Secţiuni » Sistemul judiciar
Sistemul judiciar
Alegeri CSMActivitate parchete

Gabriela Scutea: Consider o dezamăgire profesională să descoperim tratarea superficială a cauzelor
23.09.2022 | JURIDICE.ro

Secţiuni: Comunicate parchete, Selected, Sistemul judiciar
JURIDICE - In Law We Trust

Joi, 22 septembrie 2022, Gabriela Scutea, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la prezentarea Raportului de activitate pe anul 2021, a declarat:

Activitatea programată astăzi readuce în condiții de normalitate toate demersurile MP. Deși pare simplu de organizat și de convocat Adunarea generală, la PÎCCJ trebuie să fie prezenți cel puțin 72 de procurori (în condiții ideale), iar astăzi 44 – ținând cont de faptul că acum ne desfășurăm activitatea cu doar 86 de procurori.

Restricțiile sanitare din perioadele tradiționale de prezentare a raportului de activitate, în 2020, 2021 și 2022 (ultimul val de infectări COVID), au constituit principalul factor care a împiedicat organizarea adunării generale, în format fizic. În acest an, apariția Legii nr. 49/2022 privind desființarea SIIJ ne-a plasat pe un curs contra cronometru, fiind preocupați – în principal – să repartizăm cauzele parchetelor devenite competente, să reducem durata de soluționare a acestor cauze, să abordăm hotărât cauzele care sunt atenție publică sau care sunt un test al capacității MP, în raport de atingerea obiectivelor MCV.

Pentru a ghida această prezentare, vă voi indica 5 domenii asupra cărora se impune să ne oprim în dezbaterile adunării generale:

1. tendințele rezultate din activitatea parchetelor;

2. rezultatele înregistrate în domeniile prioritare;

3. elemente cheie pentru realizarea misiunii MP;

4. reperele externe pentru activitatea MP;

5. obiectivele anului 2022 (care au fost comunicate în adunările generale ale parchetelor nespecializate, DNA și DIICOT).

Premisa mandatului preluat în anul 2020 părea să fie de dispariţie a presiunilor externe asupra independenţei procurorilor şi de desfăşurare a activităţii în spiritul unor reforme aşteptate de societate şi de sistemul judiciar. În concret, un alt tip de factor a setat activitatea noastră în 2020 şi cea mai mare parte a anului 2021 – pandemia Covid-19, astfel că ne putem referi la alte 2 coordonate clare: rezilienţă şi recuperare.

Am fost conştienţi că, mai mult decât de obicei, aşteptările societăţii de la MP vor fi mai mari, mai riguroase.

Tendințele rezultate din activitatea parchetelor

Referința noastră se va păstra anul 2018, corespunzător ultimului raport de activitate prezentat, iar proiecția rezultatelor o vom realiza pe 3 ani (2019, 2020, 2021).

Am urmărit ca în 2021 să recuperăm integral scăderea produsă în anul 2020, eforturile noastre au dat rezultat în proporţie de 80%.

În instrumentele noastre de lucru, necesare pentru evaluarea realistă a activității, am introdus și rata de soluționare a cauzelor, indicator folosit în privința evaluării activității instanțelor, conform Tabloului de bord privind justiția (civilă) folosit la nivelul instituțiilor UE și la organismele Consiliului Europei.

Exceptând anul 2020, în care sistemul judiciar și cetățenii s-au adaptat la lucrul în condiții de stres, volumul de activitate a rămas în parametri relativ constanți, la fel cauzele soluționate, ponderea cauzelor soluționate prin trimitere în judecată.

Acest indicator este cheia pentru realizarea misiunii MP, care constă în deducerea situațiilor de conflict pentru rezolvarea de către instanțele comptente. Trimiterile în judecată relevă o îmbunătățire care are sustenabilitate, diferenţa de la 2018 la 2021 fiind de +1,2 pondere a cauzelor soluționate prin rechizitoriu.

Acest indicator este foarte important în privința rezultatelor DNA, care în 2020 nu a scăzut, iar în 2021 a atins o creştere de 43% faţă de anul anterior.

Concentrarea procurorilor pentru consistenţa cercetărilor rezultă din tendinţa de creştere a numărului inculpaţilor trimişi în judecată, care în 2021 a depăşit numărul din 2019.

În același timp, volumul cauzelor soluționate prin clasare nu ține pasul cu referința anului 2019, iar această evaluare este relevantă pentru raportarea la principiul soluționării cauzelor într-un termen rezonabil.

În evaluare, trebuie să ținem cont că aplicarea dispozițiilor privind verificarea sesizărilor, conform art.294 C.pr.pen., susține menținerea într-o marjă constantă a totalului cauzelor de soluționat.

În mod realist, am în vedere că gradul de ocupare a posturilor diferă din 2018 (85,37%) la 2021 (79,48%), o scădere de 5,89, dar indicatorul nu este unul alarmant la nivel de sistem, la acest moment. Indicatorul este însă critic prin raportare la unele circumscripţii ( și exemplific cu PT Bistriţa Năsăud, PT Brăila, PT Galaţi). Se adaugă influența lipsei de continuitate în soluționarea cauzelor, determinată de dinamica de resurse umane (promovări, transferuri, numiri la parchetele specializate).

În proiectul managerial, am inclus oportunitatea să se desemneze echipe de procurori pentru soluționarea cauzelor complexe, tocmai pentru a surmonta dificultăţile legate de gestionarea timpului, de cunoașterea în evoluție a cauzelor. La DNA, de exemplu, gradul de înnoire a procurorilor este foarte ridicat, ceea ce – conjugat cu dosarele mai vechi – înseamnă o presiune importantă în privința operativității soluționării cauzelor.

O astfel de măsură este cu atât mai mult necesară în contextul declinării competenţei de la DNA şi DIICOT către parchetele de pe lângă tribunale, în urma deciziilor CCR nr .231/2021 şi nr. 380/2021. Aceste cauze vin cu o vechime destul de mare, adăugându-se cauzelor vechi deja existente și măsurile de prioritizare trebuie să constituie preocuparea conducătorilor parchetelor şi a poliţiei judiciare.

Interpretarea datelor privind durata de soluţionare a cauzelor relevă că scăderea de 20% din 2020 nu a fost recuperată în 2021, recuperarea de 10.000 de cauze soluţionate până în 6 luni de la sesizare fiind nerelevantă din cauza celor peste 32.000 de cauze în plus din categoria „soluţionate peste 1 an de la sesizare”.

Corelativ, observăm că din creşterea cauzelor mai vechi de 1 an rămase în lucru (2020/2019, 21,77%) nu s-a recuperat deloc în 2021.

Eforturile noastre trebuie să crească, pentru îmbunătățirea acestui indicator. Într-o exprimare simplistă, să vedem că parcările din apropierea sediilor noastre rămân ocupate dincolo de ora 16, mai ales că activitățile procedurale fixate pentru procuror prin noul Cod de procedură penală sunt mai puțin consumatoare de timp decât în concepția vechiului cod.

Întrucât marea majoritate a cauzelor se plasează la nivelul de competenţă al judecătoriei, nivelul de complexitate mediu nu este unul ridicat. Din memoriile şi plângerile adresate de cetăţeni procurorului general, se desprinde faptul că există întârzieri semnificative în efectuarea urmăririi penale. Care este eficienţa supravegherii urmăririi penale? Vom propune Inspecţiei Judiciare ca principalul domeniu de control la parchete în anul 2023 să fie modalitatea de supraveghere a cercetărilor, în cauzele rămase în lucru mai vechi de 1 an de la sesizare, corespunzător parchetelor de pe lângă judecătorii.

Rezultatele înregistrate în domeniile prioritare

Priorităţile enunţate în rapoartele de activitate pentru anii 2019, 2020, 2021 au rămas constante, în cea mai mare parte:

– Mecanismul de Cooperare și Verificare, statul de drept;

– consolidarea progreselor – corupție, evaziune fiscală, spălarea banilor, recuperarea prejudiciilor;

– eficientizarea investigării – mediu, trafic de persoane, criminalitate organizată;

– protecția victimelor – violență domestică, minori, discriminare.

Aceste obiective au fost avute în vedere atât în ceea ce priveşte rezultatul cercetărilor, dar şi sub dimensiune procedurală: operativitate, drepturile părţilor în procedură, recuperarea prejudiciilor şi dispunerea măsurilor asigurătorii, îmbunătăţirea activităţii manageriale a procurorilor cu funcţii de conducere.

În privința sistemului de justiție din România, în Raportul din 2021 privind statul de drept publicat la 20 iulie 2021, s-a reținut că eficacitatea investigării și sancționării cazurilor de corupție la nivel mediu și înalt s-a îmbunătățit, confirmând bilanțul anterior. Direcția Națională Anticorupție a obținut rezultate mai bune, deși modificările aduse legilor justiției în perioada 2017-2019 continuă să reprezinte un obstacol major în calea bunei sale funcționări, astfel că este în continuare necesar să se modifice codurile. Vor exista obstacole tot mai mari și insecuritate juridică în lupta anticorupție dacă nu se vor găsi soluții legislative și strategice solide pentru deciziile Curții Constituționale.

În decembrie 2021 a început elaborarea contribuției pentru al treilea raport, referitor la anul 2021, scrisoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție fiind transmisă în prima săptămână a lunii ianuarie 2022.

Din datele privind infracţiunile de corupţie, rezultă o curbă repetată de creştere/ scădere a numărului persoanelor trimise în judecată, dar în 2021 numărul persoanelor trimise în judecată de DNA a crescut, astfel încât la parchetele nespecializate se localizează o scădere semnificativă a activităţii.

La nivelul circumscripţiilor se impune analiza ponderii sesizărilor din oficiu, a relevanţei sesizărilor adresate de autorităţile publice, aşadar mai mult aspecte procedurale, în completarea analizelor pe care le realizează periodic PÎCCJ asupra rezultatelor în combaterea corupţiei.

Infracţiunile de abuz în serviciu dacă s-a obţinut un folos (art. 13 ind. 2 Legea nr. 78/2000) – în cazurile în care nu este atrasă competenţa DNA – revin parchetelor de pe lângă judecătorii, în regim de urmărire penală proprie.

Este evident că sesizări există, iar operativitatea este redusă, însă impactul acestei categorii de infracţiuni trebuie clarificat cu celeritate, fiind afectate fonduri publice şi comunităţi.

Din 2021, în arhitectura judiciară a apărut Parchetul European, pentru procedurile căruia pot să vă împărtășesc că a fost o contribuție importantă din partea României, prin experții care au participat la negocierea actului legislativ. Din punct de vedere profesional, aspir către posibilitatea folosirii de către procurorii MP a unui sistem de management al cauzelor de tipul celui folosit de EPPO. Discuțiile noastre cu CSM despre îmbunătățirea instrumentelor de evidență reconfirmă că Poliția română trebuie să fie parte în demersurile de digitalizare pentru activitatea de urmărire penală.

Inspecţia judiciară a efectuat, sub aspectul domeniilor prioritare, controlul privind luarea măsurilor asigurătorii, în cauzele în care aceasta este obligatorie, aprobat prin Hotărârea Secţiei pentru procurori a CSM nr.917/05.10.2021.

Rezultă din analiza noastră zone în care factori obiectivi afectează rezultatele MP. Sesizăriile pentru infracţiunea de evaziune fiscală, formulate de ANAF sunt precedate de o inspecţie fiscală sau altă activitate de control, în care se descoperă indiciile faptelor ilicite, determinând practic ca anul în care are loc sesizarea să fie în foarte puţine cazuri anul în care s-a comis infracţiunea. Aceste infracţiuni presupun un probatoriu bazat pe lucrări de specialitate (rapoarte de constatare şi/ sau expertize), ceea ce influenţează durata de soluţionare.

În acest an, vom efectua împreună cu conducerea IGPR analize la nivelul unor circumscripţii de parchet de pe lângă tribunal, pentru a stabili motivele absenţei totale (sau cvasi-totale) a rechizitoriilor pentru evaziune fiscală sau a acordurilor de recunoaștere a vinovăției.

În materia protecţiei victimelor infracţiunilor, pentru toate infracţiunile monitorizate rezultă creşterea numărului inculpaţilor trimişi în judecată, cu toate acestea efectul de prevenţie generală al pedepselor nu se produce. Practica parchetelor trebuie orientată înspre aplicarea de sancţiuni eficiente, în măsură să decurajeze comiterea unor astfel de infracţiuni.

În acelaşi timp, prin controale punctuale sau prin verificarea unor memorii adresate procurorului general şi în raport de care au fost formulate dispoziţii scrise, stabilirea unei practici uniforme şi predictibile a parchetelor a fost accentuată în atenţia procurorilor.

Prin parteneriat cu organizațiile societății civile în 2020 am demarat procesul de amenajare a unor săli de audiere dedicate victimelor minore, proiectul având ca rezultat până în prezent crearea a 8 săli de audiere în sediile parchetelor.

În paralel, se află în curs de implementare un proiect prin Mecanismul Financiar Norvegian intitulat „Protecția victimelor infracțiunilor” care are între obiective amenajarea altor 30 de săli de audiere în toată țara.

Activitatea DIICOT privind combaterea traficului de persoane şi a criminalităţii organizate este importantă din perspectiva rapoartelor internaţionale privind acest domeniu, în care dimensiunea fenomenului, specificităţile acestuia sunt analizate pe o scară mai largă. Traficul de migranţi revine în competenţa DIICOT numai în condiţiile grupului infracţional organizat, dar – odată cu intensificarea migraţiei ilegale pe frontiera de sud-vest – eforturile trebuie să treacă la alt nivel, acela al descoperirii palierelor de comandă, astfel încât ansamblul de măsuri de cercetare (preventive şi asigurătorii) să aibă efectul descuranjant definit de sintagma „crime does not pay”.

În priorităţile MP s-au inserat, în mod automat faţă de situaţia de urgenţă sanitară, infracţiunile contra sănătăţii publice, a căror definiţie s-a completat în anul 2020. Rezultatele cercetării acestor infracţiuni sunt analizate în rapoartele de activitate.

Începând cu anul 2021, o altă faţetă a criminalităţii s-a relevat în legătură cu combaterea Covid-19, respectiv emiterea frauduloasă a certificatelor de vaccinare COVID, ceea ce a luat inclusiv forma unor infracţiuni de corupţie. Competenţa s-a stabilit şi pentru DNA, în raport de criteriile art.13 din OUG nr.43/2002, rezultând mecansime de fals informatic bine coordonate. La nivelul PÎCCJ, am formulat către parchetele subordonate îndrumări vizând abordarea probelor din perspectiva descoperirii infracţiunilor de corupţie sau de serviciu, premisă sau rezultat al infracţiunilor de fals.

Elemente cheie pentru realizarea misiunii MP

Aplicat acestor indicatori cantitativi, eficienţa activităţii MP rezultă şi din indicatorii calitativi.

Numărul achitărilor a scăzut, iar ponderea inculpaţilor achitaţi a scăzut, de asemenea.

Cauzele restituite de judecătorul de cameră preliminară, respectiv în care s-a dispus infirmarea sau redeschiderea urmăririi penale nu relevă aspecte problematice, deşi numărul restituirilor fluctuează de o manieră din care – la nivelul conducerii MP – putem afirma clar că nu se acordă toată atenţia de către prim-procurori pentru verificarea rechizitoriilor, conform art. 328 C.p.p.

În urma analizelor întocmite conform ordinelor interne, au fost stabilite măsuri generale de îndrumare pentru creşterea calităţii urmăririi penale, precum şi pentru creşterea eficienţei verificării actelor de sesizare a instanţei de către procurorii cu funcţii de conducere, conform legii. Identificarea problemelor de drept prin aceste analize este menită să realizeze funcţia de control-reglare în activitatea parchetelor şi vă semnalez că studiul acestor lucrări nu este opţional.

Personal consider o dezamăgire profesională să descoperim, în lucrări date în competenţa procurorului general, aspecte colaterale care relevă tratarea superficială a cauzelor atât la nivelul organelor de cercetare ale poliţiei judiciare, cât şi la nivelul procurorilor care dispun soluţiile.

Am adus în atenţia conducătorilor de parchete aspecte de nelegalitate necesar să fie examinate din oficiu, cu motivare şi repere adecvate în privinţa stabilirii problemei de drept, astfel încât consecinţele decurgând din Decizia RIL nr. 23/2020 (penal) a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (respectiv lipsa temeiului pentru procurorul general să infirme o ordonanţă nelegală a unui parchet inferior) să nu împiedice examinarea unor chestiuni pertinente la nivelul corespunzător.

Procentul de admisibilitate a căilor de atac în materie penală a crescut de la 66,6% în anul 2019 la 68,1% în 2021. La fel, în materie civilă a crescut de la 57,2% la 66,2%.

Demersurile proprii pentru unificarea practicii judiciare au condus la admisibilitate în marja 95-100% a recursurilor în interesul legii şi a sesizărilor pentru care PÎCCJ a transmis punct de vedere, atât în materie civilă, cât și în materie penală.

Am studiat pentru pregătirea contribuţiilor tehnice la raportul MCV şi la raportul privind statul de drept dinamica resurselor umane în parchete. Constatările se referă la numărul mai mare al funcţiilor de conducere vacante decât cel al funcţiilor de execuţie (sfârşitul anului 2021 ca referinţă finală).

Este necesar, prin îndeplinirea condiţiilor legale, să găsiţi motivaţia internă pentru ocuparea acestor funcţii. Liderii informali din parchete au posibilitatea să-şi pună în valoare cunoştinţele, pregătirea, energia constructivă prin asumarea formală a funcţiilor de conducere. Chiar simplist exprimat, ocuparea funcţiilor de conducere deschide posibilitatea ocupării funcţiilor de execuţie. Din 2020, cu sprijinul Ministerului Justiţiei, prezentăm motivări echilibrate pentru majorarea numărului de posturi de procuror, încă fără un rezultat – pentru că principalul subiect al clarificărilor este nevoia majorării numărului maxim de posturi atunci când există atât de multe posturi vacante.

În direcţia susţinerii activităţii operative am insistat pentru accesarea de finanţări din fonduri externe nerambursabile, graţie cărora am putut furniza instrumentele tehnice necesare adaptării instituţiei noastre la tendinţele actuale ale infracţionalităţii, comise cu precădere prin mijloace informatice.

Prin implementarea sistemului de management integrat al audierilor (SMIA), se operaţionalizează un sistem IT de audiere a persoanelor şi identificare a persoanelor şi obiectelor, în acord cu prevederile noilor coduri. Deşi concepută iniţial pentru unităţile de parchet nespecializate, conectarea la sistem a fost solicitată şi de DNA şi DIICOT, datorită utilităţii sale pentru eficientizarea metodelor de lucru în activitatea de urmărire penală, precum şi a soluţiei informatice moderne pe care o foloseşte.

Mulţumită unei finanţări din Fonduri structurale, am achiziţionat software de percheziţii informatice şi analiza informaţiilor pentru PICCJ, parchetele de pe lângă curţile de apel, DIICOT şi DNA, reducând considerabil durata de timp alocată analizei dispozitivelor informatice în cadrul urmăririi penale.

Cu sprijinul Guvernului, finanţarea pentru achiziţia sediului DIICOT a fost asigurată din 2020, astfel încât în acest an s-a rezolvat una dintre principalele probleme de infrastructură pentru parchetele din mun.Bucureşti.

Repere externe pentru activitatea MP

Cele trei rapoarte de activitate conţin referiri la modificările legislative importante şi la orientările jurisprudenţiale (Curtea Constituţională, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie) intervenite în fiecare an şi care au determinat un impact semnificativ asupra capacităţii de funcţionare a MP.

Deja evocate, deciziile privind competenţa DNA şi DIICOT în caz de disjungere au condus la o supraîncărcare a parchetelor de pe lângă tribunale. În acelaşi timp, aspecte observate în cadrul soluţionării conflictelor de competenţă m-au determinat să semnalez procurorului şef adjunct al DIICOT unele abordări mai sumar motivate privind clasarea pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat.

Actele de control ale Inspecţiei Judiciare ne permit să evaluăm domeniile în care acţiunea de coordonare a PÎCCJ trebuie să se manifeste punctual.

2022 a constituit primul an în care s-a aplicat integral art. 10 din Legea pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, astfel încât va fi nevoie să măsurăm rezultatele, în termeni cantitativi (dosare soluţionate şi sume recuperate pentru bugetul de stat).

Obiectivele stabilite şi aplicate în anul 2022

Rapoartele de activitate au fost înaintate în termenele legale Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei.

Participând (on-line) la prezentarea rapoartelor de activitate ale PCA, precum și la adunările generale ale DNA şi DIICOT, reprezentanţii PÎCCJ au transmis direcţiile prioritare pentru anul 2022, pentru a fi aplicate în activitate.

Astăzi este doar ziua prezentării rapoartelor în mod public.

Reafirm că anul 2022 rămâne sub semnul priorităților de acțiune următoare:

– Mecanismul de Cooperare și Verificare, statul de drept;

– consolidarea progreselor – corupție, evaziune fiscală, spălarea banilor, recuperarea prejudiciilor;

– eficientizarea investigării – mediu, trafic de persoane, criminalitate organizată;

– protecția victimelor – violență domestică, minori, discriminare;

– promovarea/susținerea unei strategii de resurse umane care să permită un act de justiție eficient;

– promovarea unei agende privind aderarea la standardele etice și de integritate comune la nivel european;

– coordonarea eficientă a cercetării penale desfășurate de organele de poliție.

Vă adresez mulţumiri pentru efortul de adaptare într-o situaţie atipică şi pentru situaţiile grele depăşite, orientaţi spre realizarea misiunii instituţiilor de parchet. Îi mulţumesc domnului ministru Predoiu pentru încredere şi pentru deschiderea arătată MP, transpusă în dispoziţiile proiectelor pentru „legile justiţiei”. Vă asigur de respectul meu, de angajamentul echipei de conducere (în formula anterioară şi în cea actuală) împreună cu conducerile DNA şi DIICOT.

Rezultatele din perioada analizată se datorează şi colegilor care au decis să-şi încheie cariera în magistratură. Am fost împreună un lung interval, de timp şi de provocări. Tuturor le transmit respectul meu şi doresc să punctez regretul că nu a fost posibilă continuarea colaborării în special cu foştii procurori generali de la Galaţi şi Bacău.

Pentru mine, în exercitarea acestui mandat, coeziunea şi coerenţa sunt factori cheie pentru atingerea rezultatelor. Este de datoria conducerii MP să promoveze dialogul eficient şi constructiv cu toate instituţiile cu care colaborează şi îmi exprim speranţa că veţi evalua pozitiv raporturile noastre de lucru.

Vă mulţumesc pentru atenţia dumneavoastră.

Cuvinte cheie: , , , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti