Secţiuni » Arii de practică » Protective » Drept constituţional
Drept constituţional
DezbateriCărţiProfesionişti

Constituția de la Chișinău permite refacerea ordinii constituționale a țării și aderarea la structurile euro-atlantice


24.01.2023 | Antonie POPESCU
Secţiuni: Afaceri transfrontaliere, Articole, Drept constitutional, Drepturile omului, Opinii, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Antonie Popescu

Antonie Popescu

Reclădirea statului de drept și legitimitatea

Nelegitimitatea textelor constituționale de la Chișinău și București ori conținutul lor precar NU constituie o piedică în calea refacerii ordinii constituționale a Țării și a reclădirii statului de drept în întreaga noastră Țară – mai ales în anul aniversar al Centenarului Constituției din 1923 (în realitatea juridică fiind Constituția din 1866 cu modificările din 1879, 1884 și 1917, în forma revizuită din 1923).

Ne dorim însă ca acestea să se petreacă mai repede, în timpul vieții noastre, așa cum inamicul nu vrea și întârzie cât poate. Victoria Kievului va putea aduce toate acestea.

Aș mai adăuga că niciun tratat international nu interzice, nu blochează și nici măcar nu recomandă o uniune România-RepMoldova, în afara colaborării euroregionale
Prutul Superior și Dunărea de Jos – în acest din urmă caz, RepMoldova aderând la un aranjament bilateral România-Ucraina, în cadrul Trilateralei România – Ucraina – RepMoldova din anul 1997.

O dovadă a lipsei de piedici indicate și a libertății de asociere este și prezența RepMoldova în aranjamentul Comunitatea Statelor Independente (CSI), inițiat și controlat de Moscova – care aranjament CSI, deși în realitate are sau tolerează practici și conduite incompatibile cu valorile europene, nu a exclus Chișinăul de la dobândirea statutului de candidat în aderarea la Uniunea Europeană pentru RepMoldova.

Căderea în desuetudine a art. 11 din Constituția de la Chișinău

NEUTRALITATEA este incompatibilă cu existența bazelor militare și a forțelor militare regulate ale Federației Ruse la Tiraspol, Tighina și Cobasna și a unităților separatiste de mercenari.

Or, într-un recent interviu acordat „Politico” și publicat vineri, 20 ianuarie 2023, de acest ziar, președintele RepMoldova, Maia Sandu, fiind întrebată despre potențiala aderare a Chișinăului la NATO, a răspuns că „țara încă cântărește următorul pas și dacă va necesita o schimbare constituțională pentru a face acest lucru. (…) Acum, există o discuție serioasă (…) despre capacitatea noastră de a ne apăra, dacă o putem face singuri sau dacă ar trebui să facem parte dintr-o alianță mai mare. Și dacă ajungem, la un moment dat, ca națiune, la concluzia că trebuie să schimbăm neutralitatea, acest lucru ar trebui să se întâmple printr-un proces democratic.

În cheia pacifistă și a dublului standard cu care Chișinăul ne-a obișnuit, de la standardele lui Andrei Năstase: „Unire! Unire!„, acum, și, peste 3 zile „Unire, Moldoveni!„, la standardele Maiei Sandu cu retardul de trei zile față de Kiev în semnarea Scrisorii de aderare la UE sub impulsul președintelui Iohannis, recenta declarație de voință a Maiei de a face parte dintr-o nenumită alianța mai mare, doar de frica lui Putin, cum la fel de simbolic este percepută ca referire la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), poate fi interpretată și în sensul aderării la Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), alianța de apărare a statelor CSI, alianță militară din care RepMoldova nu face parte.
Acolo, la acel acord militar al aranjamentului de la Alma Ata, RepMoldova nu ar fi aderat sub motivul unei piedici constituționale, vestita neutralitate dictată de ruși în textul din 1994 al Constituției RepMoldova, și anume, la articolul 11, intitulat „Republica Moldova, stat neutru” și care stipulează:
(1) Republica Moldova proclamă neutralitatea sa permanentă.
(2) Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său.

Moscova din 1991, pre când URSS încă exista, a căutat să impună și României zisa neutralitate, ba chiar mai mult, ca oricărui vasal, Gorby i-a impus lui Ilici în Tratat o clauză prin care România urma să ceară voie de la Moscova dacă vrea în alt aranjament de securitate. Pe care aprobare de intrare în NATO ne-ar fi dat-o, precum astăzi o dă Ucrainei, cu rachete și acest sinistru război.
Și vasalul semnase Tratatul, norocul României și al nostru a fost că a dispărut URSS ca subiect de drept și Tratatul semnat nu a mai fost ratificat, rămânând inoperant.

Este și meritul unor entuziaști, de a fi contestat la timp si fără rezerve acest tratat cu URSS, susținuți de Corneliu Coposu, Claudiu Iordache și apoi de toate partidele istorice, de asociațiile civice și mai apoi de Sindicate, Liga Studenților fiind cea care a inițiat și semnarea unei Declarații de opoziție; nu am uitat cum complicele lui Ilici, Petre Roman a refuzat primirea delegației care a fost învestită să depună Declarația la Guvern.

Astăzi, în plin război ruso-ucrainean, toate organizațiile civice de la Chișinău și București ar trebui să ceară și să impulsioneze administrația Maia Sandu să iasă din pasivitate și din falsa ori inexistenta / desueta neutralitate și să asigure securitate cetățenilor RepMoldova.

Art. 11, susevocat, despre pretinsa neutralitate nu a fost operant însă niciodată din cauza prezenței continue a unei armate străine, Armata de ocupație, a XIV-a, a URSS, preluată de Federația Rusă, care, pe lângă capacitățile regimului separatist, are la dispoziție și trei baze militare proprii, rusești.
Astfel, dispozițiile constituționale în discuție au fost încălcate din prima secundă de la adoptare și promulgare.

În realitate, art. 11 nu a fost niciodată în vigoare, căderea sa în desuetudine fiind evidentă, mai ales în condițiile invadării Ucrainei de către Rusia, iar acest fapt ar putea fi constatat cu ușurință de Parlament sau de o Curte de Justiție.
Art. 11 fiind inactiv, neintrând vreodată în vigoare, nu poate fi un impediment în aderarea RepMoldova la NATO, așa cum nu este nici pentru aderarea la CSTO (O „Analiză comparativă a obiectivelor militare strategice ale statelor membre NATO și a celor membre CSI / CSTO„, având ca autor pe Dr. Alexandru Sarcinschi, a apărut la Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I”, București, în anul 2014, și poate fi citită aici).

În doctrină, o normă juridică se consideră a fi căzută în desuetudine, atunci când, deşi formal ea este în vigoare, înscrisă în Legea Fundamentală sau în Lege, dată fiind schimbarea sau complicarea ori neinvitarea acelor condiții social-economice care au prezidat la apariţia sa, norma respectivă nu se mai aplică.
În general, căderea în desuetudine este văzută ca pierdere a forței obligatorii a unor norme de drept datorită neaplicării lor constante într-o perioadă îndelungată (29 de ani de ani în cazul separatismului și al armatei de ocupație de la Nistru), dovedindu-se astfel că acele norme nu mai corespund necesităților reale ale societății, că sunt depășite în raport cu transformările ce au survenit ulterior adoptării lor, că sunt învechite sau perimate.
În oricare Dicționar vom găsi că desuetudinea reprezintă o modalitate de abrogare implicită a unei legi prin constatarea împrejurării că nu mai corespunde necesităţilor de reglementare socială şi de politică penală înregistrate la un moment dat, dispoziţiile sale fiind depăşite de realităţile social-economice.

Din păcate, RepMoldova încă nu a făcut pasul așteptat de cei mai mulți observatori, de ieșire din CSI, deși recent ministrul de la Externe de la Chișinău, Nicu Popescu, anunța că această intenție avansează la nivel de studiu.
Dar în declarațiile acestuia nu se prea poate pune bază, știută fiind incorectitudinea aprecierii lui, chiar și la București și împotriva numeroaselor Hotărâri CEDO, că la Nistru, în 1992, ar fi fost nu o invazie rusească asupra RepMoldova ci un „război civil” – exact cum spune și Putin „operațiune specială” războiului și invaziei din Ucraina.

Avocat Antonie Popescu

Cuvinte cheie: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Ne bucurăm să aducem gândurile dumneavoastră la cunoştinţa comunităţii juridice şi publicului larg. Apreciem generozitatea dumneavoastră de a împărtăşi idei valoroase. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord, publicarea pe JURIDICE.ro nu semnifică asumarea de către noi a mesajului transmis de autor. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteţi ciţi aici. Pentru a publica pe JURIDICE.ro vă rugăm să luaţi în considerare Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑
Secţiuni          Noutăţi     Interviuri     Comunicate profesionişti        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie         Arii de practică          Note de studiu     Studii
 
© 2003-2023 J JURIDICE.ro