Secţiuni » Articole
ArticoleEssentialsRNSJ - Revista de note şi studii juridiceNote de studiuStudiiOpiniiPovestim cărţiImaginarul dreptuluiRevista revistelor juridice

Regimul juridic al incompatibilităților și conflictelor de interese potrivit Legii nr. 310/2021 privind prevenirea și combaterea dopajului în sport


30.11.2022 | Cristian DIMA
Secţiuni: Articole, Dreptul sportului, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Cristian Dima

Cristian Dima

I. Considerații introductive

Regimul juridic al incompatibilităților și conflictelor de interese în România este reglementat atât prin norme constituționale cât și prin dispozițiile cuprinse în legi organice.[1]

În urma adoptării noului cadru legislativ privind prevenirea și combaterea dopajului în sport, în vederea asigurării independenței operaționale și instituționale ale structurilor fără personalitate juridică cu atribuții jurisdicționale[2], prin care se asigură gestionarea rezultatelor anti-doping la nivel național, Legea nr. 310/2021 privind prevenirea și combaterea dopajului în sport reglementează incompatibilități și conflicte de interese pentru calitatea de membru al Comisiei de audiere cât și pentru calitatea de membru al Comisie de apel.

Atât Comisia de audiere cât și Comisia de apel fac parte din sistemul național al jurisdicției anti-doping, fiind jurisdicții care realizează gestionarea rezultatelor controlului doping în faza jurisdicțională.

Aceste structuri ale jurisdicției anti-doping au fost reglementate în concordanță cu dispozițiile art. 8 și art. 13 din Codul Mondial Anti-Doping, dispoziții care au fost preluate fără modificări de substanță în conținutul Legii nr. 310/2021.[3]

Legislația națională care reglementează regimul juridic general al incompatibilităților și conflicte de interese[4], definește legal conflictul de interese, însă o definiție legală a incompatibilității nu este reglementată existând doar definiții doctrinare sau formulate în cadrul studiilor autorității publice cu competențe în domeniul respectării legislației privind incompatibilitățile și conflictele de interese[5].

Astfel, potrivit art. 70 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana care exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor.

În ceea ce privește noțiunea de incompatibilitate acesta este situația în care un oficial public exercită mai multe funcţii în acelaşi timp, deşi este interzis de lege.

În continuare urmează a analiza situaţiile de incompatibilitate și conflicte de interese reglementate de Legea nr. 310/2021, competența de constatare și sesizare a acestora, precum și efectele constatării situațiilor de incompatibilitate și conflict de interese, prevăzute de Legea nr. 310/2021, asupra gestionării rezultatelor controlului doping și sancțiunile pentru încălcarea dispozițiilor privind incompatibilitățile și conflictele de interese.

II. Reglementarea incompatibilităţilor și conflictelor de interese pentru membrii Comisiei de audiere și membrii Comisiei de apel, potrivit Legii nr. 310/2021

Cazurile de incompatibilitate reglementate precum și reglementarea conflictului de interese cu privire la membrii Comisiei de audiere și Comisiei de apel prin Legea nr. 310/2021 sunt în concordanţă cu exigența de echitabilitate, imparțialitate și independență operaţională și instituţională a celor două comisii, consacrată de dispozițiile art. 62 alin. (2) și art. 63 alin. (2) din Legea nr. 310/2021.

Membrii Comisiei de audiere cât și membrii Comisiei de apel au obligația de a depune declarații de incompatibilitate și conflicte de interese la începerea mandatului[6].

II.1. Incompatibilități pentru membrii Comisiei de audiere și membrii Comisiei de apel

Potrivit definiției independenței operaționale prevăzută de art. 4 pct. 26 din Legea nr. 310/2021 nu pot fi desemnați membri și sau secretari ai Comisiei de audiere, în măsura în care secretarul/grefierul  este implicat în procesul de deliberare şi/sau redactare a unei decizii în comisiile de audiere ale organizaţiei anti-doping cu responsabilitate în gestionarea rezultatelor şi comisiile de audiere se află în poziţia de a desfăşura procesul de audiere şi luare a deciziilor fără interferenţe din partea organizaţiei anti-doping sau a unui terţ, membrii consiliului director, angajaţii, membrii comisiilor, consultanţii sau oficialii organizaţiei anti-doping cu responsabilitate în gestionarea rezultatelor sau organismele afiliate, federaţie sau confederaţie membră, precum şi orice persoană implicată în investigarea şi procedura administrativă de cercetare prealabilă a cazului.

Scopul reglementării este acela de a asigura independența și imparţialitatea membrilor și secretarilor Comisiei de audiere și că persoanele selectate și numite ca membri și secretari nu sunt implicate în investigarea unui caz sau în decizia de a trece la judecarea cazului.

Potrivit art. 64 alin. (3) și art. 69 alin. (3) din Legea nr. 310/2021 calitatea de membru al Comisiei de audiere sau al Comisiei de apel este incompatibilă cu orice funcţie sau calitate deţinută în cadrul Agenției naționale Anti-Doping, denumită în continuare ANAD, Ministerului Sportului, federaţiilor naţionale şi ligilor profesioniste, al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, al Comitetului Paralimpic Român sau al Secretariatului General al Guvernului, denumit în continuare SGG.

De asemenea, Legea nr. 310/2021 prevede că unul dintre criteriile de selecție a membrilor Comisiei de audiere sau ai Comisiei de apel este acela de a nu deține calităţi sau funcţii de natură a genera o stare de incompatibilitate cu calitatea de membru al Comisiei de audiere a sportivilor şi a personalului asistent al sportivilor, potrivit art. 66 alin. (2) lit. e) și art. 71 alin. (2) lit. e).

Așadar, selecția și ulterior numirea unei persoane ca membru în Comisia de audiere sau în Comisia de apel nu se poate face dacă aceasta deține calităţi sau funcţii de natură a genera o stare de incompatibilitate cu calitatea de membru al Comisiei de audiere sau al Comisiei de apel.

Verificarea respectării criteriilor de selecție a membrilor Comisiei de audiere se face atât în cadrul procedurii de selecție[7] a membrilor Comisiei de audiere sau, după caz ai Comisiei de apel, de către comisia de selecție prevăzută la art. 64 alin. (1) sau, după caz la art. 69 alin. (1) din Legea nr. 310/2021 cât și cu ocazia numirii acestora potrivit art. 66 alin. (1), respectiv 71 alin. (1) din actul normativ mai sus menționat.

Așadar, funcțiile și calitățile deținute de persoanele care vor să dobândească calitatea de membru în Comisia de audiere sau Comisia de apel sau, care la data intrării în vigoare a Legii nr. 310/2021, sunt deținute de membrii Comisiei de audiere sau ai Comisiei de apel, potrivit art. 64 alin. (3) și art. 69 alin. (3) din Legea nr. 310/2021, cu care sunt incompatibile cu cele două calităţi sunt următoarele:

a) orice funcţie sau calitate deţinută în cadrul ANAD, Ministerului Sportului, federaţiilor naţionale şi ligilor profesioniste, al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, al Comitetului Paralimpic Român sau al SGG;

b) calitatea de membru al Comisiei de apel pentru membrii Comisiei de audiere sau calitatea de membru al Comisiei de audiere pentru membri Comisiei de apel.

În ceea ce privește starea de incompatibilitate a calităţii de membru al Comisiei de audiere sau, după caz al Comisiei de apel reglementată de dispozițiile art. 64 alin. (3) și art. 69 alin. (3) din Legea nr. 310/2021, arătăm că reglementarea acesteia este o garanție a asigurării independenței operaționale și instituționale a celor două comisii consacrat de dispozițiile art. 62 alin. (2) și art. 63 alin. (2) din Legea nr. 310/2021, față de ANAD, în calitate de organizației națională anti-doping, precum și față de orice federaţie națională, ligi profesioniste, Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, al Comitetul Paralimpic Român, structuri aflate în sfera de competență a ANAD și care au obligația de a pune în aplicare deciziile celor două comisii, precum și față de Secretariatul General al Guvernului care asigura finanțarea activităţii naționale anti-doping, în calitate de ordonator de principal de credite pentru ANAD și care are competențe privind gestionarea controlului doping prin asigurarea condițiilor și reglementărilor necesare organizării și funcționarii Comisiei de apel.

Astfel, opinăm că o persoană care deține funcții sau calităţi în cadrul unei federații naționale, indiferent de raportul juridic dintre acestea, nu poate fi selectată să exercite calitatea de membru al Comisiei de audiere sau pe cea de membru al Comisiei de apel.

De asemenea, suntem în aceeași ipoteză dacă persoana deține funcții sau calităţi în cadrul ligilor profesioniste naționale Comitetul Olimpic și Sportiv Român și Comitetul Paralimpic Român.

Dacă pe parcursul procedurii de selecție, însă anterior numirii ca membru al Comisiei de audiere sau al Comisiei de apel candidații dobândesc funcții sau calităţi care iar face incompatibili cu calitatea de membru al Comisiei de audiere sau al Comisie de apel aceștia, chiar dacă au fost selectați nu mai pot fi numiți și exercita calitatea de membru al uneia din cele două comisii, ANAD și SGG având obligația ca în procedura de validare a rezultatelor selecției să verifice îndeplinirea criteriilor de selecție înainte de emiterea actului administrativ de numire de către președintele ANAD, respectiv secretarul general al Guvernului.

În ipoteza în care membrii Comisiei de audiere sau ai Comisie de apel dobândesc în timpul exercitării mandatului o funcție sau calitate care îi fac incompatibili de a mai exercita calitatea de membru aceștia au obligația de a informa pe președintele Comisiei din care fac parte și/sau, după caz, ANAD sau SGG cu privire la dobândirea unei astfel de funcții sau calităţi, iar autoritatea de numire are obligația de a emite actul administrativ de încetare a mandatului de membru.

Cât privește incompatibilitatea dintre calitatea de membru al Comisiei de audiere și cea de membru al Comisiei de apel aceasta rezultă cu evidență din atribuţiile ce revin celor două comisii în gestionarea rezultatelor controlului doping în faza jurisdicțională[8].

Cele două calităţi nu pot fi deținute și exercitate în același timp, iar exercitate, după încetarea mandatului, pot duce la crearea unor situații de conflict de interese, în situația în care, spre exemplu, un membru al Comisiei de audiere numit în Comisia de apel nu poate soluționa sau participa la soluționarea unui apel, în calitate de membru al Comisiei de apel într-un dosar pe care l-a soluționat sau la soluționarea căruia a participat ca membru al Comisiei de audiere.

II.2. Conflicte de interese pentru membrii Comisiei de audiere și Comisiei de apel

Regimul juridic al conflictelor de interese pentru membrii Comisiei de audiere cât și pentru membrii Comisiei de apel este reglementat identic, în ambele situații aceștia având obligația de a se abține sau putând fi recuzați de către una din părți implicate în soluționarea cazului dacă există temei pentru un posibil conflict de interese[9].

Așadar, spre deosebire de situațiile de incompatibilitate care conduc la încetarea mandatului de membru, situațiile în care se ivesc posibilele conflicte de interese ale membrilor celor două comisii în legătură cu un caz aflat în curs de soluționare în procedura de audiere sau de apel conduc fie la recuzarea membrului/membrilor Comisiei de audiere sau de apel, după caz, sau abținerea acestora de la soluționarea unui caz aflat pe rol[10].

Procedura de recuzare și de abținere a membrilor Comisiei de audiere și Comisie de apel este reglementată prin regulamentele de organizare și funcționare ale celor două comisii.[11]

Admiterea cererii de recuzare sau, după caz, admiterea cererii de abținere este de competența unui complet de audiere sau de apel desemnat de președintele Comisiei și are ca efect înlocuirea membrului/membrilor comisiei față de care a fost formulată cererea de recuzare sau care a/au formulat cererea de abținere din completul care soluționează cauza aflată pe rol.

III. Constatarea situațiilor de incompatibilitate și conflict de interese. Competența de constatare a situațiilor de incompatibilitate și conflictelor de interese. Efectele constatării situațiilor de incompatibilitate și conflictelor de interese și răspunderea juridică a membrilor comisiei în privința cărora s-a constatat starea de incompatibilitate sau care nu au respectat reglementările cu privire la conflictul de interese.

Așa cum am arătat nu pot fi selectați și numiți membri ai membrii Comisiei de audiere sau, după caz, ai Comisiei de apel persoanele care la data depunerii candidaturii sau care pe parcursul procedurii de selecție dețin și exercită o funcție sau calitate de natură a genera o stare de incompatibilitate cu calitatea de membru al Comisiei de audiere sau al Comisiei de apel.

De asemenea, dacă, pe parcursul exercitării mandatului de membri ai Comisiei de audiere sau ai Comisiei de apel membrii acestora dobândesc o funcție sau calitate care îi fac incompatibili de a exercita calitatea de membru, aceștia nu mai pot exercita această calitate.

Totodată, am arătat că Legea nr. 310/2021 reglementează distinct regimul juridic al incompatibilităţilor și conflictelor de interese pentru membrii celor două comisii.

În continuare urmează a stabili, pe baza reglementărilor Legii nr. 310/2021, competențele cu privire la constatarea situațiilor de incompatibilitate și conflicte de interese și constatarea situațiilor de incompatibilitate și conflicte de interese precum și efectele constatării asupra deciziilor pronunțate de către cele două comisii și răspunderea juridică a membrilor comisiei în privința cărora s-a constatat starea de incompatibilitate sau care nu au respectat reglementările cu privire la conflictul de interese.

III. 1. Constatarea situațiilor de incompatibilitate și conflict de interese și competența de constatare a situațiilor de incompatibilitate și conflictelor de interese.

Constatarea situațiilor de incompatibilitate anterior numirii în calitate de membru al Comisiei de  audiere și de apel de către președintele ANAD sau, după caz, de către secretarul general al Guvernului, revine Comisiei de selecție și ANAD sau, după caz SGG, din oficiu, fie la sesizarea unor terțe persoane.

Constatarea situațiilor de incompatibilitate ulterior numirii ca membru al Comisiei de audiere sau al Comisiei de apel, după caz, revine ANAD, respectiv SGG, din oficiu sau la sesizarea unei terțe persoane.

În cazul aplicării dispozițiilor tranzitorii ale art. 150 din Legea nr. 310/2021, competența de constatare a stării de incompatibilitate a membrilor Comisiei de audiere sau, după caz, a membrilor Comisiei de apel, revine ANAD, respectiv SGG, din oficiu, la sesizarea preşedintelui Comisiei de audiere sau, după caz de apel, cu aplicarea în mod corespunzător a dispozițiilor art. 66 și respectiv art. 71 din Legea nr. 310/2021.

În acest caz, mandatul membrilor încetează de drept, urmând ca autoritatea de numire să emită actul administrativ prin care se constată încetarea de drept a mandatului membrului/membrilor aflați în stare de incompatibilitate la data intrării în vigoare a Legii nr. 310/2021.

Starea de incompatibilitate a membrului/membrilor Comisiei de audiere sau ai Comisiei de apel poate fi constatată pe parcursul exercitării mandatului și la sesizarea uneia din părțile participate în procedura de audiere sau de apel, a preşedintelui Comisiei care solicită preşedintelui ANAD sau, după caz secretarului general al Guvernului, încetarea mandatului de membru, potrivit art. 66 alin. (4) și (5) sau după caz ale art. 71 alin. (4) și (5) din Legea nr. 310/2021.

Refuzul nejustificat al ANAD sau, după caz, al SGG de a constata starea de incompatibilitate a unui membru al Comisiei de audiere sau al Comisiei de apel, după caz, se asimilează actului administrativ unilateral și poate fi atacat potrivit dispozițiilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare[12].

Constatarea stării de incompatibilitate a unui membru al Comisiei de audiere sau al Comisiei de apel poate fi realizată și în cadrul procedurii de audiere sau a procedurii apelului în fața Comisiei de audiere sau a Comisiei de apel, de către cele două comisii, starea de incompatibilitate putând fi invocată incidental oricând în procedura de audiere sau de apel la sesizarea oricăreia dintre părți.[13]

Cât privește constatarea stării de conflict de interese, aceasta se realizează de către Comisia de audiere sau, după caz, Comisia de apel, la sesizarea și cu procedura prevăzută de art. 64 alin. (4) și (5) și art. 69 alin. (4) și (5) din Legea nr. 310/2021 și art. 14 din regulamentele celor două comisii.

De asemenea, starea de conflict de interese a unui membru al Comisiei de audiere se poate constata, incidental, în procedura de apel, când aceasta a fost invocată pentru prima dată în procedura de apel sau în urma apelului formulat de către una din părți împotriva deciziei pronunțate de către Comisia de audiere.

III.2. Efectele constatării situațiilor de incompatibilitate și conflictelor de interese și răspunderea juridică în cazul nerespectării dispozițiilor privind incompatibilitățile și conflictele de interese și a membrilor comisiei în privința cărora s-a constatat starea de incompatibilitate sau care nu au respectat reglementările cu privire la conflictul de interese.

Regimul juridic al incompatibilităţilor și conflictelor de interese cu privire la calitatea de membru al Comisiei de audiere sau, după caz, al Comisiei de apel este reglementat de dispoziții imperative, iar încălcarea acestora conduce la nulitatea deciziilor Comisiei de audiere sau, după caz, a Comisiei de apel cu consecințe asupra controlului doping.[14]

Efectele constatării situațiilor de incompatibilitate și a conflictelor de interese prezintă importanța practică cu privire la deciziile Comisiei de audiere sau, după caz, ale Comisiei de apel, putând fi invocată nulitatea absolută a acestora, cu consecințe privitoare nesancționarea sportivilor, personalului asistent al sportivilor sau altor persoane pentru fapte care constituie încălcări ale reglementărilor anti-doping și cu privire la neconformitatea ANAD ca organizație națională anti-doping[15].

Așadar, ANAD, în calitate de parte în dosarele care se află pe rolul Comisiei de audiere, sau după caz pe rolul Comisiei de apel, dar și în calitate de organizație națională anti-doping, are obligația de a face toate demersurile legale în vederea înlăturării situațiilor de incompatibilitate și conflicte de interese și de a lua măsuri cu privire la încetarea stărilor de incompatibilitate și înlăturarea conflictelor de interese cu privire la membrii celor două comisii pentru a evita consecințele impuse de Agenția Mondială Anti-Doping ca urmare a constatării că este o organizație anti-doping neconformă.

III.2.1. Efectele constatării stării de incompatibilitate.

Constatarea situațiilor de incompatibilitate atunci când aceasta se realizează în cadrul procedurii de selecție și de numire a membrilor celor două comisii are ca efect imposibilitatea selectării și numirii unei persoane ca membru în cadrul uneia dintre cele două comisii.

Constatarea situațiilor de incompatibilitate pe parcursul exercitării mandatului de membru are ca efect revocarea membrului comisiei, sau, după caz, încetarea mandatului membrului comisiei, potrivit art. 66 alin. (4) și (5) sau ale art. 71 alin. (4) și (5) din Legea nr. 310/2021, de către autoritatea de numire[16].

Revocarea membrului Comisiei de audiere sau al Comisiei de apel, după caz, ca natură juridică, este o sancțiune aplicabilă membrilor Comisiei de audiere sau ai Comisiei de apel care nu au acționat în privința încetării stării de incompatibilitate, cu vinovăție[17].

În cazul în care starea de incompatibilitate se invocă de către părți în fața completului Comisiei de audiere care soluționează cauza, pe cale incidentală, situația de incompatibilitate a unui membru al completului, completul are obligația să amâne judecarea cauzei pentru o perioada care nu poate depăși 10 zile calendaristice, iar președintele completului va sesiza președintele Comisiei de audiere în vederea exercitării atribuțiilor cu privire la revocarea membrului Comisiei de audiere ca urmare a constatării stării de incompatibilitate a membrului Comisiei de audiere[18].

Soluția este identică și în ceea ce privește membrii Comisiei de apel față de care se invocă printr-o cerere incidentală că s-ar afla într-o stare de incompatibilitate.[19]

În cazul în care constatarea stării de incompatibilitate a membrilor completului Comisiei de audiere, incidental, pentru prima dată în apel, fie ca urmare a apelului formulat de către una din părți, fie ca urmare a unei cereri prin care se aduce la cunoștința completului Comisiei de apel care soluționează cauza starea de incompatibilitate a cel puțin unui dintre membrii completului Comisiei de audiere efectul constatării stării de incompatibilitate este acela al admiterii apelului, anulării deciziei Comisiei de audiere ca urmare a nelegalei constituiri a completului de audiere și evocând fondul va realiza o noua judecare a cauzei.[20]

III.2.2. Efectele constatării situațiilor de conflict de interese.

În ceea ce privește efectele situațiilor de conflict de interese arătăm că înainte de a se trece la soluționarea unui caz în procedura de audiere sau în procedura de apel, fiecare membru al completului are obligația de a face o declarație de conflict de interese pentru fiecare speță și să aducă la cunoștința președintelui Comisiei de audiere sau, după caz, președintelui Comisiei de apel existența unui conflict de interese sau a unui potențial conflict de interese[21].

Declarațiile date de membrii celor două comisii sunt date sub sancțiunea prevăzută de art. 326 din Codul penal pentru fals în declarații.

În cazul formulării unei cereri de recuzare față de unul sau mai mulți membri ai Comisiei de audiere sau, după caz, ai Comisiei de apel, potrivit art. 14 din regulamentele comisiilor, în fața completului Comisiei de audiere sau a completului Comisiei de apel, completul are obligația să amâne judecarea cauzei pentru o perioada care nu poate depăși 10 zile calendaristice, iar președintele completului va sesiza președintele Comisiei de audiere sau, după caz președintele Comisiei de apel în vederea exercitării atribuțiilor cu privire la repartizarea cererii de recuzare unui alt complet[22].

În situația în care cererea de recuzare a fost găsită ca fiind întemeiată și s-a constatat stare de conflict de interese a membrului/membrilor comisiilor față de care s-a formulat cererea, președintele completului învestit cu soluționarea cererii de recuzare va comunica soluția pronunțată, prin încheiere, preşedintelui Comisiei de audiere, sau, după caz preşedintelui Comisiei de apel, în vederea dispunerii măsurilor pentru legala constituire a completului pentru soluționarea cauzei.

Președintele comisiei, o dată sesizat, constată dacă soluția privind recuzarea membrului/membrilor comisiei din care aceștia fac parte a fost admisă și urmează a analiza și formula propuneri cu privire la revocarea acestora pentru încălcarea prevederilor legale și regulamentare cu privire la situația de conflict de interese către autoritatea de numire[23].

În situația în care cererea de recuzare a fost respinsă ca neîntemeiată, încheierea prin care s-a respins cererea de recuzare se va ataca cu apel odată cu fondul.

În cazul în care constatarea conflictului de interese a membrilor completului Comisiei de audiere se invocă pentru prima dată în apel, fie ca urmare a apelului formulat de către una din părți, fie ca urmare a unei cereri prin care se aduce la cunoștința completului Comisiei de apel care soluționează cauza conflictul de interese a cel puțin unuia dintre membrii completului Comisiei de audiere care a soluționat cauza efectul constatării conflictului de interese este acela al admiterii apelului, anulării deciziei Comisiei de audiere ca urmare a nelegalei constituiri a completului de audiere și evocând fondul va realiza o noua judecare a cauzei.[24]

Soluția considerăm că se aplică și în situația în care completul Comisiei de apel constată că respingerea cererii de recuzare s-a făcut neîntemeiat, ca urmare a apelului formulat de partea care a solicitat recuzarea sau ca urmare nerespectării dispozițiilor legale privind soluționarea cererilor de recuzare de către Comisia de audiere.

III.2.3. Răspunderea juridică în cazul nerespectării dispozițiilor privind incompatibilitățile și conflictele de interese prevăzute de Legea nr. 310/2021 și a membrilor comisiei în privința cărora s-a constatat starea de incompatibilitate sau care nu au respectat reglementările cu privire la conflictul de interese.

Dispozițiile Legii nr. 310/2021 reglementează norme speciale privind răspunderea juridică a preşedintelui ANAD, vicepreședintelui ANAD, dar și a personalului cu funcții de conducere sau de execuție din cadrul ANAD pentru abateri grave, astfel cum acestea au fost definite prin art. 4 pct. 1 din Legea nr. 310/2021[25], potrivit art. 12 alin. (8) lit. a) și art. 91 alin. (1), (3) și (4) din actul normativ mai sus menționat.

Astfel, prin raportare la dispozițiile art. 2 alin. (2) lit. e) și i) din Legea nr. 310/2021, fapta preşedintelui ANAD, a vicepreședintelui ANAD sau a unei persoane cu funcție de execuție sau de conducere din cadrul ANAD, sau a preşedintelui Comisiei de audiere sau al Comisiei de apel de a nu lua măsuri cu privire la înlăturarea stărilor de incompatibilitate cu privire la membrii Comisiei de audiere sau, după caz, ai Comisiei de apel, precum și cu privire la conflictele de interese în legătură cu un caz de dopaj, despre care au luat cunoștință, în exercitarea atribuțiilor ce le revin, ar putea face obiectul unei investigații cu privire la o posibilă încălcare a reglementărilor anti-doping de către aceștia[26].

De asemenea, orice acțiune de descurajare sau de represalii împotriva raportării către autorităţi, cu excepţia cazului în care astfel de acţiuni reprezintă încălcarea reglementărilor anti-doping prevăzută la lit. e) – falsificarea sau tentativa de a falsifica controlul doping – săvârșită de către preşedintele ANAD, vicepreședintele ANAD, secretarul general al ANAD sau persoane cu funcție de execuție sau de conducere din cadrul ANAD, poate fi investigată ca o posibilă încălcare a reglementărilor anti-doping prevăzută de art. 2 alin. (2) lit. k) din Legea nr. 310/2021 și în cazul probării elementelor constitutive constituie încălcare a reglementărilor anti-doping[27].

Dispozițiile legale cu privire la răspunderea juridică a preşedintelui ANAD și vicepreședintelui ANAD, încetarea mandatului acestora, dispozițiile legale cu privire la răspunderea juridică a secretarului general, a personalului cu funcții de conducere și de execuție se completează cu dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare[28].

Legea nr. 310/2021 reglementează cumulul răspunderii membrilor Comisiei de audiere și al membrilor Comisiei de apel pentru faptele care constituie încălcări ale reglementărilor anti-doping săvârșite în exercitarea atribuțiilor ce le revin din prezenta lege sau a raporturilor juridice administrative care se nasc în baza actului administrativ de numire ca membri ai Comisiei de audiere, sau după caz ai Comisiei de apel, cu răspunderea administrativă, disciplinară, civilă, sau după caz penală.

Astfel, membrii Comisiei de audiere, sau după caz, membrii Comisiei de apel și președinții acestora, pot fi revocați de către președintele ANAD sau secretarul general al Guvernului, după caz, pentru nerespectarea dispozițiilor legale și regulamentare cu privire la incompatibilități și conflicte de interese, potrivit art. 66 alin. (4) și (5) și ale art. 71 alin. (4) și (5), după caz, precum și art. 18 din regulamentele de organizare și funcționare ale celor două comisii.

De asemenea, membrii Comisiei de audiere și ai Comisiei de apel, pot răspunde penal pentru fals în declarații și uz de fals, dacă sunt întrunite elementele constitutive ale acestor infracțiuni[29], având în vedere că au obligația de a da declarații de incompatibilitate și conflicte de interese, în condițiile art. 64 alin. (6) și respectiv art. 69 alin. (6) și art. 14 din regulamentele de organizare și funcționare ale celor două comisii.

Totodată, potrivit art. 146 alin. (2) din Legea nr. 310/2021 se reglementează obligația de restituire a sumelor plătite cu titlu de cheltuieli judiciare de ANAD sau SGG, ca urmare a procedurilor judiciare inițiate împotriva membrilor celor două comisii, dacă aceștia au căzut în pretenții. 

IV. Concluzii

1. Regimul juridic al incompatibilităţilor și conflictelor de interese al membrilor Comisiei de audiere și Comisiei de apel este reglementat de Legea nr. 310/2021 este reglementat prin dispoziții legale imperative, de ordine publică.

2. Agenția Națională Anti-Doping, în calitate de organizație națională anti-doping și organ de specialitate al administrației publice centrale cu atribuții privind prevenirea și combaterea dopajului în sport și de gestionare a rezultatelor controlului doping are obligația de a înlătura orice situații care ar constitui situații de incompatibilitate sau conflicte de interese ale membrilor celor două comisii pentru a asigura respectarea imparțialității și independenței operaționale și instituționale ale acestora.

3. Actele administrative prin care se dispune revocarea sau, după caz, încetarea mandatului membrilor Comisiei de audiere sau al membrilor Comisiei de apel, potrivit art. 66 alin. (4) și (5) și art. 71 alin. (4) și alin. (5) sunt susceptibile de a fi atacate la instanța de contencios administrativ competentă, potrivit Legii nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.[30]

4. Atât personalul care ocupă funcțiile de demnitate publică, cât și funcțiile publice din categoria înalților funcționari publici, categoria funcțiilor de conducere și de execuție din cadrul ANAD, dar și membrii Comisiei de audiere sau a membrii Comisiei de apel pot răspunde pentru posibile încălcări ale reglementărilor anti-doping, prevăzute de art. 2 alin. (2) lit. e), i) sau k), în condițiile și cu procedura prevăzută de Legea nr. 310/2021.

5. Membrii celor două comisii răspund administrativ, civil sau după caz penal, pentru încălcarea dispozițiilor Legii nr. 310/2021, privind incompatibilitățile și conflictele de interese.

6. Opinăm că anularea deciziilor pronunțate de către Comisia de apel, în cazul sportivilor de nivel național sau în legătură cu o competiție de nivel național, în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, exclusiv pentru motive care privesc nerespectarea dispozițiilor legale și regulamentare privind situaţiile de incompatibilitate și conflicte de interese și legala constituire a completului de soluționare a cauzelor în procedura de audiere sau de apel, cu trimiterea cauzei spre rejudecare Comisiei de apel, având în vedere dispozițiile art. 20, art. 21 din Constituția României, art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 1 alin. (6) din Legea nr. 310/2021 raportat la dispozițiile art. 1 alin. (1), art. 8 și art. 28 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.

7. În prezent, având în vedere dispozițiile art. 1 alin. (6) din Legea nr. 310/2021 și dispozițiile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, instanțele judecătorești de contencios administrativ resping acţiunile în contencios administrativ care au ca obiect anularea deciziilor ANAD, a deciziilor Comisiei de audiere sau ale Comisiei de apel ca inadmisibile având în vedere că acestea nu sunt de competența instanțelor judecătorești[31].


[1] Art. 71, art. 84, art. 105 din Constituția României, Titlul IV din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, alte legi organice speciale care stabilesc incompatibilități și conflicte de interese pentru persoanele care exercită funcții de demnitate publică sau asimilate acestora, funcționarilor publici, sau a personalului angajat cu contract individual de muncă.
[2] Art. 4 pct. 25 și 26 din Legea nr. 310/2021 privind prevenirea și combaterea dopajului în sport
25. independenţa instituţională – organismele de audiere în apel trebuie să fie complet independente instituţional de organizaţia anti-doping responsabilă cu gestionarea rezultatelor. Prin urmare, acestea nu trebuie sub nicio formă să fie administrate, legate sau subordonate faţă de organizaţia anti-doping responsabilă cu gestionarea rezultatelor;
26. independenţa operaţională – aceasta înseamnă că: membrii consiliului director, angajaţii, membrii comisiilor, consultanţii sau oficialii organizaţiei anti-doping cu responsabilitate în gestionarea rezultatelor sau organismele afiliate, federaţie sau confederaţie membră, precum şi orice persoană implicată în investigarea şi procedura administrativă de cercetare prealabilă a cazului nu pot fi desemnaţi membri şi/sau secretari/în măsura în care secretarul/grefierul este implicat în procesul de deliberare şi/sau redactare a unei decizii în comisiile de audiere ale organizaţiei ant-doping cu responsabilitate în gestionarea rezultatelor şi comisiile de audiere se află în poziţia de a desfăşura procesul de audiere şi luare a deciziilor fără interferenţe din partea organizaţiei anti-doping sau a unui terţ. Scopul este de a asigura că membrii comisiei de audiere sau persoanele altfel implicate în orice fel în decizia comisiei de audiere nu sunt implicate în investigarea unui caz sau în decizia de a trece la judecarea cazului;
[3] Art. 23.2 din Codul Mondial Anti-Doping 2021, care reglementează implementarea Codului Mondial Anti—Doping
[4] Art. Titlul II – Statutul funcționarilor publici, Capitolul V – Drepturi și obligații, Secțiunea 5 – Regimul incompatibilităţilor şi conflictului de interese în exercitarea funcţiilor public Titlul IV din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, alte legi organice speciale care stabilesc incompatibilități și conflicte de interese pentru persoanele care exercită funcții de demnitate publică sau asimilate acestora, funcționarilor publici, sau a personalului angajat cu contract individual de muncă
[5] Agenția Națională de integritate – Ghidul privind incompatibilitățile și conflictele de interese, Ediția 2019
[6] Art. 64 alin. (6) și art. 69 alin. (6) din Legea nr. 310/2021
[7] Procedura de selecție a membrilor Comisiei de audiere a fost aprobată, inițial, prin Ordinul președintelui Agenției Naționale Anti-Doping nr 40/2022 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 239 din 10.03.2022. În prezent procedura de selecție a membrilor Comisiei de audiere este aprobată prin Ordinul președintelui Agenției Naționale Anti-Doping nr. 148/2022 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 850 din 30.08.2022. Aceasta înlocuiește procedura de selecție aprobată prin Ordinul președintelui ANAD nr. 40/2022. Procedura de selecție a membrilor Comisie de apel este reglementată de Ordinul secretarului general al Guvernului nr. 509/2022 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 06.08.2022
[8] Art. 62 și art. 63 din Legea nr. 310/2021 și Regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei de audiere aprobat prin Ordinul nr. 16/2022 și Regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei de apel, aprobat prin Ordinul secretarului general al Guvernului nr. 147/2022.
[9] Art. 64 alin. (4) și (5) și art.69 alin. (4) și (5) din Legea nr. 310/2021
[10] Art. 64 alin. (4) și (5) și art. 69 alin. (4) și (5) din Legea nr. 310/2021.
[11] Procedura de recuzare și de abținere este reglementată de art. 14 din Regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei de audiere aprobat prin Ordinul 16/2022 și art. 14 din Regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei de apel aprobat prin ordinul nr. 147/2022.
[12] Art. 1 și art. 2 alin. (1) lit. i) și alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1154 din 07.12.2004.
[13] Art. 76 alin. (1) din Legea nr. 310/2021 coroborat cu art. 26 alin. (2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Comisie de audiere și art. 26 alin. (1) din Regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei de apel
[14] Definiția legală a controlului doping este prevăzută la art. 4 pct. 14 din Legea nr. 310/2021. Potrivit definiției legale a controlului doping acesta cuprinde doping – toate etapele şi toate procesele începând cu planificarea distribuirii testărilor şi până la ultima decizie în cazul unui apel şi implementarea consecinţelor – incluzând aici toţi paşii şi toate procesele intermediare, inclusiv dar nelimitându-se la testare, investigaţii, informaţii privind localizarea, scutiri pentru uz terapeutic, recoltare şi manipulare de probe, analize de laborator, gestionarea rezultatelor, precum şi investigaţii sau proceduri cu privire la încălcările prevederilor titlului II cap. XIII.
[15] Art. 24 din Codul Mondial Anti-Doping reglementează mecanismul de monitorizare și implementare a Codului Mondial Anti-Doping de către semnatari și sancțiunile pentru faptul că un semnatar se constată că nu respectă Codul Mondial Anti-Doping. ANAD este semnatar al Codului Mondial Anti-Doping din anul 2003.
[16] Președintele ANAD pentru membrii Comisiei de audiere și Secretarul general al Guvernului pentru membrii Comisiei de apel.
[17] Potrivit art. 65 art. 66 alin. (4) și ale art. 70 și art. 71 alin. (4) din Legea nr. 310/2021 și art. 18 din regulamentele celor două comisii revocarea se propune autorității de numire de către președintele Comisie de audiere sau al Comisie de apel după caz.
[18] Art. 13 alin. (2), art. 18, art. 19 și art. 20 din Regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei de audiere. Soluția se aplică și în cazul în care președintele sau vicepreședintele Comisiei de audiere fac parte din completele de soluționare a cauzelor și completul din care fac parte este investit cu soluționarea unei cereri incidentale prin care se aduce la cunoștința acestuia starea de incompatibilitate a acestora.
[19] Art. 13 alin. (2), art. 18, art. 19 și art. 20 din Regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei de apel. Soluția se aplică și în cazul în care președintele sau vicepreședintele Comisiei de apel fac parte din completele de soluționare a cauzelor și completul din care fac parte este investit cu soluționarea unei cereri incidentale prin care se aduce la cunoștința acestuia starea de incompatibilitate a acestora.
[20] Apelul fiind o cale de atac devolutivă, completul de soluționare a apelului, având în vedere dispozițiile art. 76 din Legea nr. 310/2021 și art. 38 din Regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei de apel care se completează cu dispozițiile art. 2 din Codul de procedură civilă și ale art. 475 și urm. din Codul de procedură civilă, va soluționa cauza evocând fondul, fără posibilitatea de a trimite spre rejudecare cauza la Comisia de audiere, chiar dacă partea care a formulat apel sau cererea incidentală solicită acest lucru, având în vedere faptul că s-a pronunțat o decizie a Comisiei de audiere prin care completul s-a pronunțat și cu privire la încălcarea reglementării anti-doping.
[21] Art. 14 din Regulamentele de organizare și funcționare ale celor două comisii reglementează aceleași soluții cu privire la obligația membrilor de a declara anterior trecerii la soluționarea cauzei a eventualelor conflicte de interese sau potențiale conflicte de interese.
[22] Art. 13 alin. (2), art. 18, art. 19 și art. 20 din regulamentele celor două comisii
[23] Propunerea de revocare a membrilor Comisie de audiere se formulează către președintele ANAD. Propunerea de revocare a membrilor Comisiei de apel se formulează către secretarul general al Guvernului.
[24] Ibidem supra nota 20
[25] Prin abatere gravă se înţelege – fapta angajatului ANAD sau a angajatului LCD care încalcă una din reglementările anti-doping prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. e) şi g) – k).
[26] Cu privire la conținutul constitutiv al încălcării reglementărilor anti-doping constând în falsificarea și tentativa de falsificare a oricărei părți a controlului doping sau, complicitate la săvârșirea oricărei încălcări a reglementărilor anti-doping urmează să avem o abordare specială. În acest studiu doar atragem atenția că poate constitui falsificare a sau tentativă de falsificare a controlului doping orice acțiune sau inacțiune săvâșită cu intenție, ca formă de vinovăție, în legătură cu controlul doping, în faza jurisdicțională a acestuia sau pot constitui acte de complicitate sau tentativă la complicitate la săvârșirea oricărei încălcări a reglementărilor anti-doping.
[27] Art. 2 alin. (2) lit. k) alin. (9) și alin. (10) din Legea nr. 310/2021.
[28] Partea I – Dispoziții generale titlurile I-III, partea a II – Administrația publică centrală, art. 67, partea a VI – Statutul funcţionarilor publici, prevederi aplicabile personalului contractual din administraţia publică şi evidenţa personalului plătit din fonduri publice, partea a VII – Răspunderea administrativă din Ordonanța de urgență a guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ.
[29] Art. 323 și art. 326 din Codul penal.
[30] Instanța de contencios administrativ competentă este Curtea de apel București – Secția contencios administrativ și fiscal
[31] Sentința nr. 1455/04.08.2022 – Curtea de apel București- Secția Contencios Administrativ și Fiscal, sentința nr. 207/15.07.2022 Curtea de apel Craiova – Secția Contencios administrativ și fiscal, ambele pronunțate în contradictoriu cu ANAD. Sentințele sunt pronunțate în primă instanță. Aceeași soluție a instanțelor de contencios administrativ au fost pronunțate și sub imperiul dispozițiilor Legii nr. 227/2006 privind prevenirea și combaterea dopajului în sport, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în ceea ce privește deciziile Comisie de audiere și ale Comisiei de apel.


Consilier juridic Cristian Dima

Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti