Secţiuni » Mesaje de condoleanţe
Mesaje de condoleanţe

In Memoriam Alexandru Arșinel. Despre Revistă ca baricadă a rezistenței antitotalitare, momente vesele satirico-judiciare și nu numai
04.10.2022 | Răzvan CONSTANDACHE

Secţiuni: Life, Mesaje de condoleanțe, Opinii, Selected, VIDEO
JURIDICE - In Law We Trust

Apreciatul și îndrăgitul actor de revistă, comedie și film Alexandru Arșinel s-a stins din viață în seara de joi, 29 septembrie 2022, la vârsta de 83 de ani – potrivit unui ferpar al Teatrului de Revistă „Constantin Tănase” din București și unui comunicat al Uniunii Teatrale din România (UNITER), citate de „Agerpres”. Acesta avea mai multe probleme de sănătate și se afla internat la Spitalul Universitar de Urgență București.
„După o carieră impresionantă în care a adus zâmbete românilor de toate vârstele, Alexandru Arşinel a plecat astăzi dintre noi. Aplaudat şi apreciat pentru apariţiile sale de pe scenă, ne-a lăsat o colecţie impresionantă de înregistrări pentru a ne încărca cu bucuria pe care o transmitea cu fiecare apariţie şi pentru care îi mulţumim. Odihnă veşnică! Condoleanţe familiei!”, a transmis și Ministerul Culturii, într-o postare pe Facebook.

Sicriul cu trupul neînsuflețit al lui Alexandru Arșinel a fost depus vineri după-amiază, pentru un ultim omagiu, în foaierul Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”, unde a rămas până duminică, 2 octombrie 2022, când, la orele prânzului, a fost înmormântat (VIDEO) la Cimitirul Bellu, aproape de Cavoul lui Constantin Tănase, Părintele Revistei Românești.

Alexandru Arșinel a avut o bogată activitate artistică, în teatru, film, divertisment de radio-televiziune, teatru radiofonic și ca voce în filme de animație, rămânând în amintirea admiratorilor săi ca un „actor emblematic al Revistei românești, pe scena căreia a jucat mai bine de jumătate de secol”, așa cum se arată în ferparul Teatrului său de suflet și în Omagiul (VIDEO) pe care i l-a dedicat în aceste zile triste Televiziunea Română.

A desfășurat, totodată, și o notabilă activitate managerială, în calitate de director (1998 – 2018) și director artistic (2018 – 2022) al Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”, de numele său legându-se indisolubil promovarea genului revuistic și a numeroși tineri artiști de revistă în trupa Teatrului precum și renovarea și modernizarea edificiului Sălii Savoy (2003 – 2009), de pe Calea Victoriei, a Teatrului de Revistă și, ulterior, reconstrucția Teatrului de Vară Herăstrău, care în prezent este cea mai modernă Grădină de Vară din țară.

Potrivit Wikipedia, Maestrul s-a născut la 4 iunie 1939 în comuna (astăzi, orașul) Dolhasca, județul Baia (în prezent, Suceava).

Arșinel era copil atunci când a avut loc cel de-Al Doilea Război Mondial, consemna publicația „Impact”, însă acesta și-a amintit până la sfârșitul vieții senzația de teamă pe care o avea atunci când avioanele militare treceau pe deasupra casei sale părintești:
„De când aveam cinci sau șase ani și când la vederea vreunui avion zburând peste casa părintească din Dolhasca încercam să ne ascundem. Cel mai des asemenea momente se petreceau când eram la joacă, cu alți copii, și atunci ne adăposteam pe malurile Șomuzului, râul din imediata apropiere. (…) E oribil ce se întâmplă acum în Ucraina, absolut oribil! (…) Secvențele din diverse orașe ucrainene peste care sună alarma aceea înfiorătoare au fost poate cele mai teribile. Fiindcă ele mi-au retrezit amintiri pe care le credeam demult uitate. Sau atât de bine ascunse, încât să nu mai ajung la ele”, a rememorat artistul în cadrul unui interviu acordat în luna martie a anului acesta „Playtech Impact”.

Alexandru Arșinel a studiat Arta Actorului la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, București, promoția 1962 – clasa profesorilor Irina Răchițeanu Șirianu, marea actriță, și Ion Olteanu, regizor, în care i-a avut colegi pe Camelia Zorlescu, Cristina Deleanu, Constantin Diplan, Valeriu (Doru) Popescu, Ion Fiscuteanu, Harry Baranga, Ion Andrei ș.a.

A fost repartizat imediat după absolvire împreună cu întreaga promoție la Teatrul de Stat din Târgu Mureş, și anume la nou înființata Secție Română a Teatrului, unde a jucat în mai multe piese de referință, interpretându-i pe: Kuklin, în spectacolul ”Oceanul” de Alexandru Steiu – regia Cristian Munteanu –, maior, în ”Jocul de-a vacanţa” de Mihail Sebastian – regia Mihai Paxino –, Fabian, în ”A douăsprezecea noapte” de William Shakespeare – regia Eugen Mercus –, Titta Nane, în ”Gâlcevile din Chioggia” de Carlo Goldoni – regia Mihai Raicu –, Răzvan, în „Răzvan şi Vidra” de Bogdan Petriceicu Hașdeu – regia Val Mugur (avocat, tatăl regizorului Vlad Mugur) – ș.a.

Peste două decenii, la Teatrul Naţional din Bucureşti a avut un uriaș succes interpretând rolul lui Prisâpkim în spectacolul ”Ploşniţa” de Vladimir Maiakovski, pus în scenă de regizorul Horea Popescu (1982).

Începând din anul 1964, Alexandru Arșinel începe să joace la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” din București, iar din 1967, în urma unui concurs, a devenit actor al acestui Teatru, unde a jucat în zeci de spectacole și mii de reprezentații la Sala Savoy, Grădina Boema, Sala Victoria, Sala Rapsodia și Teatrul de Vară Herăstrău, alături de actori ca Mircea Crișan, N. Stroe, Vasile Tomazian, Ion Antonescu-Cărăbuș, Puiu Călinescu, Horia Căciulescu, Zizi Șerban, Mihai Ciucă, Elena Burnaz, Vasilica Tastaman, Ion Dichiseanu, Tamara Buciuceanu-Botez, Jean Constantin, Cristina Stamate, cuplurile Horia Șerbănescu – Radu Zaharescu, Nicu Constantin – Alexandru Lulescu, Stela Popescu – Ștefan Bănică sau, mai târziu, Nae Lăzărescu – Vasile Muraru, dar și de cântăreţi de muzică uşoară și de petrecere precum Gică Petrescu, Fărâmiță Lambru, Gigi Marga, Dorina Drăghici, Luigi Ionescu, Nicolae Nițescu, Constantin Drăghici, Sergiu Cioiu, Jean Păunescu, Margareta Pâslaru, Marina Voica, Doina Badea, Aurelian Andreescu, Anda Călugăreanu, Eva Kiss, Corina Chiriac, Adrian Enache, Sanda Ladoși ș.a.

Dintre producțiile Teatrului de Revistă pe afișul cărora s-a aflat ca protagonist Arșinel amintim, precizând autorii textelor și muzicii: musicalurile ”Groapa” de Eugen Barbu şi Radu Şerban, ”Doctore, sunt al dumneavoastră” de Aurel Storin şi Vasile Vasilache jr., ”Omul care a văzut moartea” de Octavian Sava și Marius Țeicu – libret după piesa omonimă de Victor Eftimiu –, comedia muzicală ”Bimbirică” de Aurel Storin și Elly Roman, spectacolele ”Deschis pentru renovare” de Alexandru Mirodan și Elly Roman, ”Se caută o vedetă” de Aurel Felea, Sandi Rudeanu și Temistocle Popa, ”Vino să ne vezi diseară” de Petre Bărbulescu și Gelu Solomonescu, ”Nicuţă… la Tănase” de Nicuţă Tănase, Marin Traian și Gelu Solomonescu, ”Aventurile unei umbrele” de Nell Cobar și Edmond Deda, ”Uite că nu tac” de Petre Bărbulescu și Petre Munteanu, ”Savoy, Savoy” de Eugen Rotaru şi Marius Ţeicu, ”Sonatul lunii” de Puiu Călinescu și Saşa Georgescu, ”Un băiat de zahăr… ars” de Puiu Călinescu și Harry Negrin, ”Revista cu paiaţe”, ”Scandal la Boema”, ”Boema, slăbiciunea mea”, ”Boema, bucuria mea!”, ”Artiştii şi Boema”, ”Stela, stelele şi Boema”, ”Bună seara, Boema”, ”Carre de aşi”, ”Hohote în Paradis”, ”1001 de glume”, toate de Mihai Maximilian şi Vasile Veselovski, ”Ah, femeile!” de Mihai Maximilian, ”Nimic despre papagali” de Nae Lăzărescu, Vasile Muraru, Sorin Petrescu și Dan Dimitriu, ”Scandal în Paradis” de Nae Lăzărescu, Aurel Storin și Dan Dimitriu, ”Vara nu-i ca iarna” de Nae Lăzărescu, Vasile Muraru, Florin Petrescu, Aurel Storin și Dan Dimitriu, ”Piei, drace!” de Mihai Maximilian, Octavian Sava, Nae Lăzărescu, Dan Mihăescu și Dan Dimitriu, ”Viva Revista!” de Mihai Maximilian, Nae Lăzărescu, Aurel Storin, Octavian Sava, Vasile Muraru și Dan Mihăescu, ”Hohote în Herăstrău” de Mihai Maximilian, Sorin Petrescu, Sorin Tofan, Vasile Muraru și Dan Dimitriu, ”Comedie pe Titanic” de Nae Lăzărescu, Mihai Maximilian, Aurel Storin și Dan Mihăescu, ”Veselia nu-i în criză” de Octavian Sava, Mihai Maximilian, Adrian Lustig, Nae Lăzărescu și Vasile Muraru, ”Revista Revistelor”, ”O seară la Tănase”, ”Poftă bună la Tănase”, ”Alo, aici Revista!”, ”OK, Melody”, ”Dai un ban, dar face”, ”Nevestele vesele” de Octavian Sava, Nae Lăzărescu, Aurel Storin, Geo Tipsie, Mihai Maximilian și Dan Dimitriu, comedia ”Niște senzații…” – după piesa „A răposat mama coniţei” de Georges Feydeau – ș.a. (regizate de Bițu Fălticineanu, Constantin Dicu, Cezar Ghioca ș.a., ultimele două menționate fiind regizate de regretatul Maestru).
În acest context, amintim și piesa (AUDIO) bijuterie a Teatrului Național Radiofonic, ”Caviar, vodkă şi bye-bye!” de George Astaloş, în regia artistică a lui Dan Puican, tragicomedie spumoasă având în distribuție pe Stela Popescu, Alexandru Arşinel, Tamara Buciuceanu-Botez / Cristina Deleanu și Eugen Cristea, care s-a jucat itinerant mai bine de 15 ani, pe parcursul cărora a însumat peste 130 de reprezentații în 37 de ţări de pe toate continentele, în care trupa a efectuat turnee, și care a fost premiată la Gala UNITER 1999 pentru Cel mai bun spectacol radiofonic al stagiunii 1997/1998.

Din anul 1978, timp de aproape patru decenii, artistul a format un cuplu comic cu legendara actriță Stela Popescu (1935 – 2017), alături de care a debutat la Revistă în spectacolul „Nevestele vesele din Boema” de de Mihai Maximilian şi Vasile Veselovski, în regia lui Bițu Fălticineanu – în televiziune debutaseră împreună în sceneta (VIDEO) „Cine e Didina?” de Mircea Crișan, Alexandru Andy și Radu Stănescu (1972).
Cei doi actori au dat viață unor cuplete, scenete și travestiuri (VIDEO) savuroase scrise de Puiu Maximilian și de alți mari textieri ai revistei și comediei românești și au efectuat numeroase turnee, atât în țară cât și în zeci de state de pe întreg mapamondul.

Mai ales în epoca plină de privațiuni a declinului comunismului, Revista românească – având printre remarcabilii săi exponenți și pe curajosul cuplu de artiști și pe temerarii lor autori de texte cu „șopârle” și mesaje – devenise o adevărată baricadă a rezistenței împotriva minciunii propagandistice și a sistemului opresiv.
În vremea lui Ceaușescu textele de Revistă aveau o scriere specială. Era o comunicare tip morse între actori și public, percepută extraordinar de spectatori. Se crease un alt fel de convenție. Cu un zâmbet, prin mișcarea ochiului sau a capului, lăudând excesiv anumite lucruri, publicul își dădea seama că e o aluzie”, rememora Maestrul în cartea sa de memorii „Maria Capelos într-o discuție amicală cu Alexandru Arșinel. De la Dolhasca pe… Calea Victoriei” – Editura ALL, București, 2012 (p. 163).
La un moment dat – evoca Stela Popescu -, eu și Arșinel am avut un cuplet foarte bun: ziceam că se găsesc de toate, că am fost la cofetărie, unde sunt amandine (evident, în realitate, nu exista nicio prăjitură), savarine și negrese. Și apoi, brusc: ‘Hai că am ținere de minte!’ Adică nu mai erau prăjituri de vreo zece ani! (…)
Tot Arșinel avea un număr extraordinar (…) care se intitula ‘Sunt nebun de fericire’. El spunea: ‘Sunt nebun de fericire, nu e aia, nu e aia, sunt nebun de fericire.’ Invers de cum era în realitate. (…)
Așa cum au existat cărți care au constituit o formă de rezistență în cultură, la fel și în Teatrul de Revistă au fost texte care spuneau adevărul. (…) Publicul avea senzația că, dacă l-a auzit pe scenă, poate se schimbă ceva în țară: era un gen de teatru care-i dădea speranță. (…) Lumea ne întreba mereu: ‘Nu vă e teamă că vă arestează la ieșire?’ (…)
Arșinel avea un număr care se numea ‘Mi-e frică’. El zicea: ‘Mi-e frică când mă trezesc, căci e prea cald în cameră.’ (…în realitate, în casele noastre era un frig îngrozitor!) Și: ‘Deschid frigiderul și mi se face frică. Dau drumul la aragaz să-mi fac cafeaua și mi-e frică: dacă-i flacăra prea mare? Plec în deplasare și mi-e frică: poate dorm în cușetă cu cineva. Iar subconștientul lucrează. Dar știu eu pe cine lucrează? Dacă ăla de jos află? Dacă vorbesc în somn?’ Deci, era spus foarte clar totul și bine receptat de către public.” – în Rhea Cristina – „Stela Popescu” – Editura Curtea Veche, Colecția „Povestea Succesului”, București, 2002 (pp. 53, 56 și 60).

Actorul a participat activ și la evenimentele revoluționare din Decembrie 1989, implicându-se în apărarea sediilor Radioului și Televiziunii Naționale.

După 1990, Stela Popescu și Alexandru Arșinel au militat pentru implementarea unei democrații desăvârșite în țara noastră și revenirea la monarhia constituțională, bucurându-se de aprecierea MS Regelui Mihai I și a lui Corneliu Coposu – pe care i-au cunoscut și vizitat personal -, dar și a partidelor istorice și a majorității tinerilor, sprijinind (VIDEO – final clip), totodată, pe Prof. dr. Emil Constantinescu și Convenția Democrată din România în câștigarea alegerilor din 1996.

Textele interpretate de longevivul cuplu comic „Stela și Arșinel” biciuiau, la rândul lor, în acea perioadă, racilele neocomunismului.
Mi-amintesc cu nostalgie că la unul dintre Balurile Bobocilor din Facultatea de Drept a Universității din București, organizat de Liga Studenților din Facultate la puțin timp după Mineriade, Maestrul Arșinel ne-a onorat invitația de a ne fi alături și ne-a încântat cu un pilduitor cuplet în care ne împărtășea cu năduf și subînțeles de pe scena Aula Magna: „Țara mea e o grădină: / Trandafiri și flori de mină!…”
„Eu cred că râsul ascunde un balsam. (…) Satira nu poate fi oprită, chiar dacă cineva vrea să o elimine de pe scenă. Satira este un partid de opoziție. Bancurile sunt o satiră populară, orală, care se transmite cu sau fără voia puterii. (…) Iar rolul vieții mele, sunt convins, a fost acela de a aduce pe scenă problemele omului, oful cetățeanului”, se confesa actorul în lucrarea Mariei Capelos, mai sus citată (pp. 200-201).
„Peste tot pe unde au jucat, în Canada, Elveția, SUA, Germania, Danemarca, Franța, Suedia, [Israel,] Australia, Stela și Arșinel au fost iubiți și apreciați. (…)
‘Diaspora este interesantă (…), (…) sunt informați, sunt inteligenți, liberi și încă iubesc umorul de bună calitate. Nu sunt atât de manipulați de texte de proastă calitate, ei sunt într-adevăr liberi și nu suportă prostiile'”, remarca Stela Popescu – am citat din lucrarea susevocată a lui Rhea Cristina (pp. 127-128).

Cu prilejul Sărbătorilor Sfintelor Paști 2020, site-ul Teatrului „Constantin Tănase” a postat un fragment (VIDEO) din spectacolul „Aplauze, aplauze” (stagiunea 2008 – 2009), dedicat împliniri a 30 de ani de carieră a celebrului – atât în țară cât și peste hotare – cuplu de aur al scenei românești.

Actorul a jucat în filme artistice precum „Ultimele zile ale verii” – regia Savel Știopul -, „Serenadă pentru etajul XII” – regia Carol Corfanta – (1976), „Ana şi… hoţul” – regia Virgil Calotescu – (1981), „Ca-n filme” – regia Manole Marcus – (1984), „Vară sentimentală” – regia Francisc Munteanu -, „Colierul de turcoaze” – regia Gheorghe Vitanidis – (1986), „În fiecare zi mi-e dor de tine” – regia Gheorghe Vitanidis -, „Muzica e viața mea” – regia Iulian Mihu – (1988), „Miss Litoral” – regia Mircea Mureșan – (1991), „A doua cădere a Constantinopolului” – regia Mircea Mureșan – (1994), „Paradisul în direct” – regia Cornel Diaconu – (1995), „Sexy Harem Ada-Kaleh” – regia Mircea Mureșan – (2001), „Toată lumea din familia noastră” – regia Radu Jude – (2012) ș.a.
De asemenea, a fost protagonist în serialul de comedie Național TV „Cuscrele” – regia Nae Cosmescu – (2005) și în serialele (sitcom-urile) Acasă TV „Războiul sexelor” (2007 – 2008, 150 de episoade – 2 sezoane) și „Regina” – regia Iura Luncașu – (2009) – creatorul ambelor producții fiind Ruxandra Ion.

Alexandru Arșinel a lansat și mai multe albume muzicale, dintre care amintim „Evergreen”, „Cântece de Crăciun”, „Ce faci astă seară tu?”, „Olé”, „Parfum de romanță” și „La mulți ani viață!”.
În spectacole, interpreta magistral inclusiv melodii de referință din repertoriul lui Nat King Cole, Frank Sinatra, Dean Martin, Elvis Presley, Engelbert Humperdinck, Tom Jones ș.a.
Memorabilă a rămas interpretarea (AUDIO) pe care a dat-o piesei „Over and Over” a lui Frank Sinatra.

Din anul 1968, actorul era căsătorit cu Marilena Arșinel, cu care are doi băieți, Bogdan Traian (n. 1970), inginer constructor, și Cristian (n. 1973), licențiat în Drept și Științe Economice.

Editura ALL i-a consacrat artistului alte două cărți, pe lângă cea susmenționată: „Alexandru Arșinel. Și a fost mâna lui Dumnezeu” de Oana Georgescu (2014) și „Stela Popescu și Alexandru Arșinel. O pereche fără pereche” de Aurel Storin (2015).
În această din urmă carte, autorul, Secretar literar al Teatrului de Revistă, îi face un portret sintetic marelui actor și om de teatru:
„Pentru mine, Arșinel este ‘the King’. Îl privesc, uneori, cum acoperă și timpul, și spațiul, și sufletul spectatorului și îi admir dorința sinceră, netrucată, de a fi peste tot. El crede în publicul lui, și în familia lui, și în meseria lui iar, în limita timpului disponibil, își aduce aminte și de prieteni. Desigur că la mijloc e un efort greu de descris. Puțini rezistă, în zilele noastre, la oboseala de a fi vedetă. Arșinel rezistă. Actor național de teatru și de revistă, manager iscusit, spiritual ca un cuplet și, uneori, trist ca o lacrimă. Arșinel caută și lansează tinere vedete, cu bucurie și generozitate.”

Regretatului artist i-a fost acordat, alături de Stela Popescu, Premiul Special al UNITER pentru Teatrul de Revistă (2002).
Alexandru Arșinel a fost distins cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Comandor, Categoria D – Arta Spectacolului, „în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului” (2004).
A obținut de două ori Premiul pentru Cel mai iubit actor la Gala „Zece pentru România” (2005 și 2007).
La 30 mai 2015, în semn de preţuire pentru întreaga sa activitate în domeniul teatrului şi filmului, actorul a primit o stea pe Aleea Celebrităţilor din Piaţa Timpului, proiect iniţiat de Teatrul Metropolis în colaborare cu Primăria Municipiului Bucureşti.
A primit, de asemenea, titlurile de Cetățean de Onoare al Capitalei (2018), al județului Suceava (2011) și al orașului său natal, Dolhasca, unde Casa de Cultură îi poartă numele (2014).

Maestrul Arșinel a acordat trei interviuri memorialistice de referință lui Sebastian Drăgan (VIDEO), pentru emisiunea „Agenția de Cultură” a MDI TV Târgoviște, în decembrie 2014, lui Mircea Dinescu (VIDEO), pentru emisiunea „Poezie și delicatețuri” a Prima TV, în septembrie 2021, și lui Dan Negru (VIDEO), pentru emisiunea „Legendele” a Antena 1 TV, în februarie 2022.

În finalul acestei modeste evocări, vă invităm să vizionați in memoriam două superbe momente vesele satirico-judiciare interpretate de Maestru, în Programele Speciale de Revelion 2019 și, respectiv, 2015, difuzate de Antena 1 TV. Este vorba de:

– Sceneta „La un doctor… în Drept„, în care Alexandru Arșinel o are ca parteneră pe actrița Ana Maria Donosa, colega sa de Teatru de Revistă:

– Scheciul „O crimă… organizată!„:

Dumnezeu să-l odihnească în pace, cu Drepții, pe minunatul artist Alexandru Arșinel, care a bucurat atâtea generații cu verbul, glasul și talentul Domniei Sale!

Răzvan Constandache

Cuvinte cheie: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti