Secţiuni » Arii de practică » Business » Fiscalitate
Fiscalitate
DezbateriCărţiProfesionişti

Importanţa acordului de voinţă pentru tratamentul fiscal al terenul arabil intravilan


23.01.2023 | Daniel UDRESCU
Secţiuni: Articole, Drept civil, Fiscalitate, Opinii, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Daniel Silviu UDRESCU

Daniel Udrescu

În numeroase speţe fiscale, cu terenuri agricole, ANAF a considerat că terenurile arabile intravilane sunt construibile, subiect pe care l-am mai abordat aici, aici și aici.

Legislativul european acordă o relevanţă covârşitoare acordului de voinţă al proprietarului unui teren agricol. Primul pas de examinat este ce spune Curtea Europeană cu privire la această speţă, aşa cum s-a statuat în cauza Slaby C‑180/10 CJUE:

36. Reiese în această privință din jurisprudență că simpla exercitare a dreptului de proprietate de către titularul acestuia nu poate fi considerată prin ea însăși o activitate economică (a se vedea Hotărârea din 20 iunie 1996, Wellcome Trust, C‑155/94, Rec., p. I‑3013, punctul 32).

37. Trebuie precizat că numărul și mărimea vânzărilor realizate în speță nu sunt determinante în sine. Astfel cum a decis deja Curtea, mărimea vânzărilor nu poate constitui un criteriu de distincție între activitățile unui operator care acționează cu titlu privat, care se situează în afara domeniului de aplicare al acestei directive, și cele ale unui operator ale cărui operațiuni constituie o activitate economică. Curtea a arătat că vânzări semnificative pot fi efectuate și de operatori care acționează cu titlu privat (a se vedea în acest sens Hotărârea Wellcome Trust, citată anterior, punctul 37).

50. O persoană fizică ce a exercitat o activitate agricolă pe un teren recalificat drept teren destinat construcției, în urma unei modificări a planurilor de amenajare a teritoriului, intervenită din motive independente de voința acestei persoane, nu trebuie considerată persoană impozabilă în scopuri de TVA în sensul articolului 9 alineatul (1) și al articolului 12 alineatul (1) din Directiva TVA dacă vinde terenul respectiv, în ipoteza în care aceste vânzări se înscriu în cadrul administrării patrimoniului privat al acestei persoane

În primul rând o activitate agricolă este interpretată că se desfășoară în cadrul administrării patrimoniului privat al persoanei, de fapt de art. 111 Cod fiscal.

În ierarhia legilor şi instituţiilor care le interpretează CCR are un rol ce nu este corect interpretat. În Decizia nr. 189 din 2 martie 2006 (Publicată în M.Of. nr. 307 din 5 aprilie 2006) Curtea Constituţională a considerat că „Principiul accesului liber la justiţie consacrat prin textul citat din Legea fundamentală implică, între altele adoptarea de către legiuitor a unor reguli de procedură clare, în care să se prezinte cu precizie condiţiile şi termenele în care justiţiabilii îşi pot exercita drepturile lor procesuale, inclusiv cele referitoare la căile de atac împotriva hotărârilor pronunţate de instanţele de judecată”

În Decizia nr. 647 din 5 octombrie 2006 (Publicată în M.Of. nr. 921 din 14 noiembrie 2006) sau în Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010 (Publicată în M.Of. nr. 584 din 17 august 2010). În această din urmă Decizie, Curtea a decis că „Analiza textelor de incriminare cuprinse în art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2002 conduce la concluzia încălcării prevederilor constituţionale şi convenţionale referitoare la dreptul la un proces echitabil,ca urmare a lipsei de claritate şi previzibilitate a normei, și că „viciul de redactare constând în lipsa de corelare a limitelor de pedeapsă afectează garanţiile constituţionale referitoare la dreptul la un proces echitabil”.

Ori NEDEFINIREA CLARĂ A TERENULUI CONSTRUIBIL ESTE O ASTFEL DE ÎNCĂLCARE A PREVEDERILOR CONSTITUŢIONALE, CORELAREA FISCALO-ADMINISTRATIVĂ FIIND OBLIGATORIE.

Astfel, CCR sancţionează nu numai imprecizia legii, ci şi lipsa de corelare a acesteia cu alte dispoziţii legale, îmbogăţind sfera de aplicare a exigenţei. Mai mult, potrivit Curţii Constituţionale orice act normativ trebuie să fie formulat cu o precizie suficientă astfel încât să permită persoanelor interesate, care pot apela la sfatul unui specialist, să prevadă într-o măsură rezonabilă consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat.

În numeroase decizii instanţele au interpretat legislaţia în favoarea ANAF. Organul fiscal a indicat pentru încadrarea ca teren construibil, art. 292 Scutiri pentru operaţiuni din interiorul ţării, alin (2) lit f) punctul 1, pentru operaţiuni scutite de TVA:

f) livrarea de construcţii/părţi de construcţii şi a terenurilor pe care sunt construite, precum şi a oricăror altor terenuri. Prin excepţie, scutirea nu se aplică pentru livrarea de construcţii noi, de părţi de construcţii noi sau de terenuri construibile. În sensul prezentului articol, se definesc următoarele:

1. teren construibil reprezintă orice teren amenajat sau neamenajat, pe care se pot executa construcţii, conform legislaţiei în vigoare;

Norma metodologică 55(6) la art. 292 alin. 2 lit. f) punctul 1 prevede următoarele:

În aplicarea art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, calificarea unui teren drept teren construibil sau teren cu altă destinaţie, la momentul vânzării sale de către proprietar, rezultă din certificatul de urbanism.

(Notă pentru avocaţi: la trecerea terenului din extravilan în intravilan, există o documentaţie completă a autorităţii, cu un certificat de urbanism şi o HCL a localităţii, deci în dosarele de instanţă, acest certificat de urbanism face dovada regimului economic şi nu certificatul fiscal care nu a fost niciodată solicitat de vânzător.)

Interpretarea ANAF în RIF şi în Decizia de impunere arată că „terenurile intravilane agricole sunt terenuri construibile, în sensul în care legiuitorul a definit în mod expres terenul construibil orice teren amenajat sau neamenajat, pe care se pot executa construcţii, conform legislaţiei în vigoare, de unde reiese că legiuitorul nu a avut în vedere modalitatea concretă la momentul realizării tranzacţiei (folosinţa existentă), ci modalităţile posibile de utilizare urbanistice în vigoare la momentul realizării tranzacţiei, respectiv destinaţia permisă a terenurilor în scopul executării de construcţii, stabilită prin documentaţiile de urbanism aprobate. Dacă legiuitorul ar fi avut în vedere folosinţa existentă a terenurilor din momentul realizării tranzacţiilor, n-ar mai fi folosit expresia „se pot executa” în definirea terenurilor construibile, ci s-ar fi referit direct la categoria de folosinţă a terenurilor din momentul realizării tranzacţiilor. Interpretarea ANAF a fost că terenurile intravilane agricole sunt terenuri construibile, care diferă de opinia contestatarului că certificatul de urbanism este un act administrativ neanulat emis de autoritatea competentă ce îi conferă terenului situat în intravilan categoria de folosinţă agricolă, pentru care există o decizie de impunere şi pentru care a plătit un impozit pentru acea categorie de folosinţă, document ce instituie CLAR o interdicţie de construire până la aprobarea unei documentaţii PUZ şi/sau obţinerea unei autorizaţii de construire, condiţie impusă de lege pentru scoaterea din circuitul agricol.

CARE DECIZIE DE IMPUNERE ESTE CORECTĂ, CEA A DITL SAU CEA A ANAF, PENTRU CĂ ELE SE CONTRAZIC!!!

Prin Ordinul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 1.056 din 25 mai 2018, s-a stabilit PROCEDURA, privind emiterea şi eliberarea avizelor necesare introducerii în intravilan a terenurilor agricole.

Conform cu punctul 50 din cauza Slaby C 180/10 ”pe un teren recalificat, în urma unei modificări a planurilor de amenajare a teritoriului, intervenită din motive independente de voința proprietarului”, în baza art 2 din ordin, „AVIZUL necesar introducerii în intravilan a terenurilor agricole, se emite în baza unei documentaţii care cuprinde: a) cererea beneficiarului din care să rezulte suprafaţa terenului propus a se introduce în intravilan şi categoria de folosinţă a acestuia;”, sens ce infirmă interpretarea ANAF, care contravine jurisprudenţei europene şi prevederile prevăzute de art. 11.11 Cod fiscal: „În domeniul taxei pe valoarea adăugată şi al accizelor, autorităţile fiscale şi alte autorităţi naţionale trebuie să ţină cont de jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.”

Aş mai adăuga şi art. 3 lit. l) nota de calcul privind tariful datorat pentru introducerea în intravilan a terenurilor agricole, întocmită de direcţia pentru agricultură judeţeană, şi documente de plată a tarifului, virat în contul MADR, cu alte cuvinte voinţa este legată şi de plata pentru scoaterea din evidenţă. Ori un teren care nu este scos din evidenţă este agricol şi în intravilan şi în extravilan şi este neconstruibil până la desemnarea lui ca atare într-un certificat de urbanism, cu scoaterea din circuitul agricol, plata taxei şi un acord de voinţă al proprietarului, exprimat printr-o cerere.

Expert contabil Daniel Udrescu

Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Ne bucurăm să aducem gândurile dumneavoastră la cunoştinţa comunităţii juridice şi publicului larg. Apreciem generozitatea dumneavoastră de a împărtăşi idei valoroase. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord, publicarea pe JURIDICE.ro nu semnifică asumarea de către noi a mesajului transmis de autor. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteţi ciţi aici. Pentru a publica pe JURIDICE.ro vă rugăm să luaţi în considerare Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑
Secţiuni          Noutăţi     Interviuri     Comunicate profesionişti        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie         Arii de practică          Note de studiu     Studii
 
© 2003-2023 J JURIDICE.ro