Secţiuni » Arii de practică » Business » Afaceri transfrontaliere
Afaceri transfrontaliere
CărţiProfesionişti

România și Bulgaria au fost respinse prin vot de la aderarea la Spațiul Schengen. UPDATE: Ambasadorul României în Austria a fost chemat în țară pentru consultări


09.12.2022 | JURIDICE.ro
Secţiuni: Afaceri transfrontaliere, Dreptul Uniunii Europene
JURIDICE - In Law We Trust

Vineri, 9 decembrie 2022, MAE a informat că ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Austria, Emil Hurezeanu, a fost chemat în țară pentru consultări. Conducerea Ambasadei României la Viena va fi asigurată la nivel de însărcinat cu afaceri ad interim.

Potrivit cutumelor diplomatice, decizia părții române este un gest politic care subliniază poziția României de dezacord ferm cu conduita Austriei și indică decizia de diminuare a nivelului actual al relațiilor cu acest stat.

***

Joi, 8 decembrie 2022, Ministerul Afacerilor Externe a dat publicității următorul comunicat:

Ministerul Afacerilor Externe respinge ferm ca total inadmisibilă poziția Austriei de a vota negativ Decizia privind aderarea României la spațiul Schengen astăzi, 8 decembrie 2022, în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI). Austria s-a singularizat și autoizolat în cadrul Uniunii Europene.

MAE consideră că acest rezultat este complet injust și lipsit de orice motivare obiectivă, mai ales în condițiile în care România a acționat cu deschidere și transparență în relația cu toți partenerii europeni, inclusiv Austria, iar gradul de pregătire a țării noastre în aplicarea prevederilor acquis-ului Schengen a fost confirmat, în repetate rânduri, de experții UE și ai statelor membre, cel mai recent cu prilejul celor două misiuni de evaluare care au avut loc în lunile octombrie și noiembrie 2022.

Din păcate, Austria a decis să ignore toate aceste elemente prin votul negativ exprimat astăzi, în contradicție flagrantă cu poziția favorabilă exprimată de celelalte state membre și în pofida demersurilor politico-diplomatice intense derulate pe lângă partea austriacă, la toate nivelurile, prin care partea română a prezentat ministerului de interne și celorlalte autorități din Austria argumente convingătoare, realiste și pertinente, atât privind nivelul de pregătire tehnică, cât și elemente concrete privind protejarea frontierei externe a UE.

Poziția Austriei este cu atât mai inadmisibilă cu cât această poziție de neacceptare a României a fost exprimată pentru prima dată pe 18 noiembrie 2022, în condițiile în care cu numai două zile înainte, pe 16 noiembrie 2022, Austria exprima sprijin deplin pentru aderarea României în mod formal și oficial la reuniunea de la București a Forumului Salzburg, prin Declarația Comună a miniștrilor de interne adoptată cu acel prilej, inclusiv de Austria, text care menționează ,,sprijinul, prezentat în acest format, pentru o decizie pozitivă legată de aderarea României, Bulgariei și Croației în decembrie 2022”.

Invocarea de către partea austriacă a problemei creșterii fluxului migraționist, ca justificare a opoziției față de aderarea României la Schengen, este inacceptabilă, incorectă și injustă, având în vedere că toate datele furnizate oficial de Agenția Frontex a UE indică cu claritate faptul că România nu este pe ruta migratorie a Balcanilor de Vest, nu se confruntă cu o presiune migraționistă și nu este o sursă de mișcări secundare migraționiste. Dimpotrivă, România contribuie activ la gestionarea riscului de migraţie ilegală, iar modul exemplar în care a gestionat fluxul de refugiați ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei reprezintă o dovadă în plus în acest sens, apreciată de toți partenerii europeni și euroatlantici.

MAE regretă consecințele nedorite pe care votul negativ exprimat astăzi de Austria le are asupra unității și coeziunii europene. Cu deosebire în actualul context geostrategic complicat, marcat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și de încercările persistente ale Rusiei de a fractura unitatea europeană, conduita Austriei reprezintă un semnal politic nedorit privind capacitatea UE de a acționa în direcția consolidării construcției europene, mai ales în condițiile în care România a dovedit angajamentul său clar de a contribui activ la consolidarea acțiunii și integrării europene în baza principiilor solidarității și unității.

Din dispoziția ministrului afacerilor externe, ambasadoarea Republicii Austria la București a fost convocată în această seară la sediul MAE pentru a i se comunica poziția României expusă mai sus și protestul MAE față de atitudinea nejustificată și inamicală a Austriei, care va produce consecințe inevitabile asupra relațiilor bilaterale. Ambasadoarei Austriei i s-a transmis că votul negativ al Vienei surprinde cu atât mai mult în contextul existenței unor relații diplomatice îndelungate, cu o tradiție de peste 100 de ani, între țările noastre, precum și al cooperării bilaterale substanțiale în special în domeniul economic – Austria fiind unul dintre partenerii economici cei mai importanți ai României și al doilea investitor străin pe piața românească. În egală măsură, colaborarea româno-austriacă în plan regional și european, precum și coordonarea strânsă în dosare de interes comun în plan internațional ar fi trebuit să cântărească considerabil în decizia de vot a Austriei. De asemenea, i s-a transmis ambasadoarei protestul ferm față de acuzațiile exprimate de autoritățile austriece cu privire la așa-zise presiuni asupra firmelor austriece, afirmații care sunt inadmisibile, nefiind în conformitate cu realitatea.

În continuare, MAE va rămâne deplin angajat, alături de Ministerul Afacerilor Interne și celelalte instituții românești implicate, pentru realizarea obiectivului aderării României la spațiul Schengen, ca parte esențială a consolidării securității interne a Uniunii Europene în ansamblul său.

MAE reamintește faptul că în toată această perioadă partea română a acționat ferm, prin demersuri concrete și complexe, reușind cu succes înlăturarea obiecțiilor Regatului Țărilor de Jos și Suediei. În acest context, trebuie subliniat că votul Olandei din Consiliul JAI din 8 decembrie nu a fost dat împotriva României, așa cum a fost clar menționat de partea olandeză în cadrul reuniunii.

MAE își exprimă aprecierea deosebită pentru sprijinul de care România a beneficiat din partea Președinției cehe a Consiliului UE, a Comisiei Europene și a Parlamentului European, a tuturor partenerilor europeni, precum și a partenerilor de cooperare din țara noastră care au sprijinit demersul României.

***

Joi, 8 decembrie 2022,  în cadrul reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne, miniștrii au discutat despre aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Bulgaria, Croația și România și au adoptat decizii în această privință.

Astfel, România și Bulgaria au fost respinse prin vot de la aderarea la Spațiul Schengen. Croația a primit vot pozitiv și unanim pentru intrarea în spațiul Schengen.

:: Ordinea de zi

***

Într-o rezoluție adoptată marți, 18 octombrie 2022, eurodeputații afirmă că, până la sfârșitul anului 2022, Consiliul ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a adopta decizia asupra admiterii României și Bulgariei în spațiul Schengen de liberă circulație, potrivit unui comunicat.

Acest lucru ar trebui să asigure eliminarea controalelor asupra persoanelor la toate frontierele interne pentru ambele state membre în prima parte a anului 2023.

Constatând că spațiul Schengen este „una dintre cele mai mari realizări ale Uniunii Europene”, eurodeputații critică faptul că statele membre nu au luat încă o decizie privind admiterea Bulgariei și României, deși cele două țări îndeplinesc de mult timp condițiile necesare. Menținerea controalelor la frontierele interne este discriminatorie și are un impact negativ asupra vieții lucrătorilor mobili și a cetățenilor, potrivit eurodeputaților. Obstrucționarea importurilor, a exporturilor și a liberei circulații a mărfurilor din porturi dăunează, de asemenea, pieței unice a UE.

Cuvinte cheie: , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Ne bucurăm să aducem gândurile dumneavoastră la cunoştinţa comunităţii juridice şi publicului larg. Apreciem generozitatea dumneavoastră de a împărtăşi idei valoroase. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord, publicarea pe JURIDICE.ro nu semnifică asumarea de către noi a mesajului transmis de autor. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteţi ciţi aici. Pentru a publica pe JURIDICE.ro vă rugăm să luaţi în considerare Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑
Secţiuni          Noutăţi     Interviuri     Comunicate profesionişti        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie         Arii de practică          Note de studiu     Studii
 
© 2003-2023 J JURIDICE.ro