Secţiuni » Jurisprudenţă » Tribunale
Jurisprudenţă Tribunale

Tribunalul Caraș-Severin. Suspendarea actului administrativ pentru nemotivarea corespunzătoare în fapt
27.09.2022 | Andrei PAP

Secţiuni: C. administrativ, Jurisprudență Tribunale, Note de studiu, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Andrei Pap

Andrei Pap

Cod ECLI ECLI:RO:TBCRV:2022:001.[…]

R O M Â N I A

TRIBUNALUL CARAȘ SEVERIN

R E Ş I Ţ A

SECŢIA A II-A CIVILĂ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Dosar nr. 1832/115/2022                                                        

Cod operator 2896

SENTINŢA CIVILĂ NR. 404

Şedinţa publică din data de 14.09.2022

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE: V.I.L 

GREFIER: M.E.E

Pe rol se află soluţionarea cererii de suspendare executare act administrativ formulată de reclamanta S. S. A. Z., în contradictoriu cu pârâţii Preşedintele Consiliului Judeţean Caraș-Severin, Consiliul Județean Caraș-Severin, Judeţul Caraș-Severin, prin reprezentant legal, Preşedintele Consiliului Judeţean Caraș-Severin, […], şi Consiliul Judeţean Caraș-Severin.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, au răspuns: pentru reclamantă, av. […]‚ în baza împuternicirii avocaţiale aflată la dosarul cauzei la fila 9, pentru pârâţi, consilier juridic […], în baza delegaţiei de reprezentare juridică depusă la dosarul cauzei, la acest termen de judecată, lipsă fiind reclamanta.

Procedura de citare este legal îndeplinită cu părţile.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează instanţei următoarele: cauza are ca obiect suspendare executare act administrativ; cauza se află la primul termen de judecată, în primă instanţă, şi că, prin Serviciul Registratură, în data de 09.09.2022, pârâţii au depus la dosarul cauzei întâmpinare, după care,

Consilier juridic F.[…] depune la dosarul cauzei documentaţia ce a stat la baza deciziei contestate, într-un singur exemplar. Totodată, precizează că a comunicat un exemplar al acesteia reprezentantului convenţional al reclamantei, av. […].

Având în vedere că este primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate, potrivit art. 131 Cod proc. civ., instanţa din oficiu procedează la verificarea competenţei şi pune acest aspect în discuţia reprezentanţilor convenţionali prezenţi la acest termen.

Av. […] şi consilier juridic […] arată că Tribunalul Caraș-Severin este competent general, material şi teritorial în soluţionarea cauzei.

Instanţa constată că, în baza art. 14 şi art. 10 alin. 1 şi 3 din Legea 554/2004, este competentă general, material şi teritorial să judece pricina de faţă.

La interpelarea instanţei, av. […] învederează că nu mai are alte probe de propus cu excepţia înscrisurilor existente la dosarul cauzei, precum şi cele depuse la acest termen. Totodată, depune la dosarul cauzei, în copie, Dispoziţia pentru aprobarea Regulamentului privind circuitul documentelor, modalitatea de înregistrare, repartizare, semnare, ştampilare şi expediere a documentelor la nivelul Consiliului Judeţean Caraș-Severin, respectiv Regulamentul privind circuitul documentelor, modalitatea de înregistrare, repartizare, semnare, ştampilare şi expediere a documentelor la nivelul Consiliului Judeţean Caraș-Severin.

Precizează că  dispoziţia de manager nu este contrasemnată de către secretarul general, directorul general, directorul executiv. Numai în cazul în care unul dintre aceştia lipseşte, poate fi semnată de către o altă persoană.

În acest sens, invocă dispoziţiile art. 25 şi art. 34 din Regulamentul privind circuitul documentelor, modalitatea de înregistrare, repartizare, semnare, ştampilare şi expediere a documentelor la nivelul Consiliului Judeţean Caraș-Severin, care reglementează în mod expres în ce măsură se contrasemnează, dacă incumbă o componentă legală.

În dovedirea aparenţei de nelegalitate a actului contestat, înţelege să uzeze de înscrisurile depuse la dosarul cauzei la acest termen.

În acest sens, depune la dosarul cauzei refuzul privind contrasemnarea proiectului de Dispoziţie privind revocarea din funcţia de manager al Spitalului Judeţean de Urgenţă Reşiţa a reclamantei.

Av. […] înmânează un exemplar al înscrisului privind refuzul de contrasemnare a proiectului de Dispoziţie privind revocarea din funcţia de manager al Spitalului Judeţean de Urgenţă Reşiţa, reprezentantului convenţional al pârâţilor, consilier juridic […].

Cu privire la înscrisurile depuse la dosarul cauzei de către av. […], la interpelarea instanţei, consilier juridic […] învederează că nu a luat cunoştinţă de aceste înscrisuri. 

Totodată, precizează că nu se opune.

În temeiul art. 255 raportat la art. 258 coroborat cu art. 292 Cod proc. civ, instanţa încuviinţează proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, de către părţi, ca fiind pertinentă şi concludentă, acestea fiind în strânsă legătură cu cauza şi de natură a contribui la soluţionarea acesteia.

Instanţa pune în discuţie excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Consiliului Judeţean Caraș-Severin, respectiv a Judeţului Caraș-Severin, invocată prin întâmpinare.

Consilier juridic […] solicită admiterea excepţiilor astfel cum au fost formulate prin întâmpinare.

Av. […] învederează că lasă la aprecierea instanţei modul de soluţionare al acestora.

Asupra fondului cauzei, av. […] solicită admiterea cererii astfel cum a fost formulată.

Apreciază că cererea este admisibilă şi că sunt îndeplinite cele două condiţii prevăzute de lege pentru a se putea dispune suspendarea. 

În ceea ce priveşte prima condiţie, cazul bine justificat, precizează că decizia contestată nu are nicio motivare, anterior emiterii dispoziţiei de revocare a fost efectuată evaluarea activităţii sale în calitate de manager, conform contractului de management în vigoare, şi i s-a acordat calificativul BINE.

În continuare, susţine că decizia nu este semnată de către persoana prevăzută în Regulament, ceea ce înseamnă că nu şi-au asumat legalitatea acestui act.

Apreciază că prima condiţie pentru a se putea dispune suspendarea actului administrativ este îndeplinită, creând prezumţia nelegalităţit dispoziţiei contestate.

Referitor la cea de a doua condiţie, respectiv paguba iminentă, precizează că aceasta este definită în art. 2 din Legea contenciosului administrativ şi fiscal, prejudiciul este cert şi incontestabil.

Prin faptul că a fost revocată din funcţia de manager prin dispoziţia atacată este lipsită de o sursă importantă de venit, paguba fiind una concretă.

După evaluarea anuală a activităţii manageriale în baza contractului de management încheiat între părţi, în urma căreia s-a acordat calificativul BINE, s-a numit un manager interimar care nu are încheiat contract de management, fără obiective de realizat.

Prin faptul că un manager interimar nu îşi asumă obligaţii clare, astfel cum acestea se regăsesc într-un contract de management, fiindcă este numit printr-o dispoziţie, în concret determină o stagnarea serviciilor, lucrărilor în derulare, influenţând astfel viaţa pacienţilor şi a personalului medical.

Concluzionând, apreciază că sunt îndeplinite toate condiţiile pentru a se putea dispune suspendarea actului contestat.

Totodată, depune la dosarul cauzei, extras de pe portalul instanţei, precum şi Decizia  civilă pronunţată de Curtea de Apel Timișoara, într-o speţă similară.

Consilier juridic […] solicită respingerea cererii de suspendare, consideră că nu sunt îndeplinite cele două condiţii prevăzute de lege, conform motivelor din cuprinsul întâmpinării.

În baza art. 394 Cod proc.civ., reţine cauza spre soluţionare.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cererii de chemare în judecată, constată următoarele:

Prin cererea de suspendare executare act administrativ înregistrată pe rolul Tribunalului Caraș-SEverin, la data de 31.08.2022, reclamanta, S. S. A. Z., a chemat în judecată pârâţii Preşedintele Consiliului Judeţean Caraș-Severin – […], Judeţul Caraș-Severin, prin reprezentant legal, Preşedintele Consiliului Judeţean Caraș-Severin, […], şi Consiliul Judeţean Caraș-Severin, solicitând instanţei, ca prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună suspendarea Dispoziţiei nr. 310/20.07.2022 emisă de Preşedintele Consiliului Judeţean Caraș-Severin privind revocarea sa din funcţia de manager (art. 1 alin. 1) şi încetarea contractului de management nr. 5148 din 16.03.2020 (art. 1 alin. 2) începând cu data de 21.07.2022.

În motivare, a arătat că, împotriva acestei hotărâri a formulat plângere prealabilă în data 26.07.2022, solicitând revocarea dispoziţiei nr. 310/20.07.2022.

După primirea răspunsului la plângerea prealabilă, împotriva dispoziţiei nr. 130/20.07.2022 emisă de către Preşedintele Consiliului Judeţean Caraș-Severin, a formulat acţiune, cerere ce a fost înregistrată pe rolul Tribunalului CarașSeverin sub nr. 1819/115/2022.

Conform Legii 554/2004 actualizată, pentru suspendarea actului administrativ, pe lângă cerinţa iniţierii procedurii prealabile, este necesar să fie întrunite cumulativ condiţia existenţei unui caz bine justificat şi iminenţa unei pagube.

De asemenea, recomandarea nr. R/89/8 din 13 septembrie 1989 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei, referitoare la protecţia provizorie în materia administrativă prevede, ca principiu, tocmai posibilitatea conferită celui ce se consideră vătămat, de a solicita instanţei de contencios administrativ, ca măsură vremelnică şi provizorie, suspendarea actului administrativ (I.C.C.J.- Secţia contencios administrativ şi fiscal, dec. 4620 din 14.12.2006).

Aşa cum a arătat anterior, legea impune îndeplinirea cumulativă a două condiţii: cazul bine justificat şi paguba iminentă, prin caz bine justificat înţelegându-se, potrivit art. 2 alin. 1 lit. t) din Legea nr. 554/2004, împrejurările legate de starea de fapt şi de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ, iar prin paguba iminentă înţelegându-se, conform art. 2 alin. 1 lit. s) din acelaşi act normativ, prejudiciul material viitor şi previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcţionarii unei autorităţi publice ori a unui serviciu public.

În ceea ce priveşte prima condiţie: cazul bine justificat, precizează că, deşi actele administrative emise se bucură de o prezumţie de legalitate, în cazul de faţă, drepturile sale au fost grav încălcate, motiv pentru care solicită să se constate că această condiţie a cazului justificat este îndeplinită, având în vedere următoarele aspecte:

1.Dispoziţia nr. 130/20.07.2022 nu este motivată în fapt şi în drept;

2.Anterior emiterii dispoziţiei de revocare, a fost efectuată evaluarea activităţii sale în calitate de manager, conform contractului dc management în vigoare şi i s-a acordat calificativul BINE;

3 În mod real, pe lângă faptul că nu au fost constatate şi nu i s-au imputat nereguli în activitatea desfăşurată, nici verbal nici scris, nu i s-a solicitat niciun punct de vedere cu privire la prezumtive „deficienţe grave”, nefiindu-i adusă la cunoştinţă o eventuală posibilitate de a formula măcar un punct de vedere cu privire la situaţia imputată şi, mai mult, nu a aflat niciun considerent de natură legală sau faptică pentru care se dispune măsura revocării.

Astfel, în data de 09.03.2020 a fost declarată admisă la Concursul pentru ocuparea funcţiei de manager al Spitalului Judeţean de Urgenţă din Reşiţa cu consecinţa încheierii contractului de management nr. 5148/16.03.2020.

Prezumţia de legalitate a actului atacat este înfrântă prin faptul că Dispoziţia nr. 310/20.07.2022 nu este motivată în fapt, respectiv nu se indică motivele, considerentele pentru care se dispune revocarea sa din funcţia de manager, făcându-se doar referire, astfel cum rezulta din preambulul deciziei atacate, la faptul că s-au avut în vedere referatul Cabinetului Preşedintelui Consiliului Judeţean Caraș-Severin, înregistrat sub nr. 16214/20.07.2022 şi Hotărârea Consiliului de Administraţie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Reşiţa nr. 9/28.06.2022, menţionându-se, totodată, şi unele temeiuri legale în baza cărora s-a emis actul administrativ contestat.

Totodată, solicită a se avea în vedere faptul că, sub aspectul motivării actului administrativ, Curtea Europeană de Justiţie a reţinut că motivarea trebuie să fie adecvată actului emis şi trebuie să prezinte de o manieră clară algoritmul urmat de instituţia care a adoptat măsura atacată, astfel încât să li se permită persoanelor vizate motivarea măsurilor şi de asemenea, să permită instanţelor efectuarea revizuirii actului, insuficienţa motivării sau nemotivarea atrăgând nulitatea.

În acelaşi sens, în cauza C[…] s-a reţinut că o detaliere a motivelor este necesară şi atunci când instituţia emitentă dispune de o largă putere dc apreciere, întrucât motivarea conferă actului transparenţă, putându-se verifica în acest fel dacă actul este corect fundamentat.

În concluzie, un astfel de act trebuie să cuprindă în mod obligatoriu motivele de fapt şi de drept care au determinat revocarea din funcţie, întrucât numai în acest fel este posibilă exercitarea controlului judiciar asupra legalităţii măsurii de suspendare din funcţie, motivarea actului reprezentând o condiţie de legalitate a acestuia, insuficienţa motivării sau nemotivarea acestuia atrăgând nulitatea actului de revocare din funcţie.

Nelegalitatea actului atacat rezultă şi din faptul că, potrivit dispoziţiilor Ordinului 1953/10.06.2022, privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 112/2007 privind criteriile de performanţă în baza cărora contractul de management poate fi prelungit sau poate înceta înainte de termen, contractul de management se menţine în perioada de valabilitate a acestuia, pentru managerii spitalelor publice care au obţinut calificativele Foarte bine, Bine şi Satisfăcător. 

Consideră că, încetarea contractului de management s-a dispus în mod nelegal, înainte de termen, fără respectarea dispoziţiilor legale şi imperative ale Ordinului 1953/10.06.2022 care reglementează în mod clar condiţiile în care se poate dispune o încetare a unui contract de management, ordin ce instituie prohibiţia de a se dispune încetarea unui contract de management în situaţia în care se obţine calificativul „BINE” pentru activitatea managerială în raport cu perioada analizată.

Precizează că se regăseşte în situaţia în care, ca urmare a evaluării manageriale, i s-a acordat calificativul „Bine”, motiv pentru care apreciază că în mod netemeinic şi nelegal s-a emis dispoziţia contestată de revocare din funcţia de manager şi de încetare a contractului de management.

După cum a mai precizat, la verificarea activităţii sale, după acordarea calificativului „BINE”, la scurt timp s-a reevaluat actul de management, tot pe baza documentaţiei care a mai fost analizată şi s-a constatat un management atât de defectuos încât se impune revocarea sa din funcţie.

Apreciază că prima condiţie pentru a se putea dispune suspendarea actului administrativ este îndeplinită, creând prezumţia nelegalităţit dispoziţiei contestate.

Referitor la cea de a doua condiţie, repectiv paguba iminentă, precizează că aceasta este definită în art. 2 al. 1 lit. s) ca fiind „prejudiciul material viitor şi previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă grava a funcţionarii unei autorităţi publice sau a unui serviciu public;”

Prin faptul că a fost revocată din funcţia de manager prin dispoziţia atacată este lipsită de o sursă importantă de venit, fiind afectat în mod cert, paguba fiind una concretă.

Chiar dacă acest prejudiciu poate fi reparat, în situaţia anulării actului administrativ contestat, prejudicial material cauzat prin neplata drepturilor de natură salarială este real, cert.

Prejudiciul său este unul evident, cert, incontestabil atât material cât şi moral.

Încetarea contractului de management, de o manieră abuzivă, în urma unei analize „sumare”, după evaluarea anuală a activităţii manageriale în baza contractului de management încheiat între părţi, în urma căreia s-a acordat calificativul BINE, creează un prejudiciu moral subsemnatei prin faptul că se stopează activitatea pe care şi-a asumat-o şi pentru care a muncit, atât din momentul înscrierii la concursul organizat pentru ocuparea postului de manager cât şi prin activitatea ulterior prestată în calitate de manager, stopând astfel eforturile depuse pentru îmbunătăţirea activităţii unităţii spitaliceşti şi ridicarea standardului vieţii în cadrul comunităţii.

În acest sens, solicită a se reţine că este îndeplinită şi teza a 2-a din textul de lege: perturbarea previzibilă gravă a funcţionarii unui serviciu public în sensul că în perioada în care revocarea îşi produce efectele se numeşte un manager interimar, fără contract de management, fără obiective de realizat.

Prin faptul că un manager interimar nu îşi asumă obligaţii clare, astfel cum acestea se regăsesc într-un contract de management, fiindcă este numit printr-o dispoziţie, în concret determină o stagnarea serviciilor, lucrărilor în derulare, influenţând astfel viaţa pacienţilor şi a personalului medical. 

În drept, acţiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 554/2004, actualizată.

Pârâţii Preşedintele Consiliului Judeţean- dl. D.R. şi Judeţul Caraș Severin au depus întâmpinare (f. 42-43), prin care au invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Consiliului Judeţean Caraș-Severin şi a Judeţului Caraș-Severin, iar pe fondul cauzei respingerea cererii de suspendare a executării Dispoziţiei nr. 310/20.07.2022 privind revocarea din funcţia de manager al Spitalului Judeţean de Urgenţă Reşiţa a doamnei S. S. A. Z., formulată în temeiul prevederilor art. 14 din Legea nr 544/2004 cu modificările şi completările ulterioare, până la rămânerea definitivă a hotărârii privind anularea actului administrativ a cărui anulare o solicită, ca nefondată şi nelegală.

În motivarea excepţiei invocate, au arătat că, potrivit prevederilor art. 36 din Codul de procedură civilă, republicat în anul 2015, cu modificările şi completările ulterioare, calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii.

În sensul celor invocate anterior, calitatea procesuală presupune existenţa unei identităţi între persoana pârâtului şi cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecăţii (calitate procesuală pasivă). În această accepţiune, calitatea procesuală (legitimaţio ad causam) reprezintă o condiţie esenţială pentru exercitarea acţiunii civile.

Or, în condiţiile în care calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele respectivului raport juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii, apreciază că în cauză sunt incidente prevederile art. 40 alin. (1) Codul de procedură civilă, republicată în anul 2015, cu modificările şi completările ulterioare, text normativ care dispune în mod imperativ că cererile făcute de o persoană care nu are capacitate procesuală sunt nule sau, după caz, anulabile. De asemenea, în cazul lipsei calităţii procesuale sau a interesului, instanţa va respinge cererea ori apărarea formulată ca fiind făcută de o persoană sau împotriva unei persoane fără calitate ori ca lipsită de interes, după caz. 

Mai mult decât atât, sarcina indicării şi justificării calităţii procesuale o au reclamanţii, atât in ceea ce îi priveşte pe ei, cât şi calitatea procesuală a pârâtului, prin expunerea stării de fapt în cererea de chemare în judecată, din care să reiasă că interesul lor de a se adresa justiţiei este îndreptăţit de faptul că pârâtul i-a încălcat sau contestat un drept, care dacă nu ar fi ocrotit în justiţie, le-ar fi provocat un prejudiciu.

Or, reclamanta nu ar putea justifica o atare calitate procesuală pasivă pentru Consiliul Judeţean Caraș-Severin şi pentru Judeţul Caraș-Severin.

Totodată, potrivit prevederilor art. 130 alin. (3) la care se raportează art. 174 din codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, numirea, sancţionarea, sancţionarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau de muncă, după caz, a conducătorilor instituţiilor prevăzute la alin. (1) se fac de către primar, prin dispoziţie. în condiţiile legii.

De asemenea, în consonanţă cu dispoziţiile art. 191 alin (1) lit. a) la care se raportează alin. (2) lit. b) din acelaşi act normativ, preşedintele consiliului judeţean numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau după caz, a raporturilor dc muncă, în condiţiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului dc specialitate al consiliului judeţean şi pentru conducătorii instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean.

Ca atare, apreciază că, în speţa, calitatea procesuală pasivă aparţine Preşedintelui Consiliului Judeţean Caraș-Severin, faţă de care se poate realiza interesul legitim al reclamantei, referitor la anularea dispoziţiei în cauză.

Referitor la suspendarea actului administrativ la care precizează următoarele:

În concret, prevederile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, statuează într-un mod exhaustiv condiţiile în care se poate suspenda executarea actului administrativ unilateral, şi anume cazul bine justificat şi prevenirea unei pagube iminente.

În acest sens, apreciază că, condiţia motivării/justificării pagubei iminente şi a cazului bine justificat aparţine într-un mod nemijlocit reclamantei şi ea trebuie să presupună producerea unui prejudiciu material viitor şi previzibil, greu sau imposibil de reparat.

 Totodată, legea nu cuprinde criterii clare cu privire la delimitarea noţiunii de „caz bine justificat”, ci menţionează doar că este vorba despre acele „împrejurări legate de starea dc fapt şi de drept care simt de natura să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ”.

De altfel, în practica incidenţă instanţele de judecată au reţinut că, în soluţionarea unei cereri de suspendare, nu pot fi analizate aspectele de nelegalitate ale actului administrativ a cărui suspendare se solicită.

De asemenea, în jurisprudenţa constantă a instanţelor s-a apreciat că îndoiala serioasă asupra legalităţii actului administrativ trebuie să rezulte cu uşurinţă în urma unei cercetări sumare a apartenenţei dreptului (de pipăire a fondului), pentru ca în cadrul procedurii suspendării executării, pe calea căreia pot fi dispuse numai măsuri provizorii, nu este permisă prejudecarea fondului litigiului.

În altă ordine de idei, potrivit art. l alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, dc către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legai a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim si repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât şi public. Reglementarea normativă prezumă nemijlocit calitatea de persoană vătămată şi devoalarea interesului legitim, lipsa acestora motivează autoritatea publică să invoce într-un ipotetic litigiu aceste carenţe.

În acest sens, precizează că raporturile juridice dintre reclamantă şi pârât s-au derulat în baza Contractului de management nr. 5148/16.03.2020, având ca obiect organizarea, conducerea şi administrarea Spitalului Judeţean de Urgenţă Reşiţa, precum şi gestionarea patrimoniului şi a mijloacelor materiale şi băneşti ale acestuia, pe baza obiectivelor şi a indicatorilor de performanţă a activităţii, prevăzuţi în anexa la contractul dc management, în scopul asigurării serviciilor medicale preventive, curative, de recuperare şi/sau paleative după caz, în conformitate eu prevederile legale în vigoare.

De altfel, subliniază faptul că, prin Hotărârea nr. 9/28.06.2022, Consiliul de Administraţie al Spitalului Judeţean de Urgenţă Reşiţa, a propus revocarea din funcţia de manager al Spitalului Judeţean de Urgenţă Reşiţa, a doamnei S. S. A. Z..

În aceste condiţii, pentru siguranţa pacienţilor şi reabilitarea din punct de vedere economic a instituţiei, încetarea contractului dc management era necesară luând în considerare dispoziţiile art. 184 alin. (1) lit. p) şi q) ale Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată în 2015. cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 22 lit. n) şi o) din contractului dc management nr. 5148/16.03.2020.

În ceea ce priveşte condiţia pagubei iminente, aceasta presupune producerea unui prejudiciu material viitor şi previzibil, greu sau imposibil de reparat.

Potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond. Cele doua condiţii sunt cumulative, adică trebuie să fie ambele întrunite pentru a se putea dispune suspendarea executării actului administrativ. Fiind cumulative, ele nu au o ordine de prioritate stabilită între ele în cadrul demersului analitic în vederea pronunţării hotărârii cu privire la suspendare.

Referitor la condiţia prevenirii producerii unei pagube iminente, aceasta este definită de art. 2 alin. (I) lit. ş) din Legea nr. 554/2004. cu modificările şi completările ulterioare, ca fiind prejudiciul material viitor şi previzibil sau după caz, perturbarea gravă a funcţionării unei autorităţii sau instituţii publice,

În concluzie, suspendarea actului administrativ este reglementată ca o excepţie de la aplicarea principiului conform căruia actul administrativ cu caracter unilateral se execută din oficiu (acesta beneficiind dc prezumţia de legalitate şi de veridicitate), în scopul acordării unei proiecţii provizorii a drepturilor şi intereselor particularilor până în momentul în care instanţa competentă va cenzura legalitatea actului, însă pentru ca această măsură excepţională să poată opera, partea interesată trebuie să prezinte argumente pe baza cărora să se poată realiza o analiză în concret a cazului bine justificat şi a iminenţei unei pagube în raport cu natura şi amploarea măsurii dispuse prin actul contestat, cu menţiunea că se impune ca analiza îndeplinirii acestor condiţii legale să se realizeze doar în cadrul unei cercetări sumare a aparenţei dreptului, în condiţiile în care, în cadrul procedurii de suspendare a executării actului administrativ nu poate fi prejudecat fondul litigiului.

În drept, şi-au întemeiat întâmpinarea pe dispoziţiile art. 190 alin. (1) din Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare; art. 205-208 şi următoarele din Codul de procedură civilă, republicat în anul 2015, cu modificările şi completările ulterioare şi Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele.

Potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. 1 C.proc.civ., instanţa se va pronunţa cu prioritate asupra excepţiilor lipsei calităţii procesuale pasive a Consiliului Judeţean Caraș-Severin şi a Judeţului Caraș-Severin, invocate prin întâmpinare.

Instanţa constată că prezentul demers judiciar are ca obiect suspendarea executării Dispoziţiei nr. 310/20.07.2022 (f. 22), emisă de Preşedintele Consiliului Judeţean Caraș-Severin.

Conform prevederilor art. 36 C.proc.civ., calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii.

În cadrul unui litigiu de contencios administrativ având ca obiect suspendarea unui act administrativ, calitate procesuală pasivă are autoritatea sau instituţia publică care emite actul administrativ.

În speţă, în raport de împrejurarea că se solicită suspendarea executării dispoziţiei emise de Preşedintele Consiliulu Judeţean Caraș-Severin şi de practica judiciară a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, poate avea calitate de pârât numai autoritatea publică emitentă a actului administrativ contestat, respectiv Preşedintele Consiliului Judeţean Caraș-Severin.

Faţă de aspectele enunţate, Tribunalul va admite excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Consiliul Judeţean Caraș-Severin şi Judeţul Caraș-Severin şi, în consecinţă, va respinge acţiunea formulată în contradictoriu cu aceştia ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

Pe fondul cererii de suspendare executare act administrativ se reţin următoarele.

Prin Dispoziţia nr. 310/20.07.2022 (f. 22), emisă de Preşedintele Consiliului Judeţean Caraș-Severin, s-a dispus revocarea reclamantei din funcţia de manager al Spitalului Judeţean Caraș-Severin. 

Împotriva acesteia, reclamanta a formulat plângere prealabilă (f. 23).

Tribunalul reţine că suspendarea executării actului administrativ, care se circumscrie noţiunii de protecţie provizorie a drepturilor şi intereselor particularilor până la momentul la care instanţa competentă va cenzura legalitatea lui, constituie o măsură de excepţie, presupunând dovedirea efectivă a unor împrejurări conexe regimului administrativ aplicabil actului atacat, pe baza cărora să se poată reţine îndeplinirea cumulativă a celor două condiţii prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, respectiv cazul bine justificat şi iminenţa pagubei, astfel cum sunt definite prin art. 2 lit. ş) şi t) din aceeaşi lege.

Îndeplinirea acestor condiţii se analizează în funcţie de circumstanţele concrete ale fiecărei cauze, pe baza împrejurărilor de fapt şi de drept prezentate de partea interesată, simplul fapt al promovării unei acţiuni în anularea actului administrativ a cărei suspendare se solicită nefiind de natură a atrage suspendarea respectivului act administrativ.

În cele ce urmează, instanţa va analiza cele două condiţii prevăzute la art. 14 din Legea 554/2004, ce trebuie îndeplinite cumulativ pentru a se putea dispune suspendarea executării unui act administrativ, respectiv existenţa unui caz bine justificat şi iminenţa producerii pagubei.

Noţiunea de „caz bine justificat” este definită la art. 2 alin. 1 lit. t) din Legea 554/2004, ca fiind acea împrejurare legată de starea de fapt şi de drept, care este de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ. 

Având în vedere că prezumţia de legalitate a actelor administrative şi a celor administrativ-fiscale constituie unul din fundamentele caracterului executoriu al acestora, în analizarea cazului bine justificat, instanţa trebuie să-şi limiteze verificarea doar la acele împrejurări vădite de fapt şi/sau de drept care pot să producă o îndoială serioasă şi reală asupra prezumţiei de legalitate de care beneficiază actele administrativ-fiscale. Îndoiala serioasă asupra legalităţii actului administrativ trebuie să rezulte cu uşurinţă în urma unei cercetări sumare a aparenţei dreptului, pentru că, în cadrul procedurii suspendării executării, pe calea căreia pot fi dispuse numai măsuri provizorii, nu este permisă prejudecarea fondului litigiului.

Instanţa constantă că reclamanta a invocat în susţinerea condiţiei „cazului justificat” faptul că actul administrativ contestat nu a fost motivat în fapt şi în drept. [s.n. – A.P.]

Tribunalul reţine că, pentru a analiza, în raport de dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, existenţa cazului bine justificat, este necesar ca instanţa învestită în acest sens să se raporteze strict la conţinutul actului administrativ în ceea ce priveşte motivarea acestuia, nu şi la actele avute în vedere la emiterea acestuia, operaţiune care presupune în mod evident o anatamare a fondului cauzei. [s.n. – A.P.]

Prin raportare la argumentele expuse, tribunalul constată o aparenţă de nelegalitate a dispoziţiei contestate sub aspectul nemotivării în fapt, având în vedere că din lecturarea acesteia nu rezultă împrejurările concrete care au determinat adoptarea actului administrativ contestat. [s.n. – A.P.]

În ceea ce priveşte celelalte critici invocate de reclamantă cu privire la nelegalitatea dispoziţei contestate (evaluarea acesteia cu calificativul BINE anterior emiterii dispoziţiei, neimputarea unor nereguli, persoanele responsabile cu semnarea actelor raportat la Dispoziţia pentru aprobarea Regulamentului privind circuitul documentelor, modalitatea de înregistrare, repartizare, semnare, ştampilare şi expediere a documentelor la nivelul Consiliului Judeţean Caraș-Severin – f. 63, refuzul contrasemnării proiectului de Dispoziţie privind revocarea din funcţia de manager al Spitalului Judeţean de Urgenţă Reşiţa a doamnei S. S. A. Z. – f. 76), se reţine că acestea nu au caracterul unor indicii aparente care să răstoarne prezumţia de legalitate a actului administrativ, ci implică, în mod evident, o analiză pe fond a raportului juridic dedus judecăţii.

Or, în cadrul unei cereri de suspendare, instanţa nu poate antama fondul dreptului dedus judecăţii, iar aspectele invocate de reclamantă necesita o deplină clarificare şi evaluare a acestora, ce se poate realiza numai cu prilejul soluţionării acţiunii de fond, privind anularea actului administrativ atacat.

Prin urmare, faţă de aspectele mai sus prezentate, se reţine că cerinţa privind existenţa unui caz bine justificat este îndeplinită. [s.n. – A.P.]

În ceea ce priveşte condiţia pagubei iminente, definită la art. 2 alin. (1) lit. ş) din Legea nr.554/2004 ca prejudiciu material viitor şi previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcţionării unei autorităţi publice sau unui serviciu public, instanţa reţine faptul că aceasta este îndeplinită, întrucât odată cu emiterea dispoziţiei contestate reclamanta a fost revocată din funcţia de manager al Spitalului Judeţean de Urgenţă Reşiţa, ceea ce a determinat implicit lipsirea acesteia de veniturile salariale aferente, aspect de natură a îi crea un prejudiciu material. [s.n. – A.P.]

Având în vedere că cele două condiţii impuse de dispoziţiile art. 14 din Legea 554/2004 trebuie îndeplinite cumulativ pentru a se putea dispune suspendarea executării actului administrativ, situaţie ce se regăseşte în cazul de faţă, Tribunalul va admite cererea de suspendare executare act administrativ formulată de reclamanta S. S. A. Z. în contradictoriu cu pârâtul Preşedintele Consiliului Judeţean Caraș-Severin şi va dispune suspendarea executării Dispoziţiei nr. 310/20.07.2022 privind revocarea din funcţia de manager al Spitalului Judeţean de Urgenţă Reşiţa a doamnei S. S. A. Z., până la pronunţarea instanţei de fond.

În temeiul art. 453 C.proc.civ., instanţa va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Consiliului Judeţean Caraș-Severin, invocată prin întâmpinare.

Respinge acţiunea formulată de reclamanta S. S. A. Z. în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Judeţean Caraș-Severin, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Judeţului Caraș-Severin, invocată prin întâmpinare.

Respinge acţiunea formulată de reclamanta S. S. A. Z. în contradictoriu cu pârâtul Judeţul Caraș-Severin, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Admite cererea de suspendare executare act administrativ formulată de reclamanta S. S. A. Z., CNP […], cu domiciliul în Reşiţa, Bld. […], jud. Caraș-Severin, în contradictoriu cu pârâtul Preşedintele Consiliului Judeţean Caraș-Severin, cu sediul în Reşiţa, P-ţa. 1 Decembrie 1918, nr. 1, […].

Dispune suspendarea executării Dispoziţiei nr. 310/20.07.2022 privind revocarea din funcţia de manager al Spitalului Judeţean de Urgenţă Reşiţa a doamnei S. S. A. Z., până la pronunţarea instanţei de fond.

Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul se depune la Tribunalul Caraș-Severin.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 14.09.2022.

***

NOTĂ:

Dacă într-un material anterior făceam publică o decizie a Curții de Apel Timișoara care suspenda acte administrative pentru că au fost emise de Președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, cu încălcarea competenței legale[1], în prezentul articol am considerat util să expunem și motivarea unei soluții prin care Tribunalul Caraș-Severin suspendă, de asemenea, un act administrativ emis de același organ administrativ – Președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, de data aceasta cu respectarea competenței, însă fără a fi motivat corespunzător în fapt. (SIC!)

Nu vom insista asupra fiecărui paragraf din motivarea soluției Tribunalului Caraș-Severin, pe care, de altfel, o considerăm justă, chiar dacă partea nemulțumită a și atacat-o cu recurs, fiind interesant de văzut dacă Curtea de Apel Timișoara va avea o altă ”revelație” și va modifica o soluție corectă, pentru simplul motiv că prima instanță nu a făcut altceva decât să constate încă o dată existența unei îndoieli serioase privind [aparenta și vădita ne]legalitatea unor acte administrative redactate/emise în grabă și semnate pe ”genunchi”, așa cum am mai susținut și care au consecințe juridice serioase și imediate, chiar dezastruoase asupra carierei profesionale și patrimoniului destinatarului lor, de la data comunicării și până când instanța de contencios administrativ le suspendă/anulează.

Considerăm important, pentru moment, să amintim că în jurisprudența obligatorie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) s-a statuat în cauza C-509/1993 și cauza C-367/1995, faptul că principiul motivării impune necesitatea ca autoritatea care emite un act administrativ să arate, în mod expres, elementele de fapt şi de drept care determină adoptarea deciziei respective.

Motivarea reprezintă un element esenţial pentru formarea convingerii cetăţenilor cu privire la legalitatea şi oportunitatea actului administrativ, constituind, totodată, o garanţie a alegerii soluţiei optime de către organul de decizie.

Obligaţia de motivare are ca finalitate diminuarea puterii discreţionare a celor care au puterea de decizie, eliminând, astfel, abuzurile şi ilegalităţile din administraţie. Amploarea şi detalierea motivării depind de natura actului adoptat, iar cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească motivarea depind de circumstanţele fiecărui caz, după cum a decis Curtea de Justiţie. Motivarea conferă actului transparenţă, particularii având posibilitatea să verifice dacă actul este corect fundamentat, permiţând controlul jurisdicţional exercitat. În acelaşi timp, permite şi controlul prevăzut în protocoalele încheiate cu privire la respectarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii.


[1] A se vedea, Curtea de Apel Timișoara. Îndoiala serioasă privind competența emitentului actelor administrative suspendate, material publicat la data de 08.09.2022 pe www.juridice.ro.


Avocat Andrei Pap
PAP | law office

Cuvinte cheie: , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti