Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti

Curtea de Apel Bucureşti. Recurs compensatoriu respins


20.12.2022 | Claudiu LASCOSCHI
Secţiuni: Drept penal, Jurisprudență Curți de Apel, Note de studiu, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Claudiu Lascoschi

Claudiu Lascoschi

Dosar nr……../2020

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL BUCUREŞTI

SECŢIA I PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 148/C

Şedinţa publică din data de 26.04.2021

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, a fost reprezentat de procuror……

Pe rol se află soluţionarea contestaţiei formulată de contestatorul-condamnat U. M. împotriva Sentinţei penale nr. 1330/09.11.2020 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, în dosarul nr. ……..2020.

Dezbaterile care au avut loc în şedinţa publică din data de 23.04.2021, au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când, Curtea având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul disp. art. 391 alin. 1 Cod de procedură penală, a stabilit pronunţarea la data de 26.04.2021, respectiv dată la care a pronunţat următoarea decizie penală:

CURTEA

Deliberând asupra contestaţiei penale de faţă, reţine următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 1330/09.11.2020, Tribunalul Bucureşti, Secţia I Penală în baza art. 598 alin. 1 lit. d Cod procedură penală a respins contestaţia la executare formulată de persoana condamnată U. M., (fiul lui…… şi ……, născut la ……., CNP….., ca nefondată.

În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală a obligat persoana condamnată la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că, la data de 19.08.2020 a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe, sub nr. ……./2020, contestaţia la executare întemeiată pe dispozițiile art. 598 alin.1 lit. d) Cod procedură penală, formulată de contestatorul U. M., prin care s-a solicitat aplicarea în continuare a beneficiului acordat de dispozițiile art. 55 ind. 1 din Legea 254/2013, introduse prin Legea 169/2017, referitoare la zilele-câștig pentru executarea pedepsei în condiții necorespunzătoare.

În motivarea contestaţiei la executare, petentul a arătat că Legea 240/2019 care a modificat Legea 254/2013 nu trebuie interpretată în sensul că persoanele care se aflau deja în executarea pedepsei la momentul intrării sale în vigoare și care au beneficiat de dispozițiile art. 55 ind. 1 din Legea 254/2013, nu vor mai beneficia și pe viitor de considerarea ca executate a unui număr de 6 zile închisoare, raportat la fiecare 30 de zile executate în condiții necorespunzătoare.

S-a apreciat că modificările aduse prin Legea 240/2019 se aplică doar persoanelor care vor fi încarcerate după intrarea sa în vigoare, beneficiile aduse de Legea 169/2017 fiind un drept câștigat pentru persoanele care se aflau în detenție la momentul intrării în vigoare a Legii 240/219.

În raport de jurisprudența CEDO, C.C.R. și a Î.C.C.J., contestatorul solicită să i se aplice în continuare ”recursul compensatoriu” și să beneficieze de un număr de 6 zile închisoare, raportat la fiecare 30 de zile executate în condiții necorespunzătoare.

În probațiune, instanța a dispus administrarea probei cu înscrisuri, obţinându-se relaţii de la Penitenciarul ……….. și de la instanța de executare.

În fapt, prin Sentinţa penală nr. 290/F din 08.02.2016, pronunţată de Tribunalul București în dosarul nr. ………2015, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 525/24.03.2016 a Curții de Apel București – Secția a II-a penală, s-a dispus condamnarea inculpatului U. M., fără antecedente penale, la pedeapsa de 10 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat.

În baza art. 67 alin. 2 C.pen. rap. la art. 66 alin. 1 lit. a, b, d, e, f, h, o C.pen. s-a dispus aplicarea inculpatului, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale, a pedepsei complementare a interzicerii exercitării următoarelor drepturi: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a alege; drepturile părinteşti; dreptul de a fi tutore sau curator; dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme; dreptul de a se apropia de locuinţa și locul de muncă ale persoanei vătămate R. C..

În baza art. 65 alin. 1 C.pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b, d, e, f, h, o C.pen., a căror exercitare a fost interzisă ca pedeapsă complementară, de la momentul rămânerii definitive a hotărârii și până când pedeapsa principală a fost executată sau considerată ca executată.

A fost emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 728 din 30.03.2016.

Din adresa transmisă de către Penitenciarul București-Rahova, la care a fost anexată adresa Serviciului Evidență Deținuți nr. 46430/PBRB/09.09.2020 a rezultat că, în toată perioada în care contestatorul s-a aflat încarcerat, inclusiv în perioada cât acesta s-a aflat arestat preventiv, U. M. a executat un număr de 1595 zile în condiții necorespunzătoare, din care 1540 zile în baza mandatului de executare a pedepsei închisorii și 55 zile în baza mandatului de arestare preventivă. În conformitate cu prevederile art. 55 ind.1 din Legea 254/2013, au fost considerate ca executate suplimentar un număr de 318 zile, aferente perioadei de 1595 zile.

În drept, conform prevederilor art. 55 ind. 1 alin. 1 din Legea 254/2013 „La calcularea pedepsei executate efectiv se are în vedere, indiferent de regimul de executare a pedepsei, ca măsură compensatorie, şi executarea pedepsei în condiţii necorespunzătoare, caz în care, pentru fiecare perioadă de 30 de zile executate în condiţii necorespunzătoare, chiar dacă acestea nu sunt consecutive, se consideră executate, suplimentar, 6 zile din pedeapsa aplicată.”

Prezintă relevanță pentru această cauză și Decizia Î.C.C.J. – Completul pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Penală nr. 7/2018, care stabileşte că, în interpretarea dispoziţiilor art. 55 ind. 1 din Legea nr. 254/2013, pentru determinarea restului de pedeapsă rămas neexecutat în vederea aplicării tratamentului sancţionator de la art. 104 alin. (2) coroborat cu art. 43 alin. (1) din Codul penal, trebuie recalculată, începând cu data de 24.07.2012 – perioada executată efectiv din pedeapsa din a cărei executare a fost dispusă liberarea condiţionată anterior intrării în vigoare a Legii nr. 169/2017 prin considerarea ca executate suplimentar a zilelor calculate ca executate în considerarea condiţiilor de detenţie necorespunzătoare.

Această decizie are însă în vedere numai situația persoanelor care, la momentul săvârșirii infracțiunii ce constituie al doilea termen al recidivei, se aflau în interiorul termenului compus din restul rămas neexecutat din pedeapsa anterioară, deci în forma pluralității de infracțiuni denumită recidivă postcondamnatorie sau pluralitate intermediară, al cărei regim sanc ț ionator implică efectuarea unei operațiuni de contopire.

În virtutea acestor considerente, s-a reținut că măsura compensatorie prevăzută de art. 55 ind.1 din Legea 254/2013 devine aplicabilă doar în situațiile în care se ajunge la o contopire a unei pedepse anterioare, executată în condiții necorespunzătoare, însă numai parțial , cu o nouă pedeapsă, aplicată pentru una sau mai multe infracțiuni comise fie în concurs, fie în recidivă postcondamnatorie, fie în pluralitate intermediară față de infracțiunea/ infracțiunile ce a condus la prima condamnare

Or nu aceasta este situația petentului-condamnat U. M., care nu a mai fost condamnat anterior Sentinţei penale nr. 290/F din 08.02.2016, pronunţată de Tribunalul București în dosarul nr. ……2015, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 525/24.03.2016 a Curții de Apel București – Secția a II-a penală.

În continuare, s-a reținut că, la art. II din Legea nr. 240/2019, s-a prevăzut că Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 14 august 2013, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează: … 2. Articolul 55^1 se abrogă.

Această lege a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 1028 din 20 decembrie 2019, intrând în vigoare la data de 23.12.2019.

De la acest moment, beneficiul celor 6 zile câștig pentru fiecare 30 de zile executate în condiții necorespunzătoare a fost suprimat de către legiuitor.

Conform art. 15 alin.2 din Constituția României, legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile. Această prevedere constituțională consacră principiul neretroactivității legii și totodată, corolarul său, respectiv principiul ultraactivității legii penale mai favorabile, desigur pentru fapte comise sub imperiul său.

Dispozițiile art. 55 ind. 1 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, introduse prin Legea 169/2017 nu pot fi apreciate ca reprezentând o ”lege penală mai favorabilă” și, astfel, să își producă efecte și după ieșirea din sfera dreptului pozitiv prin abrogare expresă.

Instanța de judecată nu se poate substitui autorității legiuitoare și să acorde un beneficiu care nu mai este prevăzut de lege, întrucât și-ar depăși puterile constituționale, iar o astfel de măsură ar fi una arbitrară, neconformă cu principiile statului de drept.

Împotriva acestei sentinţe a formula/t contestaţie condamnatul U. M. solicitând aplicarea în continuare a beneficiului acordat de dispozițiile art. 55 ind.1 din Legea 254/2013, introduse prin Legea 169/2017, referitoare la zilele-câștig pentru executarea pedepsei în condiții necorespunzătoare.

Examinând încheierea atacată, Curtea constată a fi nefondată contestaţia formulată de petentul condamnat U. M. pentru următoarele considerente:

Recursul compensatoriu este o lege care privește condițiile de executare a pedepsei. O persoană trebuie deja să fie condamnată și să se afle într-un penitenciar ca să se aplice această lege. Prin Legea 240/2019 a fost abrogat art. 55 ind. 1 din Legea 254/2013, astfel că persoanele aflate în executarea unei pedepse privative de libertate au beneficiat de această lege până în momentul ieșirii ei din vigoare, adică pentru partea deja executată, nu și pentru restul de pedeapsă pe care îl mai au de executat de la momentul abrogării.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat prin Decizia nr. 7/2018 că măsura recursului compensatoriu prevăzută de art. 55 ind.1 din Legea 254/2013 este aplicabilă în situațiile în care se ajunge la o contopire a unei pedepse anterioare, executată în condiții necorespunzătoare, însă numai parțial, cu o nouă pedeapsă, aplicată pentru una sau mai multe infracțiuni comise fie în concurs, fie în recidivă postcondamnatorie, fie în pluralitate intermediară față de infracțiunea ce a condus la prima condamnare.

Instanţa de control judiciar constată că nu este aceasta situaţia contestatorului U. M., întrucât acesta a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 290/F pronunţată de

Tribunalul Bucureşti pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor calificat, la momentul săvârşirii faptei, contestatorul fiind la primul contact cu legea penală.

În acord cu judecătorul fondului, Curtea apreciază că dispoziţiile Legii 169/2017 prin care a fost introdus beneficiul recursului compensatoriu nu reprezintă o lege mai favorabilă, motiv pentru care, ulterior abrogării sale prin Legea 240/2019,faţă de contestator nu mai poate fi aplicată această instituţie, decât în situaţia în care acesta din urmă s-ar fi aflat în executarea unui rest dintr-o pedeapsă anterioară.

Faţă de aceste consideraţii, Curtea, în temeiul art. 425 ind. 1 alin. (1), alin. (7) pct. 1 lit. b) C.proc.pen., va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de contestatorul petent U. M. împotriva sentinţei penale nr. 1330/09.11.2020 pronunţate de Tribunalul Bucureşti, Secţia I Penală în dosarul nr. ……./2020.

În baza art. 275 alin. (2) C.proc.pen., va obliga contestatorul petent la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. Onorariul cuvenit apărătorului din oficiu, în cuantum de 313 lei se vor suporta din fondurile Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art. 425 ind. 1 alin. (1), alin. (7) pct. 1 lit. b) C.proc.pen. respinge ca nefondată contestaţia formulată de contestatorul petent U. M. împotriva sentinţei penale nr. 1330/09.11.2020 pronunţate de Tribunalul Bucureşti, Secţia I Penală în dosarul nr……../2020.

În baza art. 275 alin. (2) C.proc.pen. obligă contestatorul petent la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. Onorariul cuvenit apărătorului din oficiu, în cuantum de 313 lei se suportă din fondurile Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată in şedinţă publică, azi, 26.04.2021.

PREŞEDINTE    JUDECĂTOR    GREFIER

NOTA

Recursul compensatoriu este o lege care privește condițiile de executare a pedepsei. O persoană trebuie deja să fie condamnată și să se afle într-un penitenciar ca să se aplice această lege. Prin Legea 240/2019 a fost abrogat art. 55 ind. 1 din Legea 254/2013, astfel că persoanele aflate în executarea unei pedepse privative de libertate au beneficiat de această lege până în momentul ieșirii ei din vigoare, adică pentru partea deja executată, nu și pentru restul de pedeapsă pe care îl mai au de executat de la momentul abrogării.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat prin Decizia nr. 7/2018 că măsura recursului compensatoriu prevăzută de art. 55 ind.1 din Legea 254/2013 este aplicabilă în situațiile în care se ajunge la o contopire a unei pedepse anterioare, executată în condiții necorespunzătoare, însă numai parțial, cu o nouă pedeapsă, aplicată pentru una sau mai multe infracțiuni comise fie în concurs, fie în recidivă postcondamnatorie, fie în pluralitate intermediară față de infracțiunea ce a condus la prima condamnare.

În acord cu judecătorul fondului, Curtea apreciază că dispoziţiile Legii 169/2017 prin care a fost introdus beneficiul recursului compensatoriu nu reprezintă o lege mai favorabilă, motiv pentru care, ulterior abrogării sale prin Legea 240/2019, faţă de contestator nu mai poate fi aplicată această instituţie, decât în situaţia în care acesta din urmă s-ar fi aflat în executarea unui rest dintr-o pedeapsă anterioară.

Avocat Claudiu Lascoschi

Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti