Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 1 comentariu

Considerații privind dreptul la un proces echitabil și particularitățile sale în materia procesual penală în raport cu prescripția răspunderii penale


02.01.2023 | Georgiana OLARU
Secţiuni: Articole, Drept penal, JURIDICE NEXT, Procedură penală, RNSJ, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Georgiana Olaru

Georgiana Olaru

Aspecte introductive

În societățile democratice contemporane, înfăptuirea justiției reprezintă una dintre cele trei funcții principale ale statului, prin care acesta își exercită suveranitatea. Fundamentul juridic în baza căruia este exercitată această funcție își are sediul materiei în art. 1 alin (4) din Constituție, „Statul se organizează potrivit principiului separației si echilibrului puterilor – legislativă, executivă si judecătorească – in cadrul democrației constituționale.”. Parte importantă în procesul de înfăptuire a justiției, dreptul la un proces echitabil este consacrat în Constituția României la art. 21 alin (3), „părțile au dreptul la un proces echitabil si la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil”, fiind reluat, în materia procesual penală, la art. 8 din Codul de procedură penală,  „caracterul echitabil și termenul rezonabil al procesului penal”, precum  și în Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și în Convenția Europeană a Drepturilor Omului la art. 6 paragraful 1:  „Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și  într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și  imparțială, instituită de lege, care  va hotărî  fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală  îndreptate împotriva sa”. Așadar, dreptul la un proces echitabil poate fi definit ca o prerogativă legal recunoscută unei persoane prin care acesteia i se garantează soluționarea cauzei sale într-un termen rezonabil, prin aplicarea dispozițiilor legale de către o instanță imparțială și independentă.[1] În ceea ce privește particularitățile normelor juridice care reglementează limitele exercitării dreptului la un proces echitabil în materia penală, în raport cu efectele prescripției răspunderii penale, obiectul acestei lucrări are în vedere analizarea a ceea ce autorul consideră a fi o carență în materie legislativă, care, în unele situații, poate determina o exercitare deficitară a dreptului la un proces echitabil. Importanța subiectului tratat își găsește originea în practica judiciară și în așa numitele nedreptăți legale cu care se poate confrunta persoana vătămată ori partea civilă în procesele penale, ca urmare a împlinirii cursului prescripției răspunderii penale și a clasării cauzei în baza art. 16 alin. (1) lit. f) Cod de procedură penală.

Corpul lucrării

Dreptul la un proces echitabil are în vedere, în primul rând, obligația organelor judiciare de a desfășura urmărirea și judecata cu respectarea garanțiilor procesuale și a drepturilor părților și ale subiecților procesuali[2], în așa fel încât faptele care constituie infracțiuni să fie să fie identificate și constatate în timp și în mod complet, pentru ca fiecare persoană care  a săvârșit o infracțiune să fie trasă la răspundere penală și să fie sancționată în conformitate cu legea într-un termen rezonabil, și pentru ca nicio persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală, pentru o faptă pe care nu a săvârșit-o cu vinovăția prevăzută de lege. Garanțiile procedurale ale dreptului la un proces echitabil vizează atât persoanele acuzate de săvârșirea unei infracțiuni cât și victimele acestora; în acest sens, elementul central al dreptului amintit, în ceea ce privește persoana acuzată este reprezentat de prezumția de nevinovăție, consacrată cu titlu de principiu la art. 4 C proc. pen. „(1)Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă; (2) După administrarea întregului probatoriu, orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea suspectului sau inculpatului.”. În ceea ce privește drepturile părților și a subiecților procesuali principali, în baza dreptului la un proces echitabil, se rețin după cum urmează: dreptul părților și subiecților procesuali principali de a avea acces la o instanță independentă și imparțială, care să judece în cauză, dreptul suspectului, al inculpatului sau al martorului de a păstra tăcerea și de a nu se autoincrimina, dreptul la apărare, la informare, publicitatea procesului, dreptul de a întreba sau de a solicita audierea martorilor acuzării; în același sens, se rețin principiul contradictorialității, legalitatea și loialitatea administrării probelor, dreptul la traducere și interpretare, când este cazul, obligația motivării hotărârilor de către instanțe, dreptul de a avea acces la dosarul cauzei, drepturile victimelor infracțiunilor și alte asemenea.[3] Alături de asigurarea acestor garanții procesuale, un rol determinant în asigurarea exercitării corespunzătoare a dreptului la un proces echitabil îl are activitatea desfășurată de organele judiciare, care au obligația de a-și exercita atribuțiile conferite de lege într-un termen rezonabil, după cum dispune art. 8 din Codul de procedură penală, „organele judiciare au obligația de a desfășura urmărirea penală și judecata cu respectarea garanțiilor procesuale și a drepturilor părților și ale subiecților procesuali, astfel încât să fie constatate la timp și în mod complet faptele care constituie infracțiuni, nicio persoană nevinovată sa nu fie trasă la răspundere penală, iar orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit legii, într-un termen rezonabil”. Determinarea termenului rezonabil se realizează punctual, de la caz la caz, pe baza unor criterii obiective de analiză care sunt în strânsă legătură cu activitatea de strângere a probelor, cu administrarea acestora, a rolului activ al organelor judiciare, al scopului procesului penal și al asigurării calității în efectuarea activităților judiciare, criterii care se vor analiza prin raportare directă la complexitatea cauzei, la conduita organelor judiciare, a conduitei părților, precum și a mizei cauzei pentru persoanele implicate[4]. În strânsă legătură cu desfășurarea actelor procesuale penale într-un termen rezonabil este și instituția prescripției răspunderii penale; de esența prescripției răspunderii penale ține stingerea raportului juridic penal, ca urmare a trecerii unui anumit interval de timp de la data comiterii faptei ce constituie infracțiune, în conformitate cu legea penală, reprezentând așadar o consecință a nesoluționării cauzei în mod definitiv, într-un termen rezonabil[5]. Sediul materiei, în ceea ce privește răspunderea prescripției penale, se regăsește la articolele 153,154, 155, 156, Cod Penal, Titlul VII- „cauzele care înlătură răspunderea penală”, respectiv art. 16 alin. (1) lit. f), Cod de procedura penala, „Acțiunea penală nu mai poate fi pusă în mișcare, iar când a fost pusă în mișcare nu mai poate fi exercitată dacă: f) a intervenit (…) prescripția”. Adițional acestor prevederi legale, practica neunitară a instanțelor de judecată din România -cu privire la aplicarea prescripției răspunderii penale, așa cum rezultă în conformitate cu Deciziile Curții Constituționale nr. 297/2018 și nr. 358/2022- a determinat sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile care să stabilească o modalitatea de aplicare a normelor care reglementează instituția răspunderii penale, având în vedere cele două decizii ale Curții[6]; ca urmare a acestei sesizări, la data de 25.10.2022 Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a pronunțat prin Decizia nr. 67/2022, stabilind, cu titlu de izvor de drept, modul de aplicare a celor două Decizii a Curții Constituționale a României privind răspunderea penală, astfel: a admis sesizările formulate de Curtea de Apel București, Secția a II-a penală și Curtea de Apel Brașov, Secția penală, stabilind: (1) normele referitoare la întreruperea cursului prescripției sunt norme de drept penal material (substanțial) supuse din perspectiva aplicării lor în timp principiului activității legii penale prevăzut de art. 3 din Codul penal, cu excepţia dispoziţiilor mai favorabile, potrivit principiului mitior lex prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituţia României, republicată, și art. 5 din Codul penal.; (2) Instanța care soluționează contestația în anulare, întemeiată pe efectele deciziilor Curții Constituționale nr. 297 din 26 aprilie 2018 și nr. 358 din 26 mai 2022, nu poate reanaliza prescripția răspunderii penale, în cazul în care instanța de apel a dezbătut și a analizat incidența acestei cauze de încetare a procesului penal în cursul procesului anterior acestei din urmă decizii.”[7]. Obiectul dezbaterilor Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a Înaltei Curți de Casație și Justiție a vizat în deosebi instituția întreruperii cursului termenului prescripției penale; în acest sens, în susținerea punctului său de vedere, Curtea Constituțională oferă o definiție acesteia, caracterizând-o ca fiind o soluție juridică de repunere a organelor judiciare într-un nou termen integral de prescripție, în cadrul căruia organele judiciare își pot exercita rolul lor activ consacrat de art. 5 din Codul de procedură penală, de stabilire a adevărului în cauzele penale, fiind totodată și modalitatea în care societatea, prin intermediul organelor statului, aduce la cunoștința suspectului sau inculpatului împrejurarea că rezonanța socială a faptei pe care a comis-o nu s-a estompat față de momentul săvârșirii acesteia[8]. Se înțelege așadar că întreruperea cursului termenului prescripției constituie un instrument conferit organelor judiciare pentru îndeplinirea atribuțiilor rolului lor. Efectul întreruptiv este în strânsă legătură cu exercitarea acțiunii penale, care vizează tragerea la răspundere penală a infractorului și care totodată constituie un impediment pentru stingerea raportului juridic penal și determinarea imposibilității de tragere la răspundere.

Împlinirea cursului prescripției răspunderii penale și clasarea unei cauze în baza art. 16 alin. (1) lit. f) Cod de procedură penală, se află în strânsă legătură cu limitele în care se exercită dreptul la un proces echitabil. Ținând cont de raportul în care se află exercitarea acestui drept cu instituția prescripției răspunderii penale, se observă, cu titlu de particularitate, o carență legislativă care poate determina o exercitare deficitară a dreptului la un proces echitabil, în ceea ce privește persoana vătămată ori partea civilă, în procesele penale; în acest sens, în ipoteza în care urmărirea penală depășește limitele termenului de prescripție pentru infracțiunea pentru care aceasta a fost dispusă, și intervine clasarea, în conformitate cu art. 16 alin. (1) lit. f) Cod de procedură penală, persoana vătămată, respectiv partea civilă, rămâne în imposibilitatea de reparare a prejudiciului suferit, ca urmare a săvârșirii infracțiunii pentru care a fost dispusă clasarea; Problema pusă în discuție vizează situațiile în care nerespectarea acestor termene rezonabile, în care acțiunea penală trebuie soluționată pentru a fi respectat principiul și dreptul la un proces echitabil, este cauzată de neîndeplinirea ori îndeplinirea deficitară a sarcinilor și atribuțiilor care le revin organelor judiciare pe parcursul procesului penal, în sensul art. 8 din Codul de procedură penală, și imposibilitatea în care sunt puse persoana vătămată, respectiv partea civilă, de a solicita trimiterea în judecată a celui care a săvârșit fapta care constituie infracțiune. Jurisprudența instanțelor de judecată pune la dispoziție, în acest sens, o multitudine de exemple din practica judiciară în care, ca urmare a nerespectării unor termene rezonabile în ceea ce privește exercitarea acțiunii penale, cauzele au fost soluționate prin dispunerea clasării prin ordonanță de către procuror. Cu titlu de exemplu se observă Hotărârea emisă de Curtea de Apel Iași – NCPP – Secţia penală şi pentru cauze cu minori NCPP-Penal-Apel_1), din data de 03/03/2022 care dispune „a solicitat instanței să constate, în baza dispozițiilor art. 396 alin. 6 Cod procedură penală, raportat la art. 16 alin. 1 lit. f Cod procedură penală, cu referire la art. 154 alin. 1 lit. d Cod penal, încetarea procesului penal în ceea ce îl privește pe inculpatul B____ B____ B_____, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 297/2018 dar şi Decizia nr. 5/2019 a Î.C.C.J. Presupusa infracțiune s-a săvârșit la data de 15.02.2013, iar termenul la care s-a împlinit prescripția răspunderii penale este 14.02.2018. De asemenea, într-un subsidiar îndepărtat, raportat la dispoziţiile art. 65 alin. 6 din Legea nr. 360/2002 „În cazul în care s-a dispus clasarea, renunţarea la urmărirea penală, achitarea, renunţarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, precum şi în cazul încetării procesului penal, poliţistul va fi repus în toate drepturile anterioare, inclusiv compensarea celor de care a fost privat pe perioada punerii la dispoziţie, respectiv a suspendării din funcţie, potrivit competențelor stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne” solicită instanţei sa constatate ca în speța sunt aplicabile dispoziţiile legii noi sub aspectul modalităţii de executare: amânarea aplicării pedepsei. Faţă de circumstanţele concrete ale spetei, persoana sa, comportamentul socio moral impecabil, anterior si ulterior faptei reţinute, consecințele unei condamnări ar fi disproporţionat de grave, cu urmări ireparabile pentru acesta şi familia sa.”[9]. În legislația actuală, singura cale legală de contestare privind durata procesului penal este reglementată de art. 488 ind.1- 488 ind. 6. Cod procedură penală. În acest sens, în strânsă legătură cu obiectul lucrării, se observă art. 488 ind. 6. alin. (7), Cod procedură penală care dispune „încheierea prin care judecătorul de drepturi și libertăți sau instanța soluționează contestația nu este supusă niciunei căi de atac”.

Concluzii

Înfăptuirea justiției reprezintă o funcție substanțială a statului, a cărei exercitare are un rol substanțial în ceea ce privește respectarea drepturilor omului în societate. Consacrarea legislativă a conținutului și modalităților de exercitare a drepturilor constituie fundamentul legal în baza căruia o persoană poate cere apărarea dreptului său pe cale legală, în limitele prevăzute de lege. În ceea ce privește apărarea dreptului la un proces echitabil în materia procesual penală, în raport cu prescripția răspunderii penale, legislația în vigoare prezintă unele carențe care, în anumite cazuri particulare pot determina o exercitare defectuoasă a acestuia. Constatarea neajunsurilor legislative și îndreptarea sunt esențiale într-un stat democratic care apără drepturile și interesele cetățenilor.

Propuneri de lege ferenda

Având în vedere conținutul lucrării, propun ca lege ferenda completarea cadrului legislativ prin introducerea unei căi de atac a încheierii prin care judecătorul de drepturi și libertăți sau instanța soluționează contestația privind durata procesului penal, precum și legiferarea posibilității de repunere în mișcare a acțiunii penale în cazul în care a fost dispusă clasarea în cazurile în care a intervenit prescripția răspunderii penale ca urmare a neglijenței, a neîndeplinirii ori îndeplinirii deficitare a atribuțiilor care le revin organelor judiciare pe parcursul procesului penal, în sensul art. 8 din Codul de procedură penală, în scopul remedierii imposibilității în care sunt puse în această situație persoana vătămată, respectiv partea civilă de a solicita trimiterea în judecată a celui care a săvârșit fapta care constituie infracțiune, în scopul reparării prejudiciului suferit ca urmare a săvârșirii acesteia.


[1] Neagu Ion, Damaschin Mircea, Iugan Andrei Viorel, Drept procesual penal, Partea Generală, mapă de seminar, Ed. Universul Juridic, București, 2022, p.38.
[2] Neagu Ion, Damaschin Mircea, Iugan Andrei Viorel, Drept procesual penal, Partea Generală, mapă de seminar, Ed. Universul Juridic, București, 2022, p.38.
[3] Mihail Udroiu, Sinteze de Procedură Penală, Ediția a II-a, Volumul I, Editura C.H. Beck, aprilie, 2021, pg. 58;
[4] Neagu Ion, Damaschin Mircea, Iugan Andrei Viorel, Drept procesual penal, Partea Generală, mapă de seminar, Ed. Universul Juridic, București, 2022, p.39;
[5] https://consultantavocat.ro/prescriptia-raspunderii-penale-incetarea-procesului-penal/
[6] Av. Suciu Mihai, https://podoleanu-paun.ro/2022/11/02/decizia-iccj-nr-67-2022-a-clarificat-modul-de-aplicare-a-celor-doua-decizii-ale-curtii-constitutionale-a-romaniei-privind-prescriptia-raspunderii-penale/
[7] Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
Decizia nr. 67/2022 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală, în Dosarul nr. 2.498/299/2021, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept
[8] Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
Decizia nr. 67/2022 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală, în Dosarul nr. 2.498/299/2021, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept
[9]  Legislația României, Jurisprudență, Legislație europeană (lege5.ro)


Georgiana Olaru
Studentă – Facultatea de Drept din cadrul Academiei de Studii Economice din București

Cuvinte cheie: , , , , , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

1 Comment
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti