Curtea de Apel Oradea. Primatul identității constituționale naționale și compatibilitatea DCC nr. 297/2018 și nr. 358/2022 cu legislația europeană
16.12.2022 | Andreea COMAN
Andreea Coman
Curtea de Apel Oradea a admis apelurile declarate și a dispus încetarea procesului penal pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală ca urmare a intervenției prescripției răspunderii penale conform art. 155 alin. 1 Cod penal interpretat prin Deciziile nr. 297/2018 și nr. 358/2022 ale Curții Constituționale a României. În esență, Curtea a reținut ca fiind eronate concluziile reprezentantului parchetului, potrivit cărora în cauzele privind infracțiuni de corupție, infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene, supremația dreptului Uniunii impune continuarea urmăririi sau a judecății cu ignorarea efectelor Deciziilor Curții Constituționale. Pentru a aprecia în acest sens, Curtea a avut în vedere trei motive principale, și anume: 1. Directiva PIF nu conține vreo prevedere cu privire la natura juridică a prescripției răspunderii penale, iar în plus, nu se poate considera că reținerea unei durate aproape duble față de standardul minim unional se ajunge la o încălcare a dreptului Uniunii Europene; 2. Sfera de aplicare a deciziei C.J.U.E. din 21 decembrie 2021 care a avut în vedere completurile specializate în materie de corupție și de fraudă în domeniul TVA, nu poate fi extinsă prin analogie la toate ipotezele care pot pune în discuție incidența prescripției răspunderii penale și oricum, din cuprinsul acesteia nu se poate discerne un temei de aplicare retroactivă a unei legi penale substanțiale, cum ar fi O.U.G. nr. 71/2022, care ar echivala cu aplicarea retroactivă a legii penale mai severe; 3. Din jurisprudența C.J.U.E. (Taricco 2, cauza C-42/17, M.A.S. și M.B., hotărârea din 5 decembrie 2017) nu reiese necesitatea reglementării unor termene de prescripție a răspunderii penale mai lungi de 8, respectiv 10 ani și nici că prevederea unor astfel de termene de prescripție în materia infracțiunilor ce aduc atingere intereselor naționale față de cea a infracțiunilor ce aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene este de natură de a genera un risc sistemic de impunitate. (Curtea de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori, decizia nr. 751 din 13 decembrie 2022, www.rejust.ro)
Avocat Andreea Coman, COMAN LAW
