Secţiuni » Arii de practică » Protective » Dreptul Uniunii Europene
Dreptul Uniunii Europene
DezbateriCărţiProfesionişti

Cătălin Predoiu: România ocupă un loc firesc în rândul statelor europene şi din perspectiva Justiţiei
23.11.2022 | JURIDICE.ro

Secţiuni: Dreptul Uniunii Europene, Sistemul judiciar
JURIDICE - In Law We Trust

Marți, 22 noiembrie 2022, Cătălin Predoiu, Ministrul Justiției, în cadrul emisiunii „Bună seara, România!” de la Euronews, în legătură cu ridicarea MCV, a declarat: Pentru România, fără îndoială, înseamnă în primul rând confirmarea unor progrese realizate în teren, în domeniul Justiţiei, atât de către Executiv, prin politicile pe care le-a promovat, cât şi de către Legislativ, prin legislaţia pe care a adoptat-o la propunerea Guvernului, dar şi de către Puterea Judecătorească, de către instanţe, parchete, judecători şi procurori, grefieri, de către toţi cei care îşi desfăşoară activitatea în domeniul Justiţiei. Mai înseamnă, din punctul de vedere al integrării României în Uniunea Europeană, desăvârşirea acestui proces din perspectiva sistemului judiciar, din perspectiva Puterii Judecătoreşti. România, la momentul intrării în Uniunea Europeană, a avut un Mecanism de Cooperare şi Verificare instituit pentru a ajunge, dacă vreţi, în standarde europene, atât cu legislaţia, cât şi cu eficienţa serviciului public judiciar, cu lupta anticorupţie, toate aceste obiective fiind urmărite de la aderare până astăzi, treptat, pe măsură ce erau aplicate aceste politici publice, aceste reforme. Dar până la realizarea lor, practic România nu desăvârşise, din perspectiva Justiţiei, aderarea în Uniunea Europeană. Iată de ce este foarte important acest moment, nu numai din perspectiva Justiţiei, ci şi din perspectiva intereselor generale ale ţării, din perspectiva poziţiei României în Uniunea Europeană, din perspectiva interesului naţional, a suveranităţii naţionale exprimate în concept european. Din acest punct de vedere, putem spune că, după acest raport, România îşi ocupă un loc firesc în rândul statelor europene şi din perspectiva Justiţiei, pentru că Justiţia noastră făcut progrese incontestabile, dincolo de orice imperfecţiune ar exista şi există la nivelul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene, dar progresele au fost reale, sunt constante, cu toate etapele intermediare. Unele au fost de stagnare, altele de uşor regres, dar întotdeauna acest ciclu a fost reluat şi, iată, astăzi suntem într-un moment, aş spune eu, de bilanţ pozitiv, bilanţ constatat chiar de către raportul Comisiei Europene. Adică nu este vorba doar de poziţia autorităţilor române aici. Acest raport a fost elaborat după serioase, serioase, îndelungi, meticuloase, detaliate evaluări şi analize a proceselor legislative, a proiectelor de lege, a legilor care au rezultat, a modalităţii lor de adoptare, dar şi a situaţiei din teren din sistemul judiciar. Deci, nu a fost un raport redactat, publicat de Comisie într-un fel de automatism de rutină, nu a fost nici rezultatul unui context, cum am văzut că se mai spune uneori chiar mass-media noastră, în opinia publică.

Raportul Comisiei de la Veneţia, opinia, de fapt, a Comisiei de la Veneţia este una pozitivă, are 21 de constatări pozitive cu privire la conţinutul legilor. În primul rând, constatarea că legile respectă independenţa Justiţiei, apoi constatări de detaliu cu privire la instituţii-cheie, fundamentale, cum ar fi procedurile de promovare în funcţii de răspundere, care respectă criteriul meritocratic, deci și competitiv, procedurile de numire şi de revocare a procurorilor de rang înalt, care respectă echilibrul puterilor în stat, independenţa Justiţiei respectă recomandările Curţii Europene a Drepturilor Omului care s-a pronunţat într-un caz, în cazul Kovesi, cu privire la aceste proceduri. Există chiar o poziţie exprimată de CEDO, în scris, cu privire la faptul că legile respectă pe deplin standardele CEDO, deci nu numai ale Comisiei de la Veneţia. Toate acestea sunt recomandări, repet, de detaliu, concret şi la modul general, cu privire la legi.

Există o critică cu privire la faptul că aceste proiecte au fost adoptate în procedură de urgenţă, dar în acelaşi timp se recunoaşte faptul că atât dezbaterile publice, cât şi dezbaterile parlamentare au fost democratice, transparente şi de substanţă, asigurând dezbaterea tuturor ideilor, tuturor amendamentelor, a tuturor poziţiilor, a tuturor grupurilor parlamentare şi instituţiilor interesante din domeniul Justiţiei. Există şi un număr de 4 recomandări. Aceste recomandări, cum o spune chiar opinia, sunt unele care ţin de detalii, mai degrabă de opţiuni de oportunitate. De exemplu, una dintre ele este dacă n-ar trebui să mărim mandatul procurorilor-şefi de la 3 la 4 ani, dar nu înseamnă că e ceva greşit în lege, nu înseamnă că se încalcă independenţa Justiţiei prin proiectele şi legile noastre, ci înseamnă o sugestie pe care Comisia o face cu privire la opţiunile noastre, dacă n-ar fi bine să ne gândim să mărim mandatul procurorilor-şefi. E o chestiune la care putem reflecta, dar ea nu este un defect al legii, nu e stricăciune a legii care trebuie reparată. O altă recomandare este legată de faptul că Poliţia Judiciară trebuie să răspundă în activitatea ei în faţa procurorului, repet, vorbesc de Poliţia Judiciară, nu de ansamblul Poliţiei Române, şi nu ministrului de Interne. Această chestiune este privită tot ca o recomandare de reflecţie, dacă nu ar fi bine să introducem un text special în aceste legi ale Justiţiei cu privire la această regulă. Numai că această regulă se regăseşte în alte legi pe care România le are în vigoare, spre exemplu în Codul de Procedură penală, spre exemplu în Legea Poliţiei Judiciare. Chiar şi textele constituţionale arată clar cum funcţionează Poliţia Judiciară, şi anume faptul că procurorul este cel responsabil de desfăşurarea instrucţiei penale. Deci, nu vorbim aici de critici care vizează prevederi legale greşite, care încalcă independenţa Justiţiei, ori neconstituţionale, ori în afara standardelor europene, nu, dimpotrivă, Comisia de la Veneţia o spune foarte clar: Legile sunt în direcţia bună, respectă independenţa Justiţiei, respectă standardele europene, dar recomandăm să reflectaţi la aceste 3-4 chestiuni de oportunitate.

Era un mare profesor de drept care spunea că legile sunt un organism viu, ele trebuie urmărite în viaţa lor juridică, modul în care se aplică, modul în care produc efecte, micro-climatul social în care sunt adresate. Deci, toate aceste chestiuni nu rămân pur şi simplu de neclintit într-o perspectivă. Noi am şi spus că rămânem deschişi unui dialog cu Comisia de la Veneţia, evident şi cu Comisia Europeană, şi că suntem primii interesaţi să vedem în ce fel se aşează aceste noi reglementări în practică, dar suntem foarte încrezători, pentru că ele au fost rezultatul unor discuţii de mare profunzime şi de detaliu cu toate instituţiile din sistemul judiciar. Au stat în dezbatere publică 2 ani de zile, au fost discutate cu Comisia Europeană, cu experţii Comisiei Europene, ore întregi de discuţie pe prevederi, pe instituţii, pe principii. Apoi cu Comisia de la Veneţia. Deci, sunt toate premisele şi toate criteriile îndeplinite să le considerăm, cum au făcut-o, de altfel, şi experţii Comisiei de la Veneţia şi experţii Comisiei Europene, ca legi europene, legi în linie cu orice altă legislaţie prezentă în statele membre ale Uniunii Europene.

Primul lucru pe care trebuie să-l observăm este faptul că Mecanismul Stat de Drept, Rule of Law, este unul aplicabil tuturor statelor membre ale Uniunii Europene. Deci acest mecanism se aplică şi Austriei, se aplică şi Olandei, se aplică şi Franţei, şi Germaniei, oricărui stat membru al Uniunii Europene, evident şi României. Marea diferenţă în perspectivă este aceea că România, la rândul ei, este supusă unui singur set de monitorizări, în perspectivă, şi nu la 2 rânduri de monitorizări, 2 tipuri de mecanisme care, în mare, se adresau aceloraşi problematici, dar nu numai, ceea ce crea un oarecare, dacă îmi permiteţi cuvântul, dezavantaj, am vrut să spun handicap, da, era mai dur, e prea dur să spunem, dar dezavantaj cert în raporturile generale europene. Întotdeauna, în orice dosar diplomatic, dacă vreţi, în orice discuţie pe orice tip de subiect, în spaţiul Uniunii Europene, România stătea la masa de discuţie, la masa de negocieri, având întotdeauna în dreptul ei acest Mecanism de Cooperare şi Verificare – care nu se aplica altor state membre ale Uniunii Europene, în afara Bulgariei. Şi era un semn pe undeva devenit vetust, nu mai corespundea realităţilor din teren, dar era un semn, era, dacă vreţi, o premisă că sistemul judiciar din România, că Justiţia din România nu este la acelaşi nivel cu Justiţia din alte state membre. Ori eu vă spun răspicat că Justiţia în România, cu toate problemele ei, este în linie cu orice Justiţie în statele membre ale Uniunii Europene. Eu cunosc destul de bine şi sistemele judiciare din alte ţări, pentru că am avut de ani de zile discuţii cu colegi miniştri şi ei, la rândul lor, îmi împărtăşeau problemele cu care se confruntă Justiţia din statele respective şi am constatat că, nu de puţine ori, ele sunt mai mari decât cele din România sau similare, diferite câteodată. Nu există un niciun stat, cred, că din lume, care să poată să spună „Justiţia noastră e perfectă, nu sunt probleme, am rezolvat toate provocările, totul merge ceas”. Deci, era, pe undeva, nedrept.”

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti