Secţiuni » Interviuri
Interviuri
Women in Law

Florin Streteanu: Menirea unui profesor nu se limitează la predarea unui curs și susținerea examenului aferent


20.01.2023 | Alina MATEI
Secţiuni: Drept penal, Interviuri, Selected, UNIVERSITARIA
JURIDICE - In Law We Trust
Alina Matei

Alina Matei

Florin Streteanu

Florin Streteanu

Alina Matei: Mulțumesc, stimate domnule Profesor Florin Streteanu, pentru timpul acordat cititorilor JURIDICE.ro. Am fost odată studenți… Acum dumneavoastră sunteți Profesor. Ce v-a determinat să alegeți Facultatea de Drept?

Florin Streteanu: A fost, probabil, o chemare descoperită destul de brusc. Eu până, în clasa a XI-a, eram preocupat în special de matematică, fusesem olimpic în anii de liceu, iar traiectoria profesională care se profila în epocă în astfel de cazuri conducea de regulă spre Politehnică. Direcție care nu eram convins că mi se potrivește, așa că la finalul clasei a XI-a, spre surprinderea familiei și a cunoscuților, am decis că voi da la Drept. Ceea ce am și făcut.

Alina Matei: În opinia dumneavoastră, prin ce ar trebui să se auto-definească Facultățile de Drept?

Florin Streteanu: Aș menționa doar trei trăsături: rigoare, deschidere și dinamism.

Alina Matei: Alegerea profesiei/îndrumarea spre alegerea unei profesii de studenți trebuie să fie și preocuparea profesorilor? Menirea unui profesor se întinde și dincolo de predarea cursului?

Florin Streteanu: Cu siguranță, menirea unui profesor nu se limitează la predarea unui curs și susținerea examenului aferent, iar interacțiunea cu studenții e de dorit să nu se limiteze la cadrul formal al unui curs sau seminar. Este foarte importantă implicarea unui cadru didactic în activitățile extracurriculare organizate de studenți (dezbateri, procese simulate, sesiuni științifice sau de informare etc.), după cum la fel de importantă este atragerea de studenți în activitățile de cercetare desfășurate sau coordonate de un cadru didactic. La Cluj, în cadrul Facultății de Drept, fiecare cadru didactic are alocat săptămânal un timp de consultații cu studenții, timp în care orice student interesat poate veni pentru a discuta nu doar lucruri care țin de materia predată, dar și aspecte care țin de orientarea profesională, de activitățile și oportunitățile din cadrul facultății etc. Din păcate, studenții utilizează într-o foarte mică măsură această oportunitate.

Alina Matei: Traiectul studentului se întâlnește cu traiectele profesorilor de-a lungul anilor de studiu. Unii profesori sunt uitați repede, alții niciodată. Și nu pentru că au luat o notă mică, ci pentru ce au reușit să miște în drumul spre maturitate. De ce sunt atât de puțini profesorii ”mișcători”?

Florin Streteanu: Nu aș spune că sunt chiar atât de puțini, e adevărat că, poate, nu sunt așa de mulți pe cât ne-am dori. Cred că explicația ține, pe de o parte, de vocație, pe de altă parte de modul în care ne raportăm la noi înșine. Spuneam, cu un alt prilej, că în lumea universitară există mai multe categorii de profesori. Sunt cei care s-au remarcat ca veritabili întemeietori de școală, care prin opera lor au demolat dogme, au clădit și reclădit o disciplină, dar care nu întotdeauna reușesc să transmită studenților, în mod accesibil, ceea ce au realizat în plan științific. Există, apoi, cei care fără a fi lăsat în urmă o operă monumentală, au harul de a face informația științifică ușor de asimilat, și, mai mult decât atât, de a stârni pasiunea studenților pentru disciplina în cauză, rămânând în memoria foștilor studenți, ca adevărați formatori.

Există și o elită a mediului academic, formată din cei, mai puțini, e drept, care reușesc să îmbine în mod armonios excelența didactică cu cea din cercetare. În fine, trebuie să admitem că mai sunt și unii care nu excelează pe niciuna din cele două coordonate…

Apoi, spuneam, e o chestiune care ține de modul în care fiecare se raportează la propria prestație. Eu nu am reușit să înțeleg, nici în perioada în care am exercitat funcții de conducere la nivelul Facultății, nici din postura de simplu coleg, cum e posibil să ai mereu sala de curs aproape goală, să primești în mod constant calificative modeste la evaluările studenților și să nu îți pui problema că ar trebui să schimbi ceva…

Desigur, e mai confortabil să încerci să te convingi că singura cauză e dezinteresul studenților față de școală, în timp ce, ieșind din sala ta aproape goală, îți faci cu greu loc printre sutele de studenți care așteaptă să intre la cursul colegului tău.

Alina Matei: Am observat în ultima vreme o tentație, chiar fascinație, a studenților spre dreptul penal. Aproape toți spun că le place dreptul penal. Dreptul penal este despre furturi, omoruri, violuri, corupție ș.a. Această preferință este rezultatul modului de predare al profesorilor de drept penal sau avem acces, fără să vrem, la ceea ce este după ușița sufletului studenților?

Florin Streteanu: Nu cred că profesorii de drept penal sunt înzestrați cu mai mult har decât ceilalți colegi, există și printre noi reprezentanți ai tuturor categoriilor menționate anterior. Și nu cred că e nici o chestiune de suflet, de ceea ce se găsește în ungherele tainice ale sufletului studentului. Aș vedea explicația în mediatizarea, excesivă de multe ori, de care are parte dreptul penal. E greu să deschizi astăzi o pagină de știri fără să găsești câteva rânduri referitoare la comiterea unei infracțiuni, la o hotărâre de condamnare etc. Dar nu e vorba doar de mass-media, ci și de literatură, cinematografie etc. Probabil fiecare am avut o perioadă în care eram pasionați de romane sau filme de acest gen.

Alina Matei: Prin intermediul dreptului penal/procesual penal, statul asigură coabitarea cetățenilor. Pe studenți îi pune în stare de alertă faptul că foarte multe articole din codurile penale (coduri tinere) au fost declarate neconstituționale?

Florin Streteanu: Cred că au destule alte motive de alertă în aceste vremuri… Ei sunt suficient de maturi încât să înțeleagă că și legiuitorul poate greși, după cum și Curtea Constituțională își dovedește, uneori, limitele în înțelegerea unor instituții, mai ales dacă acesta sunt noi.

Alina Matei: Care este părerea dumneavoastră despre accederea în profesiile juridice pe baza grilelor? Domnul Profesor Traian Briciu a spus la o dezbatere în toamna anului trecut că sunt un rău necesar.

Florin Streteanu: Se poate discuta dacă sunt un rău chiar atât de mare, dar cu siguranță acest (posibil) rău, e unul necesar. Atunci când la un examen/concurs se prezintă 3000 candidați nu e de conceput un alt mecanism de examinare, fiind imposibil de asigurat caracterul unitar al corecturii realizate de 20, 30 sau 40 de oameni, dintre care majoritatea nu au experiența acestei activități.

Pe de altă parte, în cazul testelor de tip grilă, este important cum sunt concepute aceste întrebări. Dacă ele sunt menite să verifice doar în ce măsură candidații au memorat codurile, grilele sunt, într-adevăr, un mare rău. Dar întrebările pot fi gândite astfel încât să verifice raționamentul logic, capacitatea de a realiza conexiuni între diferite instituții de drept penal sau civil, adică maniera în care candidatul reușește să utilizeze informația acumulată. În acest caz, nu știu dacă mai putem vorbi de un rău.

În plus, pentru a verifica și aspecte pe care grilele nu le vor putea evalua niciodată (argumentare, coerența exprimării etc.), poate fi concepută o probă de concurs de tip redacțional, la care să participe un număr mai redus de candidați, selectați în urma testului grilă. Modelul implementat de câțiva ani de INM, cred că e unul potrivit din această perspectivă.

Alina Matei: Crizele prin care a trecut omenirea și cele care sigur vor urma au adus cu ele și reglementări penale. Internarea forțată în spitale din Pandemie nu este ceva nou… Ce incriminări va aduce criza energetică (am văzut deja reglementări penale în Elveția)? Crizele influențează predarea dreptului penal?

Florin Streteanu: Perioadele de criză generează întotdeauna un sentiment de insecuritate. Iar în astfel de perioade oamenii așteaptă, sau cel puțin tolerează mai bine, o amplificare a intervenției dreptului penal. De unde și riscul unor abuzuri din partea autorității…

E greu de spus ce incriminări va aduce criza energetică, personal nu aș vedea o nevoie de completare a cadrului normativ penal în acest context. M-aș grăbi să adaug însă că așa-zisele exemple furnizate de dreptul comparat trebuie utilizate doar după un examen riguros. Așa de pildă, nu trebuie să confundăm o propunere legislativă cu un act normativ adoptat, propuneri bizare putând fi formulate în orice sistem juridic. Pe de altă parte, să nu uităm că, în numeroase legislații, contravențiile fac parte din sfera dreptului penal, dar sancționarea contravențională a unei fapte într-un astfel de sistem nu echivalează cu incriminarea ei în dreptul român.

Cum influențează crizele predarea dreptului penal? Depinde. Recenta criză sanitară a influențat predarea oricărei discipline, prin trecerea la sistemul online. Și, fără a fi devenit un adept al acestui mod de predare, trebuie să recunosc că am ajuns astfel să ne dezvoltăm unele abilități pe care le putem valorifica și în continuare. Din perspectiva conținutului, depinde cât de ample sunt modificările legislative aduse în contextul dat. Dar, oricum ar fi, în perioade de criză sau în afara lor, e important să îi obișnuim pe viitorii juriști să privească modificările legislative aduse în situații excepționale prin prisma principiilor fundamentale ale fiecărei ramuri de drept.

Alina Matei: Care ar fi oare impresia pentru oamenii sau roboţii din anul 2222 studiind cărţile, articolele de drept, presa din aceste vremuri, chiar interviul nostru despre dreptul penal?

Florin Streteanu: Mă tem să nu ajungă la concluzia că foarte mulți autori au scris mai mult decât au citit… Cu îngăduința Dumneavoastră, m-aș abține să mă pronunț în privința interviului.

Alina Matei: Gabriel Liiceanu spunea că greșeala cea mai mare este să te compari cu alții, în loc să-ți vezi de drumul tău. Nu trebuie să te compari decât pe tine, cel de azi cu cel din trecut. Cad profesorii de la Drept în această capcană?

Florin Streteanu: Poate că eliminarea termenilor de comparație externi are vocația de a aduce fericire, împlinire, chiar și progres individual, dar mă îndoiesc că e o cale de succes în știință. Imaginați-vă cum ar fi arătat astăzi dreptul penal român dacă, începând din anii 90, nu ne-am fi uitat la ce și cum fac colegii noștri din Europa…

Alina Matei: Un mesaj, vă rog, pentru cei care fac J și pentru cititorii J.

Florin Streteanu: JURIDICE e un proiect admirabil, iar oamenii care muncesc pentru asta merită întreaga prețuire a comunității noastre profesionale. Și, pentru că suntem încă la început de an, aș adresa tuturor – redactori, colaboratori și cititori – un gând frumos și calde urări de sănătate, pace și multe împliniri!

Alina Matei: Mulțumesc pentru că ați stat de vorbă cu mine!

Florin Streteanu: Și eu vă mulțumesc!

Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Ne bucurăm să aducem gândurile dumneavoastră la cunoştinţa comunităţii juridice şi publicului larg. Apreciem generozitatea dumneavoastră de a împărtăşi idei valoroase. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord, publicarea pe JURIDICE.ro nu semnifică asumarea de către noi a mesajului transmis de autor. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteţi ciţi aici. Pentru a publica pe JURIDICE.ro vă rugăm să luaţi în considerare Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑
Secţiuni          Noutăţi     Interviuri     Comunicate profesionişti        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie         Arii de practică          Note de studiu     Studii
 
© 2003-2023 J JURIDICE.ro