Noua Lege privind organizarea judiciară – Legea nr. 304/2022

În Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 1104 din 16 noiembrie 2022 a fost publicată Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară.

Legea are 168 de articole.

Legea stabilește:
– principiile organizării judiciare
– modul cum se realizează accesul la justiție
– dispoziții generale privind procedura judiciară
– organizarea, competența, conducerea, completurile de judecată ale ÎCCJ
– organizarea curţilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate şi a judecătoriilor, conducerea, completurile de judecată, instanțele militare
– atribuțiile, organizarea Ministerului Public (PÎCCJ, DIICOT, DNA, parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii, oragnizarea parchetelor militare)
– organizarea și funcționarea INM
– numirea asistenților judiciari
– organizarea compartimentelor auxiliare de specialitate din cadrul instanţelor şi al parchetelor
– paza instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor şi protecţia magistraţilor
– gestiunea economico-financiară şi administrativă a instanţelor şi parchetelor
– bugetele instanţelor şi parchetelor
– se abrogă Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Potrivit legii:
– configuraţia sălii de judecată trebuie să reflecte principiul egalităţii de arme în ceea ce priveşte aşezarea judecătorului, procurorilor şi avocaţilor
– Şedinţele de judecată se înregistrează de către instanţă prin mijloace tehnice video sau audio
– după terminarea şedinţei de judecată, participanţii la proces primesc, la cerere, câte o copie de pe notele grefierului
– hotărârile judecătoreşti pot fi semnate şi cu semnătură electronică calificată
– magistraţii-asistenţi care participă la şedinţele de judecată ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie participă cu vot consultativ la deliberări, semnează minutele şi redactează hotărâri, conform repartizării făcute de preşedinte pentru toţi membrii completului de judecată
– judecătorii stagiari pot participa, cu vot consultativ, la completurile de judecată compuse dintr-un judecător definitiv
– la şedinţele de judecată, judecătorii şi procurorii militari sunt obligaţi să poarte uniforma militară
– Ministerul Public este autorizat să deţină şi să folosească mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea şi descoperirea informaţiilor privitoare la infracţiunile date în competenţa parchetelor, în condiţiile legii
– pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani, cu excepţia cazurilor în care a intervenit radierea sancţiunii disciplinare, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 10 ani în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui concurs (interviu).
– asistenţii judiciari sunt incluşi în programele de formare profesională continuă ale Institutului Naţional al Magistraturii, în funcţie de specificul activităţii acestora
– bugetul curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor aprobat pentru cheltuielile de personal ale acestor instanţe, precum şi cel aprobat pentru alte categorii de cheltuieli intrinsec legate de cheltuielile de personal este cuprins în bugetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi este gestionat de aceasta
– se constituie un fond de rezervă de 150 de posturi de judecător şi 50 de posturi de procuror, finanţate de la bugetul de stat
– in cadrul curţilor de apel, tribunalelor, tribunalelor specializate şi judecătoriilor pot funcţiona asistenţi ai judecătorilor, ale căror statut şi atribuţii sunt reglementate prin lege specială.
– asistentul judecătorului are rolul de a-l sprijini pe judecător în îndeplinirea de către acesta a atribuţiilor sale judiciare, desfăşurându-şi activitatea sub îndrumarea şi supravegherea judecătorului.

Intrarea în vigoare: 16 decembrie 2022.