Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti

Măsurile asigurătorii – legislație incompletă
30.09.2022 | Roman BRADU

Secţiuni: Articole, Drept penal, Opinii, Procedură penală, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Roman Bradu

Roman Bradu

Înainte de a trece pe fondul problemei, aș vrea să îndrept atenția cititorului către forma dispozițiilor legale ce fac obiectul prezentelor scurte considerații. Capitolul III din titlul V este cu totul aparte și nu într-un sens bun. Dintre toate măsurile procesuale din titlul V măsurile asigurătorii se disting prin inconsecvență, incoerență și necorelare. Toate acestea sunt datorate intervențiilor intempestive ale legiuitorului delegat, care a modificat un capitol atât de important, fără să țină cont de vreo minimă rigoare impusă de Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. De la topografia textelor, la articole ce ajung la indice 4 și până la instituții bizare și necorelate, capitolul dedicat măsurilor asigurătorii vine cu multe hibe. Am putut observa cu toții denumiri marginale eronate, care amestecă fazele procesului penal, un judecător de cameră preliminară care se găsește în postura de a judeca în ședință publică, termene bizare și necorelate, și, mai nou, după modificare adusă prin Legea 6/2021, un termen de substanțial ce nu produce nici un efect, dacă avem în vedere jurisprudența care califică termenele substanțiale ca fiind de recomandare. Cred că dacă legiuitorul, primar sau delegat, ar fi aruncat o privire către alte măsuri procesuale, să zicem cele preventive, ar fi putut cristaliza un capitol mult mai bine organizat, mai corelat și în acord cu rigorile constituționale.

În primul rând, din perspectiva constituționalității, noul articol 250 indice 2 vine în codul de procedură penală fără… o procedură. Deși ne spune destul de clar ce trebuie făcut, nu ne spunem cum trebuie făcut, făcând trimitere doar la calea de atac, omițând, însă, să prezinte prima etapă, cea de verificare propriu-zisă. Mențiunea nu este lipsită de importanță având în vedere că nu este previzibil pentru justițiabil dacă procedura în cursul urmăririi penale are un caracter contradictoriu, în sensul în care inculpatul sau suspectul este chemat de către procuror la menținerea măsurii, similar situației prelungirii controlului judiciar, ori pur și simplu măsura este menținută și i se comunică ordonanța, beneficiind de contradictorialitate doar în fața judecătorului de drepturi și libertăți. De asemenea, se ridică întrebarea: în fața judecătorului de cameră preliminară, menținerea are o natură contradictorie? Evident, soluții pretoriene se vor găsi pe calea suplimentului analogic, observându-se procedura în cazul luării măsurii, dar legiuitorul trebuie să evite astfel de situații în care lasă proceduri referitoare la dreptul de proprietate într-o zonă de incertitudine. Nu cred că suntem puțini cei ce au observat caracterul lacunar al capitolului dacă avem în vedere cele 50 de dosare aflate pe rolul Curții Constituționale la acest moment.

Cea mai recentă chestiune care ridică probleme practice în aplicarea art. 250 indice 2, privește obligația judecătorului de cameră preliminară relativ la verificarea măsurilor asigurătorii. Totul pornește din nou de la caracterul obscur al legii. Articolul consacră obligația organelor judiciare de a verifica legalitatea și temeinicia măsurilor asigurătorii în cursul procedurilor, stabilind și termenul aferent, 6 luni pentru faza de urmărire penală, 1 an pentru judecată, fără însă a face vreo referire la termenul în care judecătorul de cameră preliminară este ținut să verifice măsura. Având în vedere că principalele faze procesuale sunt urmărirea penală și judecata, și că procedura de cameră preliminară este mai mult o procedură filtru, menită să curețe dosarul de zgura și observând că procedura judecății încă nu a început, aceasta debutând odată cu citirea actului de sesizare, dar și că faza de urmărire penală a fost deja epuizată prin emiterea rechizitoriului, se pune întrebarea legitimă: care este termenul în care judecătorul de cameră preliminară este obligat să verifice măsurile asigurătorii?

Pentru a găsi răspuns la această întrebare, am apelat la compararea unor faze procesuale. Prima observație ce se impune, este că procedura din camera preliminară împrumută din caracterele urmăririi penale, dar pentru că analogiile în procedura penală nu sunt tocmai permise, iar legislația procesual penală este de strictă interpretare și aplicare, am recurs la interpretarea sistematică a dispozițiilor Codului de Procedură Penală, luând drept reper articolele 207 și 208.  Astfel, am putut observa că în cursul judecații, potrivit art. 208, măsura preventivă se verifică nu mai târziu de 60 de zile, iar în cursul camerei preliminare în conformitate cu articolul 207, menținerea măsurii preventive a arestului se verifică nu mai târziu de 30 de zile, putând fi menținută pentru o perioadă de cel mult 30 zile. Continuând raționamentul, în cursul urmăririi penale măsura arestului poate fi prelungită tot pentru o durată de maxim 30 de zile, concluzia fiind că termenele de la urmărire penală sunt identice cu cele din cameră preliminară. Totodată, apreciez că rațiunea pentru care legiuitorul acordă termene mai lungi pentru faza judecății este dată de caracterele acesteia, mai precis publicitate, contradictorialitate, oralitate. Cum camera preliminară vine cu un termen maximal de recomandare de 60 zile, dar și cu o procedură în ședință nepublică, este de presupus că termenul trebuie să fie cel mai scurt, anume 6 luni.

O altă observație ce ține de obiectul camerei preliminare și anume verificarea legalității administrării probelor, a actelor de urmărire penală și a regularității rechizitoriului (conform art. 342), putem observa că și în acest caz, toate chestiunile ce țin de obiectul camerei preliminare pot face și obiectul unor plângeri împotriva actelor procurorului, plângeri ce sunt soluționate de procurorul ierarhic superior, același procuror ierarhic superior care verifică regularitatea și legalitatea rechizitoriului. Astfel fiind, în raport cu obiectul camerei preliminare, constat că operează un fel de prorogare de competență către judecătorul de cameră preliminară în ceea ce privește legalitatea actului de sesizare, concluzia la care se poate ajunge este că termenul de 6 luni operează și în această procedură devenind obligatoriu pentru judecătorul de cameră preliminară.

În final, trebuie trecut în revistă și raportul dintre noul articol 250 ind. 2 și Decizia 437/2017 referitoare la dispozițiile articolului 348 ce poartă denumirea marginală “verificarea măsurilor preventive în procedura de cameră preliminară”. Pe scurt și în esență, Curtea Constituțională a statuat că verificarea legalității și temeiniciei măsurii preventive se face doar de către judecătorul din prima etapă procesuală, astfel evitând situația în care pronunțarea pe o chestiune atât de importantă s-ar fi făcut “în primă și ultimă instanță”. Este de presupus că mutatis mutandis verificarea măsurilor asigurătorii se va face de către judecătorul de fond inclusiv atunci când faza camerei preliminare se află în etapa contestației.

Dr. Roman Bradu, Managing Partner Bradu Neagu & Associates

Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti