Secţiuni » Arii de practică » Protective » Drept civil
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti

Decizia CEDO Fedotova și alții împotriva Rusiei – necesitatea modificării reglementărilor actuale din dreptul familiei


24.01.2023 | Adriana NOVAC
Secţiuni: Articole, Drept civil, Dreptul familiei, Dreptul Uniunii Europene, Drepturile omului, Note de studiu, RNSJ, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Adriana Novac

Adriana Novac

Context

În data de 17 ianuarie 2023, CEDO a adoptat o decizie, în cauza Fedotova și alții împotriva Rusiei, opozabilă tuturor statelor membre ale Consiliului Europei, printre care se identifică și România, potrivit căreia acestea au nu numai obligația de a recunoaște familiile formate din persoane de același sex, ci și de a le proteja prin reglementări corespunzătoare.

Cauzele au fost introduse la CEDO în anul 2010 – dosarul Irina Fedotova – Irina Shipitko -, respectiv în anul 2014 – dosarele Chunusov- Yevtushenko și Shaykhraznova- Yakovleva – de către trei cupluri de același sex, cetățeni ruși: Irina Fedotova, Irina Shipitko, Dmitriy Chunosov, Yaroslav Yevtushenko, Ilmira Shaykhraznova și Yelena Yakovleva.

Temeiul de drept invocat a fost încălcarea art. 8 și art. 14 CEDO, reclamanții susținând că au fost discriminați pe motiv de orientare sexuală de către autoritățile rusești prin respingerea înregistrării cererilor de căsătorie în Registrul de Stare Civilă, în Rusia fiind interzisă celebrarea căsătoriei între persoanele de același sex.

În data de 13 iulie 2021, CEDO a hotărât că Rusia, prin cadrul său normativ, încalcă art. 8 din Convenție, articol care face trimitere la dreptul persoanelor de a-și întemeia o familie. Prin urmare, Rusia avea obligația de a crea un cadru normativ nou care să se plieze pe exigențele Convenției.

Cu toate acestea, Rusia nu s-a conformat și a solicitat înaintarea cauzei spre Marea Cameră a CEDO pentru rejudecare. Audierea publică din data de 27 aprilie 2022 a fost anulată ca urmare a retragerii Rusiei din Convenția Europeană a Drepturilor Omului după începerea acțiunilor sale ostile împotriva Ucrainei.

Acest fapt, însă, nu a reprezentat o piedică în definitivarea dosarului, având în vedere că toate hotărârile judecătorești CEDO referitoare la cauzele înaintate acestei instanţe într-un termen de şase luni de când a încetat statutul de membru al respectivei ţări, rămân obligatorii. Se observă, astfel, că Rusia a încetat să mai fie parte la Convenția Europeană a Drepturilor Omului de pe data de 16 septembrie 2022, iar cauzele au fost introduse cu mult înainte de acest eveniment.

În concluzie, decizia pronunțată în cauza mai sus menționată îi este, deopotrivă, opozabilă. [1]

Efectele deciziei asupra legislației române în vigoare

Cum Decizia Curții este opozabilă tuturor statelor membre ale Consiliului Europei, printre care se numără și România, efectele acesteia vor avea un impact major asupra cadrul normativ din domeniului dreptului familiei.

Astfel, efectele deciziei pot fi analizate din mai multe puncte de vedere, anume:

1. După o lungă perioadă de timp, România trebuie să acționeze și să se pronunțe pozitiv în ceea ce privește recunoașterea cuplurilor de același sex, dat fiind faptul că acestă decizie îi este deopotrivă opozabilă, nemaiavând posibilitatea de a se ascunde în spatele unui paravan prin care doar respingea propunerile legislative referitoare la problema de față. În acest moment, România se afla în fața faptului împlinit și trebuie să găsească cea mai bună soluție pentru a pune capăt unui subiect controversat ce durează deja de mai mulți ani.

Totodată, România trebuie să adopte o serie de schimbări în cadrul legislativ actual, întrucât există căteva articole – pe care le voi menționa exemplificativ – care se află în contradicție cu conținutul deciziei.

Art. 258 alin. (4) C.civ care precizează că prin soți se înțelegebărbatul şi femeia uniţi prin căsătorie.” vine în contradicție cu Decizia Curții. Producând în continuare efecte juridice, acest articol ar priva de conținut Decizia Curții, suprimându-i forța juridică.

Dacă România are obligația de a recunoaște cuplurile de același sex, însă acest articol definește noțiunea de soți doar prin raportare la cuplurile formate dintr-un bărbat și o femeie, este de la sine înțeles că obiectivul principal al deciziei nu va fi atins atât timp cât astfel de reglementări nu vor fi modificate prin transpunerea concluziilor Deciziei în dreptul intern.

2. Art. 259 alin. (1) C.civ. prevede: Căsătoria este uniunea liber consimţită între un bărbat şi o femeie, încheiată în condiţiile legii.”, iar alin. (2) al aceluiași articol susține că Bărbatul şi femeia au dreptul de a se căsători în scopul de a întemeia o familie.”

Cum CEDO tocmai a stabilit obligativitatea statelor de a le recunoaște legal – prin adoptarea unui cadru normativ corespunzător – posibilitatea persoanelor de același sex de a-și întemeia o familie, se pune întrebarea: articolele mai sus menționate mai sunt de actualitate în această formă?

La prima vedere, ar părea că răspunsul este negativ. Însă, dacă analizăm mai amănunțit conținutul acestora, constatăm că ele nu ar trebui abrogate, ci modificate în sensul de a cuprinde atât reglementarea actuală (aceea potrivit căreia căsătoria reprezintă uniunea liber consimțită), cât și noua realitate impusă de CEDO.

Astfel, eliminarea sintagmei ”bărbat și femeie” ar face posibilă integrarea deciziei CEDO în legislația noastră, putând în acest fel să recunoscută și cuplurile formate din persoanele de același sex.

Este esențial pentru implementarea efectelor Deciziei CEDO în legislația română ca aceasta sintagmă ”bărbat și femeie” să fie eliminată din conținutul articolelor care vizează noțiunea de ”familie”.

În absența unei astfel de modificări, nu cred că finalitatea deciziei va fi atinsă in concreto, ci doar in abstracto, întrucât nu s-ar putea vorbi de o recunoaștere absolută atât timp cât unele articole încă s-ar raporta la noțiunea de ”familie” prin sintagma ”bărbat și femeie”.

3. Își mai găsește art. 277 C.civil aplicabilitatea în contextul de față, având în vedere că acesta reglementează interzicerea căsătoriei între persoanele de același sex și precizează, în același timp, că atât căsătoriile, cât și uniunile/parteneriatele civile încheiate sau contractate de persoane de același sex în alte state nu sunt recunoscute în România? Este evident că acest articol vine în contradicție cu prevederile Deciziei Curții Europene a Drepturilor Omului.

Decizia CEDO este fără echivoc: toate țările membre ale Consiliului Europei trebuie să conceapă un nou cadru legislativ care să permită respectarea dreptului la o familie pentru toate categoriile de persoane, indiferent de orientarea sexuală, așa cum menționează și art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Prin urmare, în contextual actual, consider că nu poate fi susținută o teză potrivit căreia art. 277 C.civ ar mai putea rămâne în vigoare și produce efecte juridice, fiind absolut necesară adoptarea unei soluții legislative care să amelioreze consecințele prezentului articol.

În concluzie, doar la o simplă analiză a Titlului II din C.civ., intitulat ”Căsătoria” se poate observa necesitatea unei intervenții în această materie cu scopul de a proteja interesele tuturor persoanelor.

Este un moment important pentru toate țările membre ale Consiliului Europei, dar și fără precedent, care va schimba de acum înainte mersul lucrurilor. Pentru comunitatea LGBTI este o șansă mult așteptată după o lungă perioadă de timp și lupte grele, având în vedere că majoritatea propunerilor legislative, prin care aceștia au dorit să se afirme, au avut un final tragic: respingerea, în timp ce restul au rămas într-o fază incipientă.

Cu toate acestea, pe rolul instantei europene se află cauza Florin Buhuceanu și Victor Ciobotaru, familie LGBTI împotriva României, alături de alte 21 de cupluri gay, care se judecă cu statului român pentru reglementarea parteneriatului civil încheiat între persoane de același sex și protejarea familiilor astfel formate.

Totodată, adoptarea acestei decizii reprezintă un punct de cotitură pentru consolidarea, cred eu definitivă, a drepturilor acestei comunități, având în vedere că nu a trecut mult timp de la abrogarea legilor prin care se incrimina homosexualitatea (septembrie 1993 – Adunarea Parlamentară a Consiliului European a votat aderarea României la Consiliul Europei, însă cu condiția eliminării pedepsei homosexualității; 21 iunie 2001 – prin OUG 89 a fost abrogată ultima lege care incrimina relațiile homosexualilor, respectiv art. 200 C. penal 1968).

În prezent, însă, lucrurile s-au schimbat. Modificarea reglementărilor în vigoare care interzic recunoașterea căsătoriei între persoanele de același sex nu doar că a fost propusă, ci trebuie și pusă în aplicare, având în vedere forța juridică a hotărârilor CEDO față de statele membre ale Consiliului Europei. Rămâne de văzut cum va fi pusă în aplicare in concreto această Decizie, întrucât drepturile comunități LGBTI reprezintă un subiect sensibil în societatea românească.

Poate această decizie reprezintă primul pas în a conștientiza că toți oamenii ar trebui să beneficieze de același drepturi, indiferent de categoriile din care fac parte.


[1] Disponibil aici, accesat la data de 18.01.2023, ora: 18:00.


Adriana Novac
Studentă – Facultatea de Drept a Universității din Craiova

Cuvinte cheie: , , , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Ne bucurăm să aducem gândurile dumneavoastră la cunoştinţa comunităţii juridice şi publicului larg. Apreciem generozitatea dumneavoastră de a împărtăşi idei valoroase. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord, publicarea pe JURIDICE.ro nu semnifică asumarea de către noi a mesajului transmis de autor. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteţi ciţi aici. Pentru a publica pe JURIDICE.ro vă rugăm să luaţi în considerare Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑
Secţiuni          Noutăţi     Interviuri     Comunicate profesionişti        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie         Arii de practică          Note de studiu     Studii
 
© 2003-2023 J JURIDICE.ro