabilite prin hotărâri judecătoreşti şi să fie aceleaşi pentru tot personalul salarizat potrivit dispoziţiilor de lege aplicabile în cadrul aceleiaşi categorii profesionale, respectiv familii ocupaţionale prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010.

Acest rezultat expus ca fiind în spiritul legii, detaliat de Curtea Constituţională, nu poate fi realizat prin aplicarea unui spor sau a altei majorări salariale prevăzute pentru o altă categorie profesională, ci prin aplicarea unei valori de referinţă sectoriale unice întregii familii ocupaţionale „Justiţie”.

Cu alte cuvinte, în mecanismul de stabilire a salariilor/indemnizaţiilor prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010, coeficienţii prevăzuţi de lege pentru fiecare categorie profesională trebuie respectaţi, după cum trebuie respectată şi o valoare de referinţă sectorială unică, la care se raportează aceşti coeficienţi.

Decizia nr. 794/2016 a Curţii Constituţionale se referă tocmai la acest aspect, anume la stabilirea unei valori de referinţă unice, care să includă şi majorările aplicabile salariilor de bază/indemnizaţiilor de încadrare stabilite prin hotărâri judecătoreşti. Aşadar, situaţia la care se referă decizia Curţii Constituţionale este cea a hotărârilor judecătoreşti prin care se majorează indemnizaţia de încadrare, iar nu a recunoaşterii unor sporuri care, având caracter accesoriu, sunt acordate pe baza unor situaţii de fapt, fără aplicabilitate generală.

Din această ultimă perspectivă s-a observat că prin cererile de chemare în judecată reclamanţii au solicitat egalizarea la nivel maxim a drepturilor salariale aferente unei perioade începând cu 9 aprilie 2015 şi în continuare pentru viitor, până la încetarea raporturilor de muncă, prevalându-se de hotărâri judecătoreşti datând din perioada 2008-2009 care vizau situaţii juridice deduse judecăţii anterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare (denumită în continuare Legea-cadru nr. 330/2009), şi Legii-cadru nr. 284/2010, prin care asistenţii judiciari au obţinut despăgubiri aferente sporului de fidelitate prevăzut de art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, cu modificările ulterioare (denumită în continuare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006).

Or, după abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006, fidelizarea magistraţilor şi personalului asimilat acestora nu se mai face prin adăugarea unui spor la indemnizaţia de încadrare, ci prin aplicarea unui coeficient la valoarea de referinţă sectorială, acest coeficient fiind prestabilit de legiuitor pe baza criteriului vechimii în funcţie, pe 5 intervale de până la 20 de ani şi, respectiv, de peste 20 de ani, pe când, în cazul asistenţilor judiciari, coeficienţii maximi sunt corespunzători unei vechimi în funcţie de 5 ani.

A raţiona în sens contrar ar echivala cu încălcarea deciziilor nr. 818-821/2008 ale Curţii Constituţionale prin care s-a stabilit că instanţele de judecată nu au posibilitatea să refuze aplicarea dispoziţiilor unei legi pe motiv că acestea sunt discriminatorii şi să le înlocuiască cu prevederi cuprinse în alte acte normative.

În situaţia în care cererile de chemare în judecată ar fi admise, aceasta ar echivala cu schimbarea modului de calcul al salariului reclamanţilor prin adăugarea unui spor aferent vechimii în funcţie, ceea ce echivalează cu o activitate de legiferare a instanţelor şi formarea unei lex tertia şi ar conduce la încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat.

B) În cea de-a doua orientare jurisprudenţială, cererile de chemare în judecată au fost admise, iar pârâţii au fost obligaţi la stabilirea şi plata drepturilor salariale ale reclamanţilor la nivelul maxim al indemnizaţiei de încadrare pentru fiecare funcţie, grad, treaptă sau gradaţie, prin includerea sporului pentru vechimea în specialitatea funcţiei din sistemul judiciar (sporul de fidelitate), rezultat din aplicarea majorării indemnizaţiei de încadrare brute lunare în raport cu vechimea efectiv realizată în funcţia profesională de asistent judiciar, începând cu 9 aprilie 2015 şi în continuare până la încetarea raporturilor de serviciu ale reclamanţilor.

Pentru a pronunţa aceste hotărâri, instanţele au reţinut că, începând cu 9 aprilie 2015, în temeiul dispoziţiilor art. 1 alin. (51) şi art. 5 alin. (11) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, al dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (2) şi art. 31 alin. (1)-(13) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, astfel cum au fost interpretate cu efecte obligatorii prin deciziile nr. 23/2016 şi nr. 36/2018 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum şi prin Decizia nr. 794/2016 a Curţii Constituţionale, s-a născut dreptul reclamanţilor şi obligaţia corelativă a ordonatorilor de credite de egalizare a drepturilor salariale ale asistenţilor judiciari prin includerea în acestea a sporului de fidelitate recunoscut unor colegi ai reclamanţilor prin hotărâri judecătoreşti pronunţate în perioada 2008-2009.

Din această perspectivă s-a considerat ca fiind lipsită de relevanţă juridică împrejurarea că reglementările legale în materia salarizării asistenţilor judiciari nu includ şi sporul în discuţie, întrucât, în astfel de cauze, îndrituirea reclamanţilor la respectivul drept nu se analizează prin raportare la prevederile din Legea-cadru nr. 284/2010, ci în strânsă corelaţie cu Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice (denumită în continuare Legea nr. 71/2015) şi actele normative ulterioare privind salarizarea personalului bugetar, astfel cum acestea au fost interpretate de instanţa de unificare şi de instanţa de contencios constituţional.

În plus, dreptul reclamanţilor încadraţi ca asistenţi judiciari de a beneficia de un spor de fidelitate nu trebuie legat de faptul că încadrarea lor se face în baza unui mandat cu termen, ci de perioada în care şi-au desfăşurat activitatea profesională în cadrul tribunalelor, raţiunea acordării sporului de fidelitate fiind aceea de a constitui o compensaţie financiară pentru stabilitatea în desfăşurarea unei activităţi într-un anumit loc de muncă.

De altfel, potrivit dispoziţiilor imperative conţinute de art. 5 alin. (1) din Codul muncii, în cadrul relaţiilor de muncă funcţionează principiul egalităţii de tratament faţă de toţi salariaţii şi angajatorii.

În contextul în care autoritatea legiuitoare a înţeles să înlăture discriminările existente între persoane care ocupă aceleaşi funcţii, au aceleaşi condiţii de studii şi vechime, este greu de susţinut şi mai mult decât discutabil, din perspectiva respectării prevederilor art. 16 din Constituţia României, că eliminarea acestor discriminări ar fi avut în vedere doar anumite categorii de salariaţi, şi nu toţi destinatarii actelor normative în discuţie, aflaţi în aceeaşi situaţie juridică, respectiv cei care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază şi al sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice pentru fiecare funcţie/grad/treaptă sau gradaţie.

3. Opinia procurorului general al PÎCCJ

În opinia titularului sesizării, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5.1) şi art. 5 alin. (1.1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (2) şi art. 31 alin. (1)-(1.3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 raportat la dispoziţiile art. 16 alin. (1) din capitolul VIII – anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 284/2010, egalizarea la nivel maxim a indemnizaţiilor asistenţilor judiciari nu presupune majorarea indemnizaţiei lunare de încadrare în raport cu vechimea efectiv realizată în funcţie, superioară vechimii de 5 ani, corespunzătoare duratei numirii în funcţia de asistent judiciar, prevăzută de art. 110 din Legea nr. 304/2004

4. Soluţia ÎCCJ

Înalta Curte a considerat că se impune admiterea recursului în interesul legii, pronunţând următoarea soluţie:

Admite recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 1 alin. (51) şi art. 5 alin. (11) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (2) şi art. 31 alin. (1) – (13) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, raportat la prevederile art. 16 alin. (1) din capitolul VIII – Reglementări specifice personalului din sistemul justiţiei – anexa nr. VI – Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Justiţie” la Legea-cadru nr. 284/2010, egalizarea la nivel maxim a indemnizaţiilor asistenţilor judiciari nu presupune majorarea indemnizaţiei lunare de încadrare în raport cu vechimea efectivă realizată în funcţie, superioară celei de 5 ani.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 6 iunie 2022.

Avocat Andrei Pap
PAP | law office

Cuvinte cheie: , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti