Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti

Curtea de Apel Bucureşti. Ucidere din culpă cu dispozitiv artizanal de văruit. Cuantumul daunelor morale acordate părţii civile


28.12.2022 | Claudiu LASCOSCHI
Secţiuni: Drept penal, Jurisprudență Curți de Apel, Note de studiu, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Claudiu Lascoschi

Claudiu Lascoschi

Dosar nr……/2020

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL BUCUREŞTI-SECŢIA I PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 202/A

Şedinţa publică din data de 02.03.2022

                                              

MINISTERUL PUBLIC – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a fost reprezentat prin procuror….

Pe rol se află judecarea apelului formulat de partea civilă V. V. împotriva sentinţei penale nr. 378 din 29.07.2021 pronunţată de Judecătoria Slobozia, în dosarul nr. …../2020.

Fără citarea părţilor.

S-a expus referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

Curtea constată că dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 27.01.2022, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când, în aceeași compunere, instanţa a stabilit termen pentru deliberare, redactare şi pronunțare, la data de azi, 02.03.2022, când

C U R T E A,

Deliberând asupra apelului penal de faţă, reţine următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 378 din data de 29.07.2021 pronunţată în dosarul nr. 6526/312/2020, Judecătoria Slobozia a hotărât următoarele:

În baza art. 396 alin. (2) din Codul de procedură penală raportat la art. 192 alin. (2) din Codul penal cu aplicarea art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală, l-a condamnat pe inculpatul P. I. (fiul lui….. şi ….., născut la data de……, în comuna……., judeţul ….., domiciliat în comuna….., judeţul, CNP……..), la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă (fapta din data de 28.05.2015, victimă V. G.), reținând o culpă a acestuia în producerea accidentului de muncă de 60%, iar a victimei de 40%.

În baza art. 91 din Codul penal a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei pe o durată de 2 ani, termen de supraveghere stabilit în condiţiile art. 92 din Codul penal.

În baza art. 93 alin.(1) din Codul penal, a dispus ca pe durata termenului de supraveghere condamnatul să respecte următoarele măsuri de supraveghere: – să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Ialomiţa, la datele fixate de acesta; – să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; – să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; – să comunice schimbarea locului de muncă; – să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) din Codul penal, a impus condamnatului să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul Probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) şi (4) din Codul penal, a dispus ca pe parcursul termenului de supraveghere condamnatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile. A desemnat Baza Sportivă Multifuncțională ……. din comuna…..şi Dispensarul Medical din localitate ca entităţi din cadrul comunităţii unde urmează să execute obligaţia de a presta munca neremunerată în folosul comunităţii.

În temeiul art. 404 alin. (2) din Codul de procedură penală, a pus în vedere condamnatului dispoziţiile art. 96 din Codul penal, a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării şi executarea pedepsei.

În temeiul art. 19, art. 25 alin. (1) și art. 397 alin. (1) din Codul de procedură penală, raportat la art. 1349 din Codul civil, a admis, în parte, acţiunea civilă formulată de către partea civilă V. V. şi a obligat inculpatul P. I. la plata sumei de 30.000 lei cu titlu de daune materiale şi a sumei de 15.000 lei cu titlu de daune morale.

În temeiul art. 404 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală raportat la art. 112 alin. (1) lit. b) Codul penal, a dispus confiscarea instalaţiei de văruit construită artizanal care a fost sigilată cu sigiliul MI nr……. de către organele de cercetare penală şi lăsată în custodia directorului S.A……

În baza art. 274 alin. (1) din Codul de procedură penală, a obligat pe inculpatul P. I. la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, suma de 661 lei reprezentând cheltuielile judiciare aferente fazei de urmărire penală.

A dispus ca suma de 750 lei, ce reprezintă onorariul parţial al avocatului desemnat din oficiu inculpatului, conform delegaţiei pentru asistenţa judiciară obligatorie ataşată la dosar, cu nr. 1982/2020, să fie avansată din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul de Avocaţi……

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul din 11.12.2020 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Slobozia, emis în dosarul nr….., s-a dispus trimiterea în judecată, în stare libertate, a inculpatului P.I., pentru săvârşirea infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzută de art. 192 alin. (2) din Codul penal, în dauna persoanei vătămate V. G., constând în aceea că inculpatul P. I., în calitate de director şi responsabil cu atribuţii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă la nivelul societăţii al S.A……, a pus la dispoziţia suspecţilor Ș. M. Ș. și T. D., care nu aveau calificarea necesară şi nici nu au fost instruiţi, o instalaţie de văruit construită artizanal, echipament necorespunzător, neverificat şi neautorizat ISCIR pentru a funcţiona sub presiune cu aer comprimat, astfel că în data de 28.05.2015, în jurul orei 10:05 din cauza presiunii aerului din instalaţia de văruit s-a produs o explozie, fapt ce a avut ca urmare decesul victimei V. G., persoană care staţiona în zonă, fără a avea atribuţii şi sarcini de serviciu în acel loc de muncă (culpă comună).

Prin rechizitoriul emis în cauză s-a mai dispus:

1. clasarea cauzei cu privire la comiterea infracţiunii de ucidere din culpă, faptă prev. de art. 192 alin. 2 C. pen., în dauna victimei V. G., faţă de suspecţii Ș. M. Ș. Şi T. D., deoarece fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege;

2. clasarea cauzei cu privire la comiterea infracţiunii de ucidere din culpă, faptă prev. de art.192 alin.2 C.pen., în dauna victimei V. G., faţă de suspecta S.A……, deoarece nu există probe că a săvârşit infracţiunea;

3. clasarea cauzei cu privire la comiterea infracţiunii de vătămare corporală din culpă, faptă prev. de art. 196 alin. 2 şi 3 Cod penal, deoarece nu a fost depusă plângere prealabilă de către persoana vătămată T. D.

Pentru dovedirea situaţiei de fapt, în cursul urmăririi penale s-au administrat următoarele mijloace de probă: proces-verbal de sesizare din oficiu, proces-verbal de cercetare la faţa locului, cu planşe foto, raport medico – legal de necropsie, adresa nr. …. din ……2020 emisă de Primăria Comunei ……, declaraţie persoană vătămată/parte civilă V. V., declaraţii suspecţi P. I., Ș. M. Ș. și T. D., declaraţie inculpat P. I., declaraţii martori, proces verbal de ridicare şi lăsare în custodie a dispozitivului de văruire confecţionat artizanal, proces verbal de cercetare nr. ……./CCSSM/……. şi anexele eferente, întocmit de I.T.M. Ialomiţa, certificat de cazier judiciar.

Prin încheierea judecătorului de cameră preliminară, pronunţată în camera de consiliu la data de 27.01.2021, în baza art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală s-a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr……./2015 din …… al Parchetului de pe lângă Judecătoria Slobozia, privind pe inculpatul P. I., a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi, totodată, s-a dispus începerea judecăţii cauzei.

În faţa instanţei de judecată, la termenul din data de 12.05.2021, mai înainte de începerea cercetării judecătoreşti, inculpatul s-a prevalat de dispoziţiile art. 374 alin. (4) raportat la art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală, privind judecarea cauzei în procedura simplificată a recunoaşterii vinovăţiei, recunoscând în totalitate săvârşirea faptei aşa cum aceasta a fost reţinută în sarcina sa prin rechizitoriu şi a solicitat ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.

Din analiza ansamblului materialului probator administrat pe parcursul urmăririi penale, instanţa de fond a reţinut următoarea situaţie de fapt:

La data de 28.05.2015, ora 10:10, lucrătorii Secției 1 Poliție Rurală …… au fost sesizați telefonic, prin SNUAU 112, de către numita G. I., cu privire la faptul că în incinta Societății ……, din comuna ……, numitul V. G. de 61 ani, angajat al societății, a fost lovit de un capac metalic dislocat de la un dispozitiv de văruit.

Societatea ………….., are sediul în comuna ……., str……, nr….., județul ……. Activitatea principală desfășurată de societate este cultivarea cerealelor, plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase. De asemenea, societatea agricolă mai desfășoară activități secundare după cum urmează: activități auxiliare pentru producția vegetală, comerț cu ridicata al cerealelor, semințelor, furajelor și tutunului neprelucrat.

În incinta societății agricole, se găsesc mai multe clădiri cu destinații diferite printre care sediu administrativ/birouri, atelier mecanic şi un număr de 6 clădiri cu destinația inițială grajduri pentru animale, dintre care patru au fost renovate și transformate în spații de depozitare cereale.

În urma comercializării de cereale o parte din spațiile de depozitare au fost eliberate și acestea au intrat în proces de curățire și dezinfectare, în vederea reutilizării, respectiv pentru depozitarea cerealelor din noua producție.

Începând cu data de 25.05.2015, din dispoziția directorului societății, inculpatul P.I., au fost constituite 3 echipe care să participe la activitatea de curățenie și dezinfecție, dintre care una formată din mecanicii agricoli, suspecţii Ș. M. Ș. și T. D., echipă ce urma să desfășoare activitatea de văruit.

Astfel, în data de 28.05.2015, ora 07:30, suspecţii Ș. M. Ș. și T. D., victima V. G. şi ceilalţi angajaţi s-au prezentat la serviciu la S.A. ……., iar directorul societăţii, inculpatul P. I., le-a repartizat sarcinile de serviciu pentru ziua respectivă. Echipa formată din cei doi suspecţi trebuia să continue operaţiunea de văruire la hala cu nr.5, punându-li-se la dispoziţie un dispozitiv de văruire, iar victima V. G. trebuia să încarce cu ifronul, porumbul din hala nr. 3, într-un tir.

După ce le-au fost trasate sarcinile, echipa formată din cei doi suspecţi a mers în faţa atelierului mecanic, unde se aflau pe pistă instalaţia de văruit şi butoaiele cu var.

Echipamentul de muncă, definit ca „instalaţie de văruit” a fost construit artizanal în cadrul societății prin autoutilare, în urmă cu aproximativ 5 ani, neputându-se preciza data exactă, fără a avea o documentație tehnică. Instalaţia funcționa cu aer sub presiune fără a fi verificată și autorizată din punct de vedere al prescripţiilor ISCIR, aşa cum rezultă din procesul verbal de cercetare la faţa locului şi planşele foto (filele 23-35, vol. I), declaraţia inculpatului P. I., dată în calitate de suspect (filele 40 – 42, vol. I), declaraţie Pană Ion (filele 83 – 84, vol. II) şi adresa nr……./2015 emisă de S.A. ……. prin care a comunicat că societatea nu deţine autorizaţie ISCIR pentru dispozitivul de văruit sub presiune, compresor aer (fila 332 – vol. II).

Instalaţia de văruit era formată dintr-un cadru metalic prevăzut cu două roţi cu anvelope, provenind de la o instalaţie agricolă, pe cadru fiind montate, prin sudare în partea din față, un recipient tip butelie provenit de la un compresor vechi, cu rol de a stoca aer comprimat în plus, iar în continuare, tot prin sudură fiind fixat un butoi metalic, aşezat orizontal, având volum de cca. 420 de litri. La partea superioară a butoiului metalic a fost montat, tot prin sudare, un orificiu de alimentare pentru soluția de var, prevăzut cu dop etanș și un manometru montat pe o armătură în formă de T, prevăzut cu un robinet cu bilă și ștuț pentru racordarea furtunului prin care se introducea aer comprimat, iar pe capacul butoiului din partea din spate era montat un alt robinet cu bilă și ștuț pentru cuplarea furtunului care alimenta lancea de stropit cu soluție de var.

Butoiul a suferit diverse reparaţii de-a lungul timpului din cauza uzurii (ruginirii), în acest sens au fost realizate cordoane de sudură la capacul din spate în mai multe locuri: sub robinetul de ieşire, lateral stânga şi dreapta imediat lângă gulerul capacului, aşa cum rezultă din planşele foto (filele 29–35 vol. I şi filele 44-54, vol. II).

Presiunea de aer care se introducea în butoi putea fi controlată atât cu manometrul montat pe butoi, cât şi cu manometrul din componenţa pistolului de umplut cu aer. Aerul comprimat provenea din instalaţia montată pe peretele atelierului mecanic şi alimentată de la un compresor cu aer amplasat în alt spaţiu al atelierului mecanic.

Pe peretele din faţa atelierului se afla un racord unde a fost cuplat pistolul de umflat.

Pistolul de umflat avea în componenţă un manometru care indica presiunea ce se introducea, fiind achiziţionat din comerţ şi fiind omologat.

Instalaţia a fost folosită şi în anii anteriori pentru igienizarea spaţiilor o perioadă de 2-3 zile, pe an.

Laptele de var utilizat pentru văruirea pereţilor şi introdus în instalaţia de văruit era preparat în butoaie separate şi nu în butoiul instalaţiei de văruit. Produsul rezultat nu era inflamabil sau exploziv.

În data de 27.05.2015, suspecţii Ș. M. Ș. și T. D. au executat activitatea de văruit la hala nr. 6, folosind dispozitivul mai sus descris, iar în data de 28.05.2015 au început să văruiască hala nr. 5. Soluția de var era preparată în butoaie depozitate pe placa betonată din capătul sudic al atelierului mecanic, loc în care se făcea și alimentarea cu soluție de var și se introducea şi aer comprimat în butoiul cu var, sub presiune.

În ziua de 28.05.2015, în jurul orelor 07:30, au alimentat dispozitivul de văruire în zona atelierului mecanic. Au început să introducă aer comprimat în butoiul cu soluție de var, suspectul T. D. ținând de furtunul racordat la ștuțul de la partea superioară a acestuia, iar suspectul Ș. M. Ș., de cealaltă parte, manevra pistolul de umflat, racordat pe furtunul de alimentare cu aer comprimat, prevăzut cu manometru pentru măsurarea presiunii, timp în care în zona atelierului mecanic a venit victima V. G.. Aceasta nu avea niciun fel de sarcini în activitatea de văruire, fiind repartizat să deservească încărcătorul frontal (ifron) pentru încărcarea de cereale în mijloacele auto.

Cei doi suspecţi au deplasat instalaţia la hala nr. 5 pentru a începe activitatea de văruit.

Pe timpul desfăşurării activităţii de văruit suspectul T. D. deplasa instalaţia, iar suspectul Ș. M. Ș. manevra lancea de stropit. În hală a sosit şi victima V. G. care a vorbit cu Ş. M.-Ş., întrebându-l cum merge şi i-a zis acestuia să deschidă uşa dinspre nord pentru a avea mai multă lumină. Pentru că în momentul văruirii săreau stropi de var, de mai multe ori, cei doi suspecţi i-au cerut lui V.G. să plece că îl stropesc, dar acesta nu i-a ascultat ţinându-se după ei, în loc să meargă la hala nr. 3 unde fusese repartizat conform dispoziţiei date de director, să lucreze cu ifronul.

După ce s-a terminat soluţia de stropit, cei doi suspecţi au procedat la golirea instalaţiei de aer, lăsând lancea deschisă. Au luat instalaţia de văruit şi au deplasat-o pe platforma betonată din faţa atelierului mecanic, unde se aflau butoaiele cu var, pentru a o reîncărca. Lângă cei doi a apărut iar victima V. G. Cei doi suspecţi au stabilit ce cantitate de soluţia de var să introducă în instalaţie, deoarece doreau să termine toată soluţia din instalaţie până la pauza de prânz, să nu mai rămână în instalaţie, ca aceasta să nu se înfunde.

V. G. a venit către zona cu butoaiele cu soluţie de var şi s-a sprijinit de cupa ifronului parcat pe platforma betonată şi se uita la cei doi cum puneau varul. După ce au introdus circa 5 găleţi cu soluţie de var, cei doi suspecţi au transportat instalaţia din zona butoaielor către locul unde se găsea racordul instalaţiei de aer comprimat şi au început să introducă aer comprimat în instalaţie. În acest timp, V. G. s-a aşezat şi se uita la ei, sprijinit cu spatele de atelierul mecanic.

Având în vedere că, în zona în care se afla instalaţia de văruit se introducea aer comprimat în butoiul metalic al acesteia, staţionarea altor persoane fără a avea sarcini de lucru şi atribuţii era interzisă.

La un moment dat, în jurul orei 10:00 i-a sunat telefonul lui T. D. şi Ş. M. – Ş. a oprit pistolul de introdus aer, dar T. D. s-a uitat la telefon, nu a răspuns şi l-a întrebat pe colegul lui ce presiune indică manometrul de la pistol, deoarece el nu vedea pe manometrul montat pe butoi, fiind cadranul acoperit cu o peliculă de var. Ş. M. – Ş. i-a răspuns şi a continuat să introducă aer până a ajuns la presiunea de 1,5 atmosfere, când s-a produs explozia care a fost însoţită de un zgomot foarte puternic.

Din cauza presiunii aerului din instalaţia de văruit s-a produs o explozie, în urma căreia capacul din spatele butoiului s-a fisurat în zona gulerului, a fost dislocat şi vapori din soluţia de var au fost dispersaţi în zonă, pe platforma betonată şi pe cei aflaţi lângă instalaţie (filele 60 – 61, vol. I şi filele 62-72, vol. II).

Suspectul Ş. M. – Ş. s-a dezechilibrat şi a căzut, iar suspectul T. D. a fost aruncat de suflul exploziei şi a căzut pe spate, lângă uşa atelierului mecanic, pe platforma betonată, suferind leziuni la nivelul articulaţiei cotului mâinii stângi.

Capacul din spate, pe direcţia în care a fost proiectat de suflul exploziei l-a lovit în zona dreaptă a corpului, pe V. G., care se găsea sprijinit de colţul atelierului mecanic, provocându-i leziuni multiple.

După ce s-a ridicat suspectul Ş. M. – Ş. a observat că V. G. era căzut lângă colţul atelierului în stare de inconştienţă şi a strigat la colegi după ajutor. A venit martorul P. V. care a adus apă şi l-a spălat pe faţă de V. G. Între timp a mai venit şi martorul G. C. care a văzut ce s-a întâmplat şi s-a dus la birouri, unde l-a anunţat pe directorul societăţii inculpatul P. I., care a ieşit din birou şi i-a dat telefonul numitei G. I. să sune la 112.

Inculpatul P. I. nu s-a deplasat la locul exploziei din cauza motivelor de sănătate şi a rămas să dea informaţiile necesare din birou organelor de cercetare penale sosite la faţa locului şi celor de la I.T.M. ………

Colegii l-au mutat pe V. G., care era inconştient, la umbră pe spaţiul verde.

Echipajul de la Serviciul Judeţean de Ambulanţă a sosit la ora 10:28 şi i-au acordat primul ajutor, efectuând manevre de resuscitare, dar salvarea acestuia nu a fost posibilă, astfel că la ora 11:10 a fost declarat decesul victimei V. G.

În urma producerii evenimentului a rezultat decesul victimei V. G., precum şi vătămarea corporală a suspectului T. D., persoană ce a fost transportată de ambulanţă la Spitalul Judeţean de Urgenţă …….., unde i s-au făcut investigaţii şi a primit îngrijiri medicale – declaraţii suspecţi (filele 45-49 şi 52-55, vol. I) şi adresă înaintare fişe de urgenţă prespitalicească nr. /…..2015 pentru T. D. (filele 197-199, vol.II). Leziunile suferite nu au determinat internarea acestuia şi a plecat de la spital fără a i se acorda certificat medical.

Din raportul medico-legal de necropsie nr……. din ……..2015 privind pe V.G. a rezultat că moartea acestuia a fost violentă. Ea s-a datorat şocului traumatic survenit în evoluţia unui traumatism toraco-abdominal cu dilacerare hepatică şi renală şi hemoperitoneu consecutiv….Leziunile s-au putut produce prin izbire de către un capac al unui dispozitiv aflat sub presiune, posibil în condiţiile unui accident de muncă. (filele 103-105, vol. I).

De asemenea, în urma exploziei, instalaţia realizată artizanal pentru văruit sub presiune utilizând aer comprimat a fost distrusă prin dislocarea capacului de la butoiul metalic al instalaţiei, racordul instalaţiei de aer comprimat a fost distrus/rupt din perete şi pistolul de umflat a fost deteriorat prin spargerea geamului de protecţie şi a cadranului (filele 23 – 35, vol. I şi filele 36-54, vol. II).

Inspectoratul Teritorial de Muncă ……. prin adresa nr. /CCSSM/….2015 a înaintat dosarul de cercetare al evenimentului produs la data de 28.05.2015, ora 10:05 pe raza localităţii ….., jud…….., în incinta S.A…….., rezultând că decesul lui V.G. este accident mortal în afara muncii, iar accidentarea uşoară a lui T. D. este accident uşor, conform Legii nr.319/2006. (fila 118, vol. I şi filele 1-352, vol. II).

Conform procesului verbal de cercetare nr……/CCSSM/…….2015, întocmit de I.T.M….., cauza producerii evenimentului a constat în „Punerea la dispoziţie a instalaţiei de văruit şi utilizarea acesteia fiind un echipament necorespunzător, neverificat şi neautorizat pentru a funcţiona sub presiune cu aer comprimat, fapt ce a determinat producerea unei explozii şi dislocarea capacului din spate a butoiului metalic din componenţa instalaţiei de văruit şi prin proiectarea acestuia a surprins pe traiectorie pe V. G. care staţiona în zonă fără a avea atribuţii şi sarcini de serviciu, astfel nerespectându-se instrucţiunile specifice de securitate şi sănătate în muncă pentru personalul angajat ca mecanic agricol cod ISSM 03 ediţia 3, revizia 0 /2012 elaborate de serviciul extern S.C…………. S.R.L. …… cu care societatea are contract de prestări servicii şi aprobate de angajator /unitate.

De asemenea la alte cauze s-au identificat:

„1. Utilizarea instalaţiei de văruit realizată prin autoutilare, fără a avea stabilit un numit regim de funcţionare cu referinţă la presiunile de lucru, fapt ce a determinat introducerea de aer comprimat arbitrar (la întâmplare) conform propriilor aprecieri ale celor care au utilizat instalaţia Ş. M. Ş. şi T. D., astfel nerespectându-se instrucţiunile specifice de securitate şi sănătate în muncă pentru personalul angajat ca mecanic agricol cod ISSM 03 ediţia 3, revizia 0 /2012 elaborate de serviciul extern SC…….. SRL ……. cu care societatea are contract de prestări servicii şi aprobate de angajator unitate.

2. Minimalizarea pericolului de către V. G. – mecanic agricol prin staţionarea în zona de încărcare a instalaţiei de văruit, astfel nerespectându-se instrucţiunile specifice de securitate şi sănătate în muncă pentru personalul angajat ca mecanic agricol cod ISSM 03 ediţia 3, revizia 0 /2012 elaborate de serviciul extern SC……… SRL…… cu care societatea are contract de prestări servicii şi aprobate de angajator unitate.

3. Desfăşurarea activităţii de dezinfecţie/văruit prin utilizarea instalaţiei de văruit de către cei din echipa stabilită pentru văruit şi anume Ş. M. Ş. şi T. D. fără a avea instruirea corespunzătoare din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă.”

Prin acelaşi proces verbal de cercetare nr……./CCSSM/ ……..2015, întocmit de I.T.M. Ialomiţa a sancţionat contravenţional societatea S.A. Flora, în calitate de angajator, pentru neregulile constate.

Organele de cercetare penală au procedat la ridicarea instalaţiei de văruit construită artizanal, fiind sigilată cu sigiliul MI nr……. şi fiind lăsată în custodia directorului S.A. ……. (filele 98-100, vol. I).

În cauză, pentru lămurirea situaţiei de fapt, s-a încercat efectuarea unei expertize tehnice judiciare a instalaţiei de văruit construită artizanal, dar Tribunalul Ialomiţa, prin adresele nr……/…….2016 şi …….2020 a comunicat că în cadrul Biroului Local pentru Expertize Judiciare Tehnice Ialomiţa şi nici pe site-ul Biroului Central pentru Expertize Judiciare Tehnice al Ministerului Justiţiei nu există experţi şi nici specialişti în domeniul instalaţiilor sub presiune cu aer comprimat (filele 109-114, vol. I).

Din cercetările efectuate a rezultat că suspecta, societatea S.A……. a încheiat contractul nr….. din data de 27.06.2011, pentru o durată de 3 ani, cu S.C…….. S.R.L., cu sediul în mun.Slobozia, prin care prestatorul s-a obligat să asigure beneficiarului activităţile necesare de prevenire şi protecţie în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, contract ce a fost prelungit prin actul adiţional nr. …../…….2014, până la data de 25.06.2019 (filele 314-321, vol. II).

De asemenea, suspecta, societatea S.A………., a aprobat Planificarea privind instructajul periodic întocmit de S.C………. S.R.L., având nr.22 din data de 18.02.2015, tematica de instruire periodică, ediţia 1, revizia 1 din 06.01.2014 şi tematica de instruire la angajarea lucrătorilor, ediţia 1, revizia 1 din 06.01.2014, precum şi Evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională (filele 205 -280, vol. II).

De asemenea a fost întocmit Planul de prevenire şi protecţie privind securitatea şi sănătatea în muncă, bazat pe evaluarea riscurilor şi actualizat pentru anul 2015, întocmit de S.C…….. S.R.L. care a fost supus analizei societăţii S.A…… şi aprobat de conducerea societăţii şi fiind înregistrat sub nr. 23 din 18.02.2015 (filele 281-313, vol. II).

Suspecta S.A…….. prin Decizia nr. 7 din 06.01.2014 a numit ca responsabil cu atribuţiuni în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă la nivelul S.A. …… pe inculpatul P. I., care avea printre atribuţii instruirea periodică la locul de muncă a lucrătorilor, urmărirea modului de respectare a reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă, asigurarea de măsuri vizând remedierea neconformităţilor şi/sau a deficienţelor constatate la locurile de muncă, întocmirea necesarului de mijloace materiale pentru desfăşurarea activităţilor (fila 323, vol. II).

Astfel, s-a constatat că suspecta S.A…… stabilise instrucţiuni de lucru şi securitate şi sănătate în muncă, fiind contractat un serviciu extern (S.C……. S.R.L.) pentru asigurarea serviciilor de securitate şi sănătate în muncă şi a numit prin decizie responsabilul cu atribuţiuni în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă la nivelul societăţii pe inculpatul P. I.

De asemenea, conform Planului de prevenire şi protecţie privind securitatea şi sănătatea în muncă nr.23 din 18.02.2015, conducătorul unităţii, respectiv inculpatul P. I. trebuia să asigure echipamente de muncă aflate în stare tehnică şi de protecţie corespunzătoare, precum şi punerea imediată a instalaţiilor mecanice sub presiune din dotarea unităţii şi efectuarea de verificări periodice în exploatare, conform prevederilor ISCIR.

Pentru desfăşurarea activităţii de văruire cei doi suspecţi Ș. M. Ș. şi T. D. nu au fost instruiți de inculpatul P. I., contrar celor declarate de acesta, că i-a instruit „verbal” fără să fie consemnat în fişele de instruire individuală (filele 79-80 vol. II).

Suspecţii Ș. M. Ș. şi T. D. au fost angajaţi la S.A…… ca mecanici agricoli în anul 2011, respectiv în anul 2012, şi aşa cum a rezultat din declaraţiile de suspecţi (filele 45 – 49 şi 52 – 55, vol.I) şi copiile contractelor individuale de muncă, anexe şi fişe de instruire (filele 67-86, vol. I), nu aveau instruirea corespunzătoare din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă privind desfăşurarea activităţii de dezinfecţie/văruit prin utilizarea instalaţiei de văruit.

Astfel, cei doi suspecţi Ș. M. Ș. și T. D. nu aveau calificarea necesară, ei fiind mecanici agricoli şi din declaraţiile date a rezultat că nu au fost instruiţi, la începerea activităţii de văruire (fila 66 – vol. II şi fila 72 – vol. II), declaraţii care s-au coroborat cu lipsa menţiunilor din fişele de instruire individuală ale suspecţilor Ș. M. Ș. și T. D. (filele 165 – 179 – vol. II), cu menţiunile efectuate în fişele de aptitudini şi fişele de solicitare a examenului medical la angajare, întocmite de medicina muncii (filele 147 -154 – vol. II).

Conform adresei nr. 47 din 11.06.2015 emisă de S.C ……, a rezultat că societatea nu deţinea autorizaţie ISCIR pentru dispozitivul de văruit sub presiune, compresor aer.

Din coroborarea probelor administrate în cauză a rezultat că vinovaţi de producerea accidentului de muncă ce a avut ca urmare decesului victimei V. G. au fost atât victima V. G., care staţiona într-o zonă interzisă altor persoane fără a avea sarcini de lucru şi atribuţii, precum şi inculpatul P. I., director al S.C……., care a pus la dispoziţia suspecţilor Ș. M. Ș. și T. D. o instalaţie de văruit construită artizanal, aceasta fiind un echipament necorespunzător, neverificat şi neautorizat ISCIR pentru a funcţiona sub presiune cu aer comprimat, fapt ce a determinat producerea unei explozii şi dislocarea unui capac din spatele butoiului metalic din componenţa instalaţiei de văruit, iar prin proiectarea acestuia a surprins pe traiectorie pe victima V. G., care staţiona în zonă fără a avea atribuţii şi sarcini de serviciu, astfel nerespectându-se instrucţiunile specifice de securitate şi sănătate în muncă pentru personalul angajat elaborate de serviciul extern SC……. SRL …….. cu care societatea avea contract de prestări servicii şi aprobate de angajator /unitate.

Fiind ascultat în cursul urmăririi penale, inculpatul a declarat că în data de 28.05.2015, conform planificării zilnice, a dispus ca angajaţii Ş. M. Ş. şi T. D. să execute lucrarea de văruire a magaziilor pentru depozitarea recoltei şi lucrări de curăţenie. Pentru a efectua respectiva activitate se folosea un dispozitiv de văruire confecţionat artizanal care lucrează sub presiune de aer, fiind folosit de aproximativ 10 ani, iar persoanele respective îl mai folosiseră şi în alţi ani. În jurul orelor 10:00, când cei doi văruiau cu dispozitivul respectiv, capacul acestuia s-a dislocat şi l-a lovit în zona abdomenului pe un alt angajat, V.G. care ulterior a decedat.

Ascultat fiind în aplicarea dispoziţiilor art. 375 alin. (1) raportat la art. 374 alin. (4) din Codul de procedură penală, inculpatul a recunoscut în totalitate săvârşirea faptei reţinută în sarcina sa. Astfel, declaraţia dată de inculpat la primul termen de judecată, din data de 12.05.2020, s-a coroborat cu celelalte probe administrate în cauză.

În aceste condiţii, prima instanţă a constatat ca fiind dovedită şi a reţinut ca situaţie de fapt situaţia reţinută şi în cuprinsul rechizitoriului, aceasta rezultând din coroborarea probelor aflate la dosar, anume: proces-verbal de sesizare din oficiu, proces-verbal de cercetare la faţa locului, cu planşe foto, raport medico-legal de necropsie, adresa nr. 3278 din 08.12.2020 emisă de Primăria Comunei …….., declaraţie persoană vătămată/parte civilă V. V., declaraţii suspecţi P. I., Ș. M. Ș. și T. D., declaraţie inculpat P. I., declaraţii martori, proces verbal de ridicare şi lăsare în custodie a dispozitivului de văruire confecţionat artizanal, proces verbal de cercetare nr. 384/CCSSM/24.06.2015 şi anexele eferente, întocmit de I.T.M. Ialomiţa, certificat de cazier judiciar.

În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului P. I. care, în calitate de director şi responsabil cu atribuţii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă la nivelul societăţii al S.A. ……, a pus la dispoziţia suspecţilor Ș. M. Ș. și T. D., care nu aveau calificarea necesară şi nici nu au fost instruiţi, o instalaţie de văruit construită artizanal, echipament necorespunzător, neverificat şi neautorizat ISCIR pentru a funcţiona sub presiune cu aer comprimat, astfel că în data de 28.05.2015, în jurul orei 10:05, din cauza presiunii aerului din instalaţia de văruit s-a produs o explozie, fapt ce a avut ca urmare decesul victimei V. G., persoană care staţiona în zonă, fără a avea atribuţii şi sarcini de serviciu în acel loc de muncă (culpă comună), realizează conţinutul constitutiv al infracţiunii de ucidere din culpă, prevăzută de art. 192 alin. (2) din Codul penal.

Infracţiunea săvârşită atrage răspunderea penală a inculpatului conform art. 15 din Codul penal.

În ceea ce priveşte latura obiectivă a infracţiunii de ucidere din culpă, instanţa a constatat că existenţa elementului material, respectiv uciderea unei persoane din cauza nerespectării dispoziţiilor legale din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, precum şi fără respectarea măsurilor de prevedere pentru efectuarea unei anumite activităţi, rezultă din probele administrate pe parcursul procesului penal. Astfel, inculpatul nu a pus la dispoziţia angajaţilor echipamente de muncă aflate în stare tehnică şi de protecţie corespunzătoare pentru desfăşurarea activităţii de văruire şi nu i-a instruit conform dispoziţiilor legale din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, în aceste condiţii producându-se explozia care a dus la decesul numitului V. G.

Infracţiunea incriminată fiind una de rezultat, urmarea imediată a faptei săvârşite de către inculpat a constat în moartea victimei V. G. Legătura de cauzalitate a rezultat din probele administrate în cauză.

Referitor la latura subiectivă a infracţiunii, instanţa de fond a reţinut că inculpatul a săvârşit fapta din culpă, prevăzută de art.16 alin. (4) lit. b) din Codul penal, acesta nu a prevăzut rezultatul faptelor sale, deşi trebuia şi putea să-l prevadă.

Constatând că din ansamblul probelor administrate pe parcursul urmăririi penale a rezultat că fapta reţinută în sarcina inculpatului prin rechizitoriu există, constituie infracţiune şi a fost săvârşita de inculpat, prima instanţă a hotărât, în temeiul art. 396 alin. (2) din Codul de procedură penală, condamnarea acestuia la pedeapsa cu închisoare pentru fapta comisă.

La individualizarea judiciară a pedepsei, instanţa a avut în vedere criteriile generale şi obligatorii prevăzute de art.74 din Codul penal. Examinând aceste criterii legale, instanţa a constatat că gravitatea infracţiunilor săvârşite este mare şi rezultă din împrejurările săvârşirii faptelor, respectiv producerea unui accident de muncă, soldat cu decesul unei persoane, ca urmare a folosirii unui dispozitiv confecţionat artizanal şi a nerespectării legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Referitor la persoana infractorului, instanţa a constatat că inculpatul nu are antecedente penale. Pe parcursul urmăririi penale şi judecăţii inculpatul a avut o atitudine sinceră, recunoscând şi regretând săvârşirea faptei. Nu trebuie omisă forma de vinovăţie cu care a fost săvârşită fapta, respectiv culpa fără prevedere. Potrivit înscrisurilor în circumstanţiere depuse, s-a reţinut că inculpatul este căsătorit, are studii superioare şi este preşedinte şi director al S.A……… Acesta este apreciat în comunitatea din care face parte şi la locul de muncă. Toate acestea sunt elemente de natură a contura prezumţia că inculpatul a înţeles pericolul şi consecinţele faptei sale.

Prima instanţă a opinat că toate aceste elemente reţinute nuanţează gradul de pericol social concret al faptei şi periculozitatea inculpatului şi justifică aplicarea unei pedepse cu închisoarea şi orientarea pedepsei spre mediul intervalului prevăzut de lege, după reducerea în prealabil a limitelor de pedeapsă cu 1/3, ca urmare a aplicării dispoziţiilor art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală.

În sarcina inculpatului, prima instanţă a reținut o culpă a acestuia în producerea accidentului de muncă de 60%, iar a victimei de 40%. Pentru a reţine culpa celor două persoane instanţa de fond s-a raportat la cauzele care au determinat producerea evenimentului, respectiv: inculpatul nu a pus la dispoziţia angajaţilor echipamente de muncă aflate în stare tehnică şi de protecţie corespunzătoare pentru desfăşurarea activităţii de văruire şi nu i-a instruit conform dispoziţiilor legale din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, iar victima a staţionat în zonă respectivă, deşi i s-a pus în vedere să se îndepărteze, fără a avea atribuţii şi sarcini de serviciu de îndeplinit în locul respectiv.

Cât priveşte modalitatea de executare, în raport de criteriile anterior menţionate, s-a apreciat că scopul pedepsei va putea fi atins chiar fără executarea acesteia în regim de detenţie, însă, se impune instituirea unor măsuri mai severe: În acest sens, instanţa de fond a apreciat că suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe o durată de 2 ani, termen de supraveghere stabilit în condiţiile art. 92 din Codul penal, este de natură să asigure posibilitatea reeducării inculpatului, să-i poată forma acestuia respectul faţă de ordinea de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială şi, în consecinţă, să-i formeze un comportament care să-l determine să se abţină de la a mai săvârşi alte fapte antisociale.

Cu privire la latura civilă.

În cauză, în cursul urmăririi penale, în calitate de succesor al victimei, persoana vătămată V. V. şi-au manifest voinţa de a se constitui parte civilă în procesul penal cu suma de 250.000 lei, reprezentând daune morale.

La primul termen de judecată, înainte de începerea cercetării judecătoreşti, partea civilă şi a precizat cererea în sensul că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 300.000 lei, reprezentând 30.000 lei cheltuieli cu înmormântarea şi obiceiurile specifice şi 270.000 lei daune morale.

Analizând ansamblul probator administrat în cauză, pe fondul laturii civile, instanţa a verificat întrunirea condiţiilor răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie a inculpatului.

Art. 1349 şi art. 1357 din Codul civil constituie sediul materiei, astfel că, pentru angajarea răspunderii, este necesar îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: existenţa unei fapte ilicite, a unui prejudiciu, a unui raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu precum şi a vinovăţiei celui care a cauzat prejudiciul.

Având în vedere soluţia pronunţată pe latura penală a cauzei, faţă de situaţia de fapt reţinută cu privire la existenţa faptei, a persoanei care a săvârşit-o şi a vinovăţiei acesteia, prima instanţă a reţinut ca fiind dovedite existenţa faptei ilicite şi vinovăţia inculpatului.

Referitor la existenta prejudiciului material şi la legătura de cauzalitate, instanţa a reţinut că inculpatul a recunoscut în totalitate valoarea solicitată de partea civilă.

Cu privire la daunele morale, instanţa a avut în vedere dispoziţiile art. 1391 alin. (2) din Codul civil potrivit cărora, instanţa judecătorească va putea, de asemenea, să acorde despăgubiri ascendenţilor, descendenţilor, fraţilor, surorilor şi soţului, pentru durerea încercată prin moartea victimei, precum şi oricărei alte persoane care, la rândul ei, ar putea dovedi existenţa unui asemenea prejudiciu.

Referitor la existenţa unui prejudiciu moral şi la legătura de cauzalitate, ţinând seama de toate circumstanțele cauzei și de considerente de echitate, precum şi culpa concurentă a victimei la producerea accidentului de muncă, instanţa a apreciat că inculpatul este răspunzător din punct de vedere civil pentru 60% din prejudiciul creat persoanei vătămate, având în vedere acest criteriu la stabilirea concretă a despăgubirilor acordate părții civile.

Instanţa a constatat că, spre deosebire de despăgubirile materiale, care se stabilesc pe bază de probe directe, despăgubirile pentru daunele morale se stabilesc pe baza evaluării instanţei de judecată. Astfel, dauna morală constă în atingerea adusă valorilor care definesc personalitatea umană, valori care se referă la existenţa fizică a omului, sănătatea şi integritatea corporală, la cinste, demnitate, onoare, prestigiu profesional şi alte valori similare. Chiar dacă este adevărat că stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include o doză de aproximare, instanţa a avut în vedere o serie de criterii, cum ar fi: consecinţele negative suferite de cei în cauză pe plan psihic, importanţa valorilor morale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori şi intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării, măsura în care au fost afectate situaţia familială, profesională şi socială.

În acelaşi sens, atât Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cât şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, atunci când acordă despăgubiri morale, nu operează cu criterii de evaluare prestabilite, ci judecă în echitate, adică procedează la o apreciere subiectivă a circumstanţelor particulare a cauzei, astfel cum acestea sunt evidenţiate prin probele administrate.

Ca atare, în materia daunelor morale, atât jurisprudenţa naţională, cât şi hotărârile Curţii de la Strasbourg pot furniza judecătorului cauzei doar criterii de estimare a unor astfel de despăgubiri şi, respectiv, pot evidenţia limitele de apreciere a cuantumului acestora.

Aşadar, cuantificarea prejudiciului moral nu este supusă unor criterii legale de determinare. Totodată, în cuantificarea prejudiciului moral, criteriile anterior menţionate sunt subordonate conotaţiei aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real şi efectiv produs, care în cazul de faţă există, însă nu în suma pretinsă de către partea civilă.

Astfel, prima instanţă a admis în parte acţiunea civilă formulată de către partea civilă V.V. şi a obligat inculpatul P. I. la plata sumei de 30.000 lei cu titlu de daune materiale şi a sumei de 15.000 lei cu titlu de daune morale.

Împotriva acestei sentinţe a formulat apel partea civilă V. V., solicitând majorarea cuantumului daunelor morale acordate de prima instanţă, susţinând că suma acordată nu ţine cont de relaţia de apropiere dintre tată şi fiu, de suferinţa pricinuită părţii civile de pierderea tatălui şi jurisprudenţa existentă în materie.

Curtea, analizând apelul declarat în cauză sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 417 alin. (2) C.proc.pen., constată că acesta este fondat pentru următoarele considerente:

În urma propriei analize efectuate asupra cauzei în conformitate cu dispoziţiile art. 420 alin. (8) C.proc.pen., Curtea constată că instanţa de fond a apreciat în mod corect, pe baza materialului probator administrat în cursul urmăririi penale, că inculpatul P. I. a comis faptele pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată, fiind dovedit dincolo de orice îndoială rezonabilă că, inculpatul P. I., în calitate de director şi responsabil cu atribuţii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă la nivelul societăţii al S.A……, a pus la dispoziţia suspecţilor Ș. M. Ș. și T. D., care nu aveau calificarea necesară şi nici nu au fost instruiţi, o instalaţie de văruit construită artizanal, echipament necorespunzător, neverificat şi neautorizat ISCIR pentru a funcţiona sub presiune cu aer comprimat, astfel că în data de 28.05.2015, în jurul orei 10:05 din cauza presiunii aerului din instalaţia de văruit s-a produs o explozie, fapt ce a avut ca urmare decesul victimei V. G., persoană care staţiona în zonă, fără a avea atribuţii şi sarcini de serviciu în acel loc de muncă (culpă comună).

Relevante în acest sens sunt probele administrate în faza de urmărire penală (prin următoarele mijloace de probă, respectiv proces-verbal de sesizare din oficiu, proces-verbal de cercetare la faţa locului, cu planşe foto, raport medico – legal de necropsie, adresa nr. 3278 din 08.12.2020 emisă de Primăria Comunei ……., declaraţie persoană vătămată/parte civilă V. V., declaraţii suspecţi P. I., Ș. M. Ș. și T. D., declaraţie inculpat P. I., declaraţii martori, proces verbal de ridicare şi lăsare în custodie a dispozitivului de văruire confecţionat artizanal, proces verbal de cercetare nr. ……./CCSSM/…….2015 şi anexele eferente, întocmit de I.T.M. ……., certificat de cazier judiciar) pe care inculpatul P. I. şi le-a însuşit în totalitate prin declaraţia dată în faţa primei instanţe prin care a solicitat aplicarea procedurii simplificate de judecată ca urmare a recunoaşterii învinuirii, conform art. 375 C.proc.pen.

Referitor la încadrarea juridică a faptelor, Curtea constată că instanţa de fond a reţinut că faptele inculpatului P. I. întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de ucidere din culpă, prevăzută de 192, alin. 2 C.pen.

Plecând de la aceste premise, analizând apelul formulat pe latura civilă a cauzei în ceea ce privește cuantumul daunelor morale acordate părţii civile V. V., Curtea apreciază că acesta este fondat și se impune majorarea cuantumului daunelor morale acordate de prima instanţă, întrucât acesta nu reflectă pe deplin prejudiciul de natură morală produs părţii civile în urma accidentului de muncă în care şi-a pierdut viaţa tatăl acesteia.

În acest punct de analiză, Curtea subliniază că daunele morale reprezintă o modalitate de acoperire a prejudiciului suferit de victima unei infracţiuni ori delict civil ce nu se obiectivează în realitatea înconjurătoare, în contrast cu daunele materiale, ce antrenează o micşorare a patrimoniului victimei ca urmare a producerii faptei păgubitoare (respectiv distrugeri de bunuri, cheltuieli pentru tratamente medicale, pentru decesul victimei etc.). Daunele morale, deci, nu reprezintă o micşorare a patrimoniului victimei, ci reprezintă un prejudiciu de natură pur psihică al părții civile, ce poate cuprinde mai multe componente.

Potrivit jurisprudenţei constante a Curții Europe a Drepturilor Omului (cauza Tolstoy Miloslavsky c. Regatului Unit și toate cauzele în care se constată încălcări ale drepturilor prevăzute de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului), daunele morale se stabilesc în raport cu consecinţele negative suferite de victimă, importanţa valorilor lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării, măsura în care victimei i-a fost afectată situaţia familială, profesională şi socială. În cuantificarea prejudiciului moral, aceste condiţii sunt subordonate condiţiei aprecierii rezonabile pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real şi efectiv produs victimei, astfel încât să nu se ajungă la o îmbogăţire fără justă cauză a celui care pretinde daune morale.

Criteriul general evocat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului constă în aceea că despăgubirile trebuie să prezinte un raport rezonabil de proporţionalitate cu atingerea adusă victimei, având în vedere gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite, intensitatea şi gravitatea atingerii aduse acestora. În situaţia daunelor morale, datorită naturii lor nepatrimoniale, o evaluare exactă a acestora în bani nu este posibilă, întinderea despăgubirilor realizându-se prin raportare la elementele de fapt, apreciate în complexitatea lor.

De asemenea, în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a arătat în mod constant faptul că la stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu moral se are în vedere o serie de criterii: consecinţele negative suferite de cei în cauză pe plan fizic şi psihic, importanţa valorilor morale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori şi intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situaţia familială, profesională şi socială, având în vedere că, prin aceste despăgubiri cu rol compensatoriu, se urmăreşte o reparaţie justă şi echitabilă a prejudiciului moral suferit şi, nu îmbogăţirea fără just temei”. De altfel, în acelaşi sens s-a pronunţat şi instanţa supremă într-o serie de decizii de speţă. Spre deosebire de despăgubirile pentru daune materiale, care se stabilesc pe bază de probe, despăgubirile pentru daune morale se stabilesc pe baza evaluării instanţei de judecată. În cazul infracţiunilor contra persoanei, evaluarea despăgubirilor pentru daune morale – în scopul de a nu fi una pur subiectivă sau de a nu tinde către o îmbogăţire fără just temei – trebuie să ţină seama de suferinţele fizice şi morale susceptibil în mod rezonabil a fi fost cauzate prin fapta săvârşită de inculpat, precum şi de toate consecinţele acestei.

Fiind vorba de lezarea unor valori fără conținut economic și de protejarea unor drepturi care intră, ca element al vieţii private, în sfera art. 1 (dreptul la viaţă) din Convenţia europeană, dar și de valori apărate de art. 22 din Constituție și art. 58 C.civ., existenţa prejudiciului este circumscrisă condiţiei aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă corespunzătoare a prejudiciului real şi efectiv produs victimei, privit prin prisma împrejurărilor anterior expuse.

Așadar, daunele morale solicitate de către partea civilă reprezintă satisfacţii echitabile destinate a compensa material suferinţele de ordin moral ale părţii civile. Curtea consideră că suferinţele produse părții civile ca urmare a morţii tatălui, reprezintă un moment foarte dificil care nu poate fi depăşit uşor. Prin urmare, suferinţa părţii civile se concretizează într-un prejudiciu nepatrimonial care trebuie acoperit de către inculpat.

Referitor la cuantumul daunelor morale solicitate, acestea nu sunt supuse unor criterii legale prestabilite, ci determinarea lor în concret este lăsată la libera apreciere a instanţei. În speţa de faţă nu există elemente de natură a contrazice această prezumţie.

Spre deosebire de despăgubirile pentru daune materiale, care se stabilesc pe bază de probe, despăgubirile pentru daune morale se stabilesc pe baza evaluării instanţei de judecată. În cazul infracţiunilor contra vieţii, evaluarea despăgubirilor pentru daune morale – în scopul de a nu fi una pur subiectivă sau de a nu tinde către o îmbogăţire fără just temei – trebuie să ţină seama de suferinţele morale susceptibil în mod rezonabil a fi fost cauzate prin fapta săvârşită de inculpat care a avut drept consecinţă moartea victimei.

În ceea ce priveşte întinderea daunelor morale, acestea vor trebui stabilite, printre alte criterii, în funcţie şi de existenţa unei culpe concurente a victimei cu cea a inculpatului la producerea rezultatului accidentului. Prin urmare, sub aspectul rezultatului accidentului şi al întinderii răspunderii civile pentru acest rezultat, conduita victimei a avut o importanţă evidentă, culpa acesteia fiind concurentă cu cea a inculpatului.

Cu privire la daunele morale solicitate de partea civilă, Curtea apreciază că nu se poate stabili un preţ pe suferinţa produsă acesteia ca urmare a decesului victimei. Curtea apreciază că astfel de pierderi nu pot fi cuantificate, orice sumă de bani neputând duce la restaurarea integrală a psihicului părţii civile. În aprecierea daunelor morale Curtea va reţine însă urmările produse integrităţii psihice a părţii civile, suferinţa la care a fost supus de la momentul producerii incidentului, precum şi de impactul pe care l-a avut realitate determinată de fapta culpabilă a inculpatului. De asemenea, Curtea ţine seamă şi de faptul că rezultatul acestui accident nu a fost determinat în mod exclusiv de culpa inculpatului ci a fost determinat de o culpă comună a acestuia şi a victimei, situaţie ce conduce la acordarea unor despăgubiri proporţionale doar cu gradul efectiv de culpă al inculpatului.

Cu toate acestea, cuantumul despăgubirilor solicitate de către partea civilă este vădit exagerat având în vedere că scopul daunelor morale este în principiu acela de a oferi celor vătămaţi posibilitatea de a trece mai uşor peste evenimentul nefericit, iar la stabilirea nivelului acestora nu se poate face abstracţie de elemente precum nivelul general de trai al societăţii şi condiţiile concrete socio-economice de la momentul acordării. Nu în ultimul rând însă, cuantumul daunelor morale nu poate constitui un prilej de îmbogăţire fără just temei pentru fiul victimei în dauna inculpatului.

Pe cale de consecinţă, instanţa consideră că obligarea inculpatului la plata sumei de 50.000 lei către parte civilă V. V., reprezintă o justă şi meritată acoperire a prejudiciului moral suferit.

Pe cale de consecință, Curtea – în baza art. 421 pct. 2 lit. a) C.proc.pen. va admite apelul declarat de către partea civilă V. V. împotriva sentinţei penale nr. 378/29.07.2021, pronunţată de Judecătoria Slobozia în dosarul nr. …../……/2020.

Va desfiinţa, în parte, sentinţa penală apelată, numai în ceea ce privește latura civilă a cauzei, şi, pe fond, rejudecând:

Va majora cuantumul daunelor morale acordate părţii civile V.V. la plata cărora a fost obligat inculpatul P.I. de la 15.000 lei la 50.000 lei.

Va menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate, care nu contravin prezentei.

În temeiul art. 275 alin. (3) C.proc.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat cu ocazia soluţionării apelului rămân în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art. 421 pct. 2 lit. a) C.proc.pen. admite apelul declarat de către partea civilă V. V. împotriva sentinţei penale nr. 378/29.07.2021, pronunţată de Judecătoria Slobozia în dosarul nr. 6526/312/2020.

Desfiinţează, în parte, sentinţa penală apelată, numai în ceea ce privește latura civilă a cauzei, şi, pe fond, rejudecând:

Majorează cuantumul daunelor morale acordate părţii civile V. V. la plata cărora a fost obligat inculpatul P. I. de la 15.000 lei la 50.000 lei.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate, care nu contravin prezentei.

În temeiul art. 275 alin. (3) C.proc.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat cu ocazia soluţionării apelului rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată conform art. 405, alin. 1 C.proc.pen., astăzi, 02.03.2022.

Nota

Cu privire la latura penală

În drept, cu privire la latura penală s-a apreciat că fapta inculpatului P. I. care, în calitate de director şi responsabil cu atribuţii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă la nivelul societăţii al S.A. ……, a pus la dispoziţia suspecţilor Ș. M. Ș. și T. D., care nu aveau calificarea necesară şi nici nu au fost instruiţi, o instalaţie de văruit construită artizanal, echipament necorespunzător, neverificat şi neautorizat ISCIR pentru a funcţiona sub presiune cu aer comprimat, astfel că în data de 28.05.2015, în jurul orei 10:05, din cauza presiunii aerului din instalaţia de văruit s-a produs o explozie, fapt ce a avut ca urmare decesul victimei V. G., persoană care staţiona în zonă, fără a avea atribuţii şi sarcini de serviciu în acel loc de muncă (culpă comună), realizează conţinutul constitutiv al infracţiunii de ucidere din culpă, prevăzută de art. 192 alin. (2) din Codul penal. Sub aspectul săvârșirii faptei, forma de vinovăţie a fost culpa fără prevedere.

Cu privire la latura civilă

Apel admis pe parte civilă cu consecința majorării cuantumului daunelor morale acordate părţii civile la plata cărora a fost obligat inculpatul P. I. de la 15.000 lei la 50.000 lei.

Plecând de la aceste premise, analizând apelul formulat pe latura civilă a cauzei în ceea ce privește cuantumul daunelor morale acordate părţii civile V. V., Curtea apreciază că acesta este fondat și se impune majorarea cuantumului daunelor morale acordate de prima instanţă, întrucât acesta nu reflectă pe deplin prejudiciul de natură morală produs părţii civile în urma accidentului de muncă în care şi-a pierdut viaţa tatăl acesteia.

Potrivit jurisprudenţei constante a Curții Europe a Drepturilor Omului (cauza Tolstoy Miloslavsky c. Regatului Unit și toate cauzele în care se constată încălcări ale drepturilor prevăzute de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului), daunele morale se stabilesc în raport cu consecinţele negative suferite de victimă, importanţa valorilor lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării, măsura în care victimei i-a fost afectată situaţia familială, profesională şi socială. În cuantificarea prejudiciului moral, aceste condiţii sunt subordonate condiţiei aprecierii rezonabile pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real şi efectiv produs victimei, astfel încât să nu se ajungă la o îmbogăţire fără justă cauză a celui care pretinde daune morale.

Criteriul general evocat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului constă în aceea că despăgubirile trebuie să prezinte un raport rezonabil de proporţionalitate cu atingerea adusă victimei, având în vedere gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite, intensitatea şi gravitatea atingerii aduse acestora. În situaţia daunelor morale, datorită naturii lor nepatrimoniale, o evaluare exactă a acestora în bani nu este posibilă, întinderea despăgubirilor realizându-se prin raportare la elementele de fapt, apreciate în complexitatea lor.

De asemenea, în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a arătat în mod constant faptul că la stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu moral se are în vedere o serie de criterii: consecinţele negative suferite de cei în cauză pe plan fizic şi psihic, importanţa valorilor morale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori şi intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situaţia familială, profesională şi socială, având în vedere că, prin aceste despăgubiri cu rol compensatoriu, se urmăreşte o reparaţie justă şi echitabilă a prejudiciului moral suferit şi, nu îmbogăţirea fără just temei.

Avocat Claudiu Lascoschi

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Ne bucurăm să aducem gândurile dumneavoastră la cunoştinţa comunităţii juridice şi publicului larg. Apreciem generozitatea dumneavoastră de a împărtăşi idei valoroase. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord, publicarea pe JURIDICE.ro nu semnifică asumarea de către noi a mesajului transmis de autor. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteţi ciţi aici. Pentru a publica pe JURIDICE.ro vă rugăm să luaţi în considerare Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑
Secţiuni          Noutăţi     Interviuri     Comunicate profesionişti        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie         Arii de practică          Note de studiu     Studii
 
© 2003-2023 J JURIDICE.ro