Tribunalul București. Procedura de recuperare a sumelor reprezentând indemnizații și concedii medicale plătite de către angajator salariaților
6 ianuarie 2023 | Elin ANDRII
Elin Andrii
Potrivit disp. art. 38 alin. (1) din O.U.G. nr. 158/2005: „Sumele reprezentând indemnizaţii, care se plătesc asiguraţilor şi care, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, se suportă din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, se recuperează din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate din creditele bugetare prevăzute cu această destinaţie. Aceste sume nu pot fi recuperate din sumele constituite reprezentând contribuţie de asigurări sociale de sănătate.”
Procedura de recuperare a sumelor reprezentând indemnizații care se plătesc de către angajatori angajaţilor care au beneficiat de concediu medical este prevazută în cadrul disp. art. 64 din Norma din 2018 de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, care statuează următoarele:
„(1) Sumele reprezentând indemnizaţii, care se plătesc de către angajatori angajaţilor care au beneficiat de certificate de concediu medical şi care, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se suportă din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, se recuperează din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate din creditele bugetare prevăzute cu această destinaţie.
(2) Pentru recuperarea sumelor prevăzute la alin. (1), angajatorul depune la registratura Casei de Asigurări de Sănătate, pe suport hârtie sau prin mijloace de transmitere la distanţă, în termenul prevăzut la art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, cu modificările şi completările ulterioare, solicitarea scrisă, conform modelului prevăzut în anexa nr. 10, la care se ataşează Centralizatorul privind certificatele de concediu medical, prevăzut în anexa nr. 1.
(3) Cererea va fi analizată de compartimentul de specialitate din cadrul casei de asigurări de sănătate, iar în situaţia în care, după verificarea certificatelor de concediu medical cuprinse în borderoul centralizator, se constată că sunt certificate medicale care nu îndeplinesc condiţiile de legalitate şi conformitate, sumele reprezentând indemnizaţiile aferente acestor certificate vor fi respinse la plată.
(4) După analizarea cererii, compartimentul prevăzut la alin. (3) va întocmi referatul de propunere spre aprobare a sumelor certe şi exigibile cuprinse în cererea de restituire, care se avizează de către personalul împuternicit să exercite viza CFP.
(5) Referatul prevăzut la alin. (3), semnat de directorul executiv economic, va fi supus aprobării directorului general, conform modelului prevăzut în anexa nr. 11.
(6) Pe baza referatului aprobat se întocmesc: ordonanţarea de plată, ordinul de plată, borderoul ordinelor de plată prevăzut în anexa nr. 12.
(7) Casa de Asigurări de Sănătate va efectua plata sumelor aprobate, în termen de 60 de zile de la data depunerii cererii de restituire, în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinaţie.
(8) După efectuarea plăţii, dosarul se arhivează la compartimentul de specialitate.
(9) În cazul în care se resping la plată sume totale/parţiale cuprinse în cererea de recuperare, compartimentul prevăzut la alin. (3) va întocmi comunicarea de respingere a plăţii cu motivarea acesteia, conform modelului prevăzut în anexa nr. 13, pe baza căreia se va anula/modifica suma înscrisă în cererea de restituire depusă şi înregistrată potrivit alin. (2). Sumele totale/parţiale respinse la plată nu se înregistrează în evidenţele contabile ale casei de asigurări de sănătate ca obligaţii de plată.
(10) După remedierea cauzelor înscrise în comunicarea prevăzută la alin. (9) care au condus la respingerea plăţii totale/parţiale a sumelor solicitate, angajatorul poate depune o nouă cerere potrivit alin. (2), în termen de 90 de zile de la data primirii comunicării. Cererea de recuperare se depune după depunerea declaraţiilor rectificative pentru lunile cărora le sunt aferente sumele solicitate.
(11) În cererile de recuperare a sumelor prevăzute la alin. (1) care se depun potrivit alin. (2) de către instituţiile prevăzute la art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 126/2020 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate şi instituirea unor măsuri privind indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate nu se cuprind sumele reprezentând indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate aferente certificatelor de concediu medical pentru carantină sau pentru incapacitate temporară de muncă pentru care s-a instituit măsura carantinei/izolării, potrivit Legii nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic, de care a beneficiat personalul propriu, potrivit legii, şi care au fost suportate integral de către aceste instituţii.”
Dacă, însă, există neconcordanțe în datele cuprinse în declarația comunicată de angajator, în speță, devin incidente dispozițiile art. 3 din Norma din 2018 de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, care stipulează:
(1) Casele de Asigurări de Sănătate au obligaţia de a verifica şi de a valida datele cuprinse în declaraţia prevăzută la art. 2 alin. (1).
(2) În cazul în care după verificarea datelor se constată neconcordanţe care implică rectificarea datelor şi/sau a sumelor cuprinse în declaraţia iniţială, în termen de maximum 30 de zile, casele de asigurări de sănătate vor transmite angajatorilor sau asimilaţilor acestora o notificare, pe suport hârtie sau prin mijloace de transmitere la distanţă.
(3) În termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data confirmării de primire a notificării, angajatorii sau asimilaţii acestora au obligaţia de a transmite declaraţia rectificativă, în condiţiile stabilite prin ordinul comun prevăzut la art. 2 alin. (2).
(4) Declaraţia prevăzută la alin. (3) poate fi depusă şi din iniţiativa angajatorilor sau a asimilaţilor acestora, pentru situaţiile care implică rectificarea datelor şi/sau a sumelor cuprinse în declaraţia iniţială.
Astfel, așa cum am aratat anterior, din momentul înregistrării cererii de restituire, Casa de Asigurări de Sănătate are la dispoziție un termen de 60 de zile de la data depunerii cererii de restituire, în vederea efectuării plății, în limita creditelor bugetare aprobate cu aceasta destinație sau în vederea respingerii plății.
Din păcate, în unele cazuri, Casa de Asigurări de Sănătate nu respectă acest termen de 60 de zile, astfel încât, angajatorii au dreptul de a formula o cerere de chemare în judecată împotriva Casei de Asigurări de Sănătate solicitând instanței de judecată pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună, cu titlu de exemplu (având legătură cu speța arătată mai jos):
1. „Obligarea pârâtei CASMB la plata sumei în cuantum de 55.489 lei ce reprezintă sumă aferentă concediilor şi indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate pentru lunile decembrie 2020 – mai 2022;
2. Obligarea pârâtei CASMB la plata dobânzii legale penalizatoare aferentă fiecărui debit lunar component al debitului de 489 lei de la data scadenţei fiecărui debit lunar component până la data plăţii.”
Pe lângă plata sumelor reprezentând indemnizații – concediu medical, angajatorul poate solicita instanței, obligarea CAS la plata dobânzii legale în temeiul disp. art. 1535 coroborate cu prev. art. 1521 din Codul Civil:
Art. 1535 – Cod Civil:
„(1) În cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadenţă, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenţă până în momentul plăţii, în cuantumul convenit de părţi sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plăţii ar fi mai mic.
(2) Dacă, înainte de scadenţă, debitorul datora dobânzi mai mari decât dobânda legală, daunele moratorii sunt datorate la nivelul aplicabil înainte de scadenţă.
(3) Dacă nu sunt datorate dobânzi moratorii mai mari decât dobânda legală, creditorul are dreptul, în afara dobânzii legale, la daune-interese pentru repararea integrală a prejudiciului suferit.”
Art. 1521 – Cod Civil:
„Punerea în întârziere a debitorului poate opera de drept sau la cererea creditorului.”
Hotărârea Tribunalului București prin care obligă Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucuresti (CASMB) la plata sumei de 55.489 lei reprezentând diferenţa dintre suma indemnizaţiilor cuvenite şi contribuţia de concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale datorată de angajator şi la plata dobânzii legale penalizatoare de la scadenţa fiecărei sume componente până la data plăţii efective.
Consilier juridic Elin Andrii
