Secţiuni » Arii de practică » Protective » Dreptul muncii
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
 1 comentariu

Supravegherea accesului la Internet de la locul de muncă nu este în puterea discreționară a angajatorului
22.11.2022 | Andrei SĂVESCU

Secţiuni: Articole, Business, Cyberlaw, Data protection, Dreptul muncii, Dreptul Uniunii Europene, Drepturile omului, Opinii, Protective, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Andrei Săvescu

Andrei Săvescu

1. Protecția datelor cu caracter personal la locul de muncă a devenit un element foarte important în relația angajator-lucrător, mai cu seamă după începerea aplicării Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016, privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) – GDPR.

2. Din perspectiva utilizării mijloacelor informatice de comunicare în activitatea de muncă nu este relevant dacă lucrătorii lucrează la computere diferite în același birou, în aceeași clădire sau la distanță, adică de acasă ori din alt loc. Din pricina acestei modificări de paradigmă în relațiile de muncă, problemele generate de controlul activității s-au deplasat pe Internet și, deci, pe tărâmul tehnologiei informației.

3. O abordare detaliată a problematicii Internetului la locul de muncă a constituit obiectul cauzei CEDO Bărbulescu vs. România, soluționată prin Hotărârea Marii Camere din 5 septembrie 2017, adică înainte de intrarea în aplicare a GDPR. Această cauză s-a dezbătut de-a dreptul furtunos. Ea a prilejuit expunerea unor idei foarte importante privind utilizarea tehnologiei informației la locul de muncă și a Internetului în mod special.

4. Bunăoară, din perspectiva jurisprudenței CEDO, o apreciere solidă constă în faptul că Internetul la locul de muncă trebuie să rămână un instrument la dispoziția angajatorului, câtă vreme accesul la internet a fost acordat de către angajator pentru utilizare în scopuri profesionale. Este indubitabil că angajatorul, în virtutea dreptului său de a monitoriza activitățile angajaților săi, are prerogative de a monitoriza utilizarea în scop personal a Internetului, însă cu anumite limitări. Unele din motivele care fac ca verificările angajatorului să fie necesare sunt, de exemplu, posibilitățile ca, prin utilizarea Internetului, angajații să strice sistemul IT al societății, să se angajeze în activități ilicite în numele societății sau să divulge secretele comerciale ale societății. Angajatorul are dreptul și obligația de a asigura funcționarea societății și, în acest scop, dreptul de a verifica maniera în care salariații săi își aduc la îndeplinire sarcinile profesionale, mai cu seamă luând în considerare și faptul că angajatorul deține puterea disciplinară.

5. Totuși, puterea angajatorului nu este atât de mare, nici cât și-ar dori acesta, nici cât cred lucrătorii. CEDO a statuat în mod consecvent că noțiunea de „viață privată” este un concept larg. “Viața privată“ cuprinde, spre exemplu, dreptul de a stabili și dezvolta relații cu alte ființe umane și dreptul la identitate de dezvoltare personală, chiar și în timpul programului de muncă. În condițiile unei interdicții generale impuse de angajator în sensul de a nu utiliza echipamentele și conexiunea Internet în scopuri personale, este posibil totuși ca salariații să aibă în continuare o așteptare rezonabilă în sensul că nu le vor fi monitorizate comunicațiile personale, nu-i așa?

6. Activitatea oamenilor pe Internet este un exercițiu fără precedent a libertății de exprimare. În lumina accesibilității și a capacității de a stoca și de a comunica vaste cantități de informație, Internetul joacă de asemenea un rol important în îmbunătățirea accesului publicului la știri și în facilitarea răspândirii informației în general. Supravegherea internetului la locul de muncă nu este puterea discreționară a angajatorului, se subliniază într-o opinie separată a hotărârii CEDO menționate. Într-o vreme când tehnologia a estompat granița dintre viața la muncă și viața privată, iar anumiți angajatori permit folosirea echipamentului companiei pentru uzul personal al salariaților, alții permit salariaților să folosească propriul echipament pentru probleme privind munca, și încă alți angajatori permit ambele, dreptul angajatorilor de a menține un mediu de lucru maleabil, și obligația angajatului de a-și îndeplini atribuțiile adecvat nu justifică controlul neîngrădit al exprimării angajaților pe internet. Chiar și atunci când există suspiciuni de folosire in scopuri personale a internetului in timpul orelor de munca folosind resursele IT ale angajatorului, prejudicii aduse sistemelor IT ale angajatorului, implicare în activități ilicite sau divulgarea secretului comercial al angajatorului, dreptul angajatorului de a interfera cu conversațiile angajatului este limitat.

7. Așadar, protecția datelor cu caracter personal în relațiile de muncă este în sarcina angajatorului, care trebuie să se preocupe ca toate operațiunile de prelucrare, începând cu colectarea și terminând cu divulgarea să se realizeze în strictă conformitate cu prevederile GDPR și ale reglementărilor românești. Însă această sarcină a angajatorului este imposibil de îndeplinit în mod abstract, ea este realizată întotdeauna de către salariați sau alți lucrători aflați în slujba angajatorului.

8. În concluzie, protecția datelor cu caracter personal în relațiile de muncă este în sarcina lucrătorilor, dar responsabilitatea îi revine angajatorului.

Av. dr. Andrei Săvescu, SĂVESCU & ASOCIAȚII

Cuvinte cheie: , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

1 Comment
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti