Dreptul securităţii sociale

ÎCCJ. Dezlegarea unor chestiuni de drept. Modalitatea de determinare a cuantumului pensiei de urmaş conform art. 731 alin. (13) din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar


20.01.2023 | Andrei PAP
Secţiuni: Dezlegarea unor chestiuni de drept, Dreptul securitatii sociale, Monitorul Oficial al României, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Andrei Pap

Andrei Pap

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 54 din 19 ianuarie 2023, a fost publicată Decizia nr. 80/2022 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Iaşi – Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 643/99/2021, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.

I. Titularul şi obiectul sesizării

Curtea de Apel Iaşi – Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a dispus, prin Încheierea din 27 septembrie 2022, în Dosarul nr. 643/99/2021, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: „În aplicarea art. 731 alin. (13) din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţia de trimitere din cuprinsul textului la prevederile art. 83-92 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, se impune a fi interpretată ca vizând doar condiţiile legale de fond pentru instituirea pensiei de urmaş sau dispoziţia de trimitere vizează toate condiţiile dreptului comun ale acestui tip de pensie, inclusiv în ceea ce priveşte modalitatea de determinare a cuantumului pensiei de urmaş – procentual doar din punctajul mediu anual realizat de susţinător, fără raportare la drepturile corespunzătoare pensiei de serviciu?”.

II. Analiza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, examinând sesizarea formulată de Curtea de Apel Iaşi – Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, a subliniat următoarele:
[…]

77. Prin prezenta sesizare, Curtea de Apel Iaşi – Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a solicitat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă, pronunţarea unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: „În aplicarea art. 731 alin. (13) din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţia de trimitere din cuprinsul textului la prevederile art. 83-92 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, se impune a fi interpretată ca vizând doar condiţiile legale de fond pentru instituirea pensiei de urmaş sau dispoziţia de trimitere vizează toate condiţiile dreptului comun ale acestui tip de pensie, inclusiv în ceea ce priveşte modalitatea de determinare a cuantumului pensiei de urmaş – procentual doar din punctajul mediu anual realizat de susţinător, fără raportare la drepturile corespunzătoare pensiei de serviciu?”.

78. Pentru a examina pe fond problema de drept sesizată este necesar a prezenta evoluţia în timp a dispoziţiilor legale care privesc pensia de urmaş în cazul funcţionarului public parlamentar, al cărui statut este reglementat de Legea nr. 7/2006.

79. Astfel, la data intrării în vigoare a Legii nr. 7/2006, 19 ianuarie 2006, art. 72 alin. (3) din lege prevedea că „La împlinirea vârstei prevăzute la alin. (2), funcţionarii publici parlamentari cu o vechime în muncă de 30 de ani, din care cel puţin 14 ani în structurile Parlamentului, beneficiază de pensie de serviciu în cuantumul prevăzut la art. 82 din Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor nr. 303/2004, republicată”.

80. Conform art. 77 din acelaşi act normativ, „Urmaşii funcţionarului public parlamentar decedat: soţul supravieţuitor, copiii, în vârstă de până la 16 ani sau dacă îşi continuă studiile, până la împlinirea vârstei de 26 de ani, ori pe toată durata invalidităţii de orice grad şi care se aflau în întreţinerea acestuia, beneficiază de o pensie egală cu 80% din salariul de bază avut de funcţionarul public parlamentar la data decesului”.

81. Această din urmă normă juridică a făcut obiectul Legii nr. 287/2007 pentru modificarea art. 77 din Legea nr. 7/2006 privind Statutul funcţionarului public parlamentar (Legea nr. 287/2007), alin. (6) al art. 77 având următorul cuprins: „Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte prin aplicarea unui procent din pensia de serviciu aflată în plată sau din pensia de serviciu la care ar fi avut dreptul funcţionarul public parlamentar la data decesului, în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel: a) pentru un singur urmaş – 50%; b) pentru 2 urmaşi – 75%; c) pentru 3 sau mai mulţi urmaşi – 100%.”

82. În urma republicării Legii nr. 7/2006 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 25 mai 2009, textele anterior citate au primit o nouă numerotare – art. 74 alin. (3), respectiv, art. 81 alin. (6).

83. Ulterior, dispoziţiile art. 74-77, 80, 81 şi 96 din Legea nr. 7/2006, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 25 mai 2009, au fost abrogate expres prin art. 196 lit. h) din Legea nr. 263/2010 la data de 1 ianuarie 2011.

84. Prin Legea nr. 215/2015 a fost modificată şi completată Legea nr. 7/2006 după cum urmează:

„Art. I. –

(…)

1. După articolul 73 se introduce un nou articol, articolul 731, cu următorul cuprins:

«
Art. 731. –
(1) Funcţionarii publici parlamentari din structurile de specialitate ale Parlamentului au dreptul la asigurări sociale, în condiţiile legii.

(…)

(3) La împlinirea vârstei prevăzute la alin. (2), funcţionarii publici parlamentari cu un stagiu de cotizare de 30 de ani, din care cel puţin 14 ani în structurile Parlamentului, beneficiază de pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni înainte de data pensionării. Pensia acordată nu poate depăşi nivelul salariului de bază brut, inclusiv sporurile, precum şi indemnizaţia de conducere şi salariul de merit din ultimele 12 luni anterioare datei pensionării, al funcţiei deţinute sau al funcţiei asimilate, după caz.

(…)

(13) Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi soţului supravieţuitor ai funcţionarului public parlamentar, în condiţiile art. 83-92 din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare. (…)»

(…)

Art. II. –
Funcţionarii publici parlamentari şi asimilaţii acestora, pensionari la data de 31 august 2010, ale căror pensii au fost diminuate, precum şi cei pensionaţi după această dată, care se încadrează în prevederile prezentei legi, beneficiază, la cerere, de drepturile de pensie stabilite în prezenta lege. Pensia acordată se calculează prin asimilare cu funcţiile corespunzătoare ale persoanelor aflate în activitate cu acelaşi nivel de salarizare în cuantumul prevăzut la art. 731 alin. (3), (4) sau (8), după caz, din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarilor publici parlamentari, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege. Dispoziţiile art. 731 alin. (5), (6) şi (13) se aplică în mod corespunzător. Drepturile se acordă începând cu luna următoare depunerii cererii de acordare a pensiei.”

85. Analizând aceste dispoziţii legale se constată că, în forma iniţială, Legea nr. 7/2006 prevedea în mod explicit că funcţionarii publici parlamentari beneficiau, în condiţiile acestui act normativ, de o pensie de serviciu în cuantumul prevăzut la art. 82 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 303/2004), iar urmaşii funcţionarului public parlamentar decedat erau îndreptăţiţi să primească, de asemenea, cu respectarea cerinţelor legii, o pensie egală cu 80% din salariul de bază avut de autorul lor la data decesului.

86. Prin Legea nr. 287/2007 s-a stabilit o altă modalitate de calcul al cuantumului pensiei de urmaş, şi anume prin aplicarea unui procent expres menţionat din pensia de serviciu aflată în plată sau din pensia de serviciu la care ar fi avut dreptul funcţionarul public parlamentar la data decesului, în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi.

87. După abrogarea expresă a dispoziţiilor care reglementau pensia de serviciu şi pensia de urmaş stabilite în condiţiile Legii nr. 7/2006, prin art. 196 lit. h) din Legea nr. 263/2010, legiuitorul a iniţiat o propunere legislativă care a urmărit, conform expunerii de motive la adoptarea Legii nr. 215/2015, „instituirea unui regim juridic reparatoriu aşa cum s-a procedat cu alte categorii socioprofesionale care în anul 2010 au fost deposedate de drepturi legal câştigate, cât şi un cadru legislativ nediscriminatoriu, atât în cadrul aceleiaşi profesii, cât şi în raport cu alte categorii socio-profesionale. În urma adoptării Legii nr. 119/2010 şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2010, pensiile stabilite în baza Legii nr. 7/2006 funcţionarilor publici parlamentari au fost desfiinţate. Trecerea acestor pensii în sistemul public dincolo de faptul că a desfiinţat drepturi legal câştigate s-a constituit într-o totală discriminare atât prin reglementări diferite de recalculare, cât şi prin soluţionarea diferită a contestaţiilor celor afectaţi”.

88. Rezultă astfel că scopul adoptării noului act normativ a vizat restabilirea pensiei de serviciu pentru funcţionarul public parlamentar avute la data de 31 august 2010, data intrării în vigoare a Legii nr. 119/2010, scop dedus din dispoziţiile art. II din Legea nr. 215/2015, potrivit cărora „Funcţionarii publici parlamentari şi asimilaţii acestora, pensionari la data de 31 august 2010, ale căror pensii au fost diminuate, precum şi cei pensionaţi după această dată, care se încadrează în prevederile prezentei legi, beneficiază, la cerere, de drepturile de pensie stabilite în prezenta lege (…)”.

89. Prin urmare, s-a prevăzut, prin art. 731 din Legea nr. 7/2006, ca funcţionarii publici parlamentari să beneficieze de pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni înainte de data pensionării, cu menţiunea că pensia acordată nu poate depăşi nivelul salariului de bază brut, inclusiv sporurile, precum şi indemnizaţia de conducere şi salariul de merit din ultimele 12 luni anterioare datei pensionării, al funcţiei deţinute sau al funcţiei asimilate, după caz.

90. Pentru pensia de urmaş legiuitorul a statuat, conform alin. (13) al art. 731 din Legea nr. 7/2006, că se cuvine urmaşilor funcţionarului public parlamentar în condiţiile art. 83-92 din Legea nr. 263/2010.

91. Astfel, art. 731 alin. (13) din Legea nr. 7/2006 conţine, sub acest aspect, cu referire la pensia de urmaş, o trimitere la prevederile art. 83-92 din Legea nr. 263/2010, în acord cu dispoziţiile art. 50 alin. (3) teza întâi din Legea nr. 24/2000, conform cărora „Trimiterea la normele unui alt act normativ se poate face la întregul său conţinut ori numai la o subdiviziune, precizată ca atare”.

92. Această trimitere are în vedere textele de lege din capitolul IV intitulat „Pensii”, secţiunea a 5-a denumită „Pensia de urmaş”, din Legea nr. 263/2010, care reglementează condiţiile legale pentru instituirea pensiei de urmaş, inclusiv în ceea ce priveşte modalitatea de determinare a cuantumului acestei pensii, mai puţin dispoziţiile art. 93 din acest act normativ, care vizează obligaţiile instituite în sarcina persoanelor care au dreptul la pensie de urmaş pe toată durata invalidităţii.

93. Aşadar, în situaţia de faţă, referirea la art. 83-92 din Legea nr. 263/2010 este integrală, şi nu doar în raport cu o subdiviziune a textelor, ceea ce conduce la concluzia complinirii art. 731 alin. (13) din Legea nr. 7/2006 cu toate dispoziţiile legale ce reglementează atât condiţiile de acordare, cât şi modalitatea de calcul al pensiei de urmaş.

94. Prin această modificare adusă statutului funcţionarului public parlamentar s-a stipulat implicit că modalitatea de calcul al cuantumului pensiei de urmaş se realizează în condiţiile legii generale, Legea nr. 263/2010, în noua formă adoptată a actului normativ special nefiind indicat vreun algoritm propriu de determinare a acestui cuantum, astfel cum legiuitorul a făcut-o anterior, prin Legea nr. 7/2006, până la data de 1 ianuarie 2011.

95. În concret, textul de lege în discuţie nu prevede determinarea cuantumului pensiei de urmaş în raport cu pensia de serviciu. Or, atunci când legiuitorul a înţeles să facă trimitere la modalitatea de calcul al pensiei de urmaş din pensia de serviciu, a stipulat expres acest lucru, aşa cum a procedat şi în alte cazuri, de exemplu, prin art. 51 alin. (161) din Legea nr. 94/1992, art. 53 din Legea nr. 223/2015 sau art. 685 alin. (9) din Legea nr. 567/2004.

96. Prin urmare, atunci când legiuitorul a dorit să instituie o derogare de la dispoziţiile de drept comun a prevăzut în mod expres această ipoteză, or, în cazul de faţă, o astfel de premisă nu se regăseşte în Legea nr. 7/2006, respectiv în dispoziţiile art. 731 alin. (13).

97. Analizând în continuare problema de drept supusă dezbaterii se reţine că, în cazul pensiilor din cadrul sistemului unitar de pensii publice, pensia în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat se stabileşte pe baza punctajului mediu anual, iar, prin aplicarea procentului legal asupra punctajului mediu anual al susţinătorului decedat, conform art. 89 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, se determină valoarea pensiei de urmaş.

98. Aşadar, aceasta este modalitatea generală de reglementare a calculului pensiei de urmaş, dispoziţiile anterior menţionate reprezentând o aplicaţie a regulii înscrise în art. 89 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, întrucât, în sistemul public de pensii, punctajul mediu anual realizat de susţinător determină, prin înmulţirea cu valoarea punctului de pensie, rezultanta în plată (art. 94 din Legea nr. 263/2010).

99. În situaţia funcţionarului public parlamentar, pensia de urmaş nu poate fi raportată la pensia aflată în plată, în lipsa unei prevederi legale exprese în acest sens, pensia de serviciu fiind stabilită cu referire la o altă bază de calcul decât cea indicată de norma de trimitere.

100. A interpreta în sens contrar, prin stabilirea cuantumului procentual din valoarea pensiei de serviciu (aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat), în considerarea caracterului de venit substitutiv al pensiei de urmaş, recunoscut, de altfel, în jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional, reprezintă o extrapolare a textului art. 89 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 la alte situaţii neprevăzute de acest act normativ, ceea ce nu poate fi acceptat.

101. Se constată că, în cauză, prin prezenta sesizare se solicită instanţei supreme să pronunţe o decizie prin care s-ar adăuga, practic, un nou conţinut textului legii supus interpretării – art. 731 alin. (13) din Legea nr. 7/2006 în complinire cu norma de trimitere, ceea ce ar însemna o depăşire a atribuţiilor puterii judecătoreşti şi o imixtiune în atribuţiile puterii legislative.

102. Or, existenţa unei eventuale lacune legislative, respectiv lipsa unei reglementări în ceea ce priveşte modul de calcul al pensiei de urmaş prin raportare la cuantumul pensiei de serviciu a susţinătorului decedat, nu îşi poate găsi remediul în pronunţarea unei hotărâri prealabile.

103. Prevederile art. II din Legea nr. 215/2015 nu susţin concluzia intenţiei de complinire a dispoziţiilor art. 731 alin. (13) din Legea nr. 7/2006 doar cu condiţiile de acordare a pensiei de urmaş reglementate de Legea nr. 263/2010, nu şi cu modalitatea de determinare a cuantumului acesteia, astfel cum afirmă instanţa de trimitere în considerarea faptului că o altă interpretare ar lipsi de efecte juridice Legea nr. 215/2015.

104. Conform normei de drept invocate, „Funcţionarii publici parlamentari şi asimilaţii acestora, pensionari la data de 31 august 2010, ale căror pensii au fost diminuate, precum şi cei pensionaţi după această dată, care se încadrează în prevederile prezentei legi, beneficiază, la cerere, de drepturile de pensie stabilite în prezenta lege. Pensia acordată se calculează prin asimilare cu funcţiile corespunzătoare ale persoanelor aflate în activitate cu acelaşi nivel de salarizare în cuantumul prevăzut la art. 731 alin. (3), (4) sau (8), după caz, din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarilor publici parlamentari, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege. Dispoziţiile art. 731 alin. (5), (6) şi (13) se aplică în mod corespunzător. Drepturile se acordă începând cu luna următoare depunerii cererii de acordare a pensiei”.

105. Examinând textul de lege enunţat, în coroborare cu art. I din acelaşi act normativ, prin care s-a completat Legea nr. 7/2006 cu dispoziţiile art. 731, se observă că Legea nr. 215/2015 în ansamblul ei conţine nu numai condiţiile de acordare a pensiei de urmaş, ci şi pe cele de pensionare necesar a fi îndeplinite de funcţionarul public parlamentar, de vechime şi stagiu de cotizare, astfel încât nu poate fi validat raţionamentul instanţei de sesizare prin prisma celor arătate.

106. Pe de altă parte, se constată că menţiunea „Dispoziţiile art. 731 alin. (5), (6) şi (13) se aplică în mod corespunzător” din conţinutul art. II al Legii nr. 215/2015 face trimitere atât la norma de drept care reglementează pensia de urmaş, cât şi la actualizarea cuantumului pensiei de serviciu aflate în plată, respectiv componentele acestei din urmă pensii şi condiţiile de acordare, strict cu referire la funcţionarii publici parlamentari şi asimilaţii acestora, pensionari la data de 31 august 2010, ale căror pensii au fost diminuate, precum şi la cei pensionaţi după această dată, care se încadrează în prevederile Legii nr. 215/2015.

107. În consecinţă, examinând evoluţia legislativă în materie şi interpretând sistematic normele citate se ajunge la concluzia că dispoziţia de trimitere din cuprinsul textului art. 731 alin. (13) din Legea nr. 7/2006 la prevederile art. 83-92 din Legea nr. 263/2010 urmează a fi interpretată ca vizând toate condiţiile legale pentru instituirea pensiei de urmaş, inclusiv în ceea ce priveşte modalitatea de determinare a cuantumului acesteia – procentual din punctajul mediu anual realizat de susţinător, aferent pensiei prevăzute la alin. (1) al art. 89 din Legea nr. 263/2010.

Pentru considerentele expuse, ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a considerat că se impune admiterea sesizării, pronunţând următoarea soluţie:

Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Iaşi – Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 643/99/2021 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea art. 731 alin. (13) din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţia de trimitere din cuprinsul textului la prevederile art. 83-92 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, vizează toate condiţiile legale pentru instituirea pensiei de urmaş, inclusiv în ceea ce priveşte modalitatea de determinare a cuantumului acesteia – procentual din punctajul mediu anual realizat de susţinător, aferent pensiei prevăzute la alin. (1) al art. 89 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 5 decembrie 2022.”

Avocat Andrei Pap
PAP | law office

Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Ne bucurăm să aducem gândurile dumneavoastră la cunoştinţa comunităţii juridice şi publicului larg. Apreciem generozitatea dumneavoastră de a împărtăşi idei valoroase. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord, publicarea pe JURIDICE.ro nu semnifică asumarea de către noi a mesajului transmis de autor. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteţi ciţi aici. Pentru a publica pe JURIDICE.ro vă rugăm să luaţi în considerare Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑
Secţiuni          Noutăţi     Interviuri     Comunicate profesionişti        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie         Arii de practică          Note de studiu     Studii
 
© 2003-2023 J JURIDICE.ro