Secţiuni » Arii de practică » Protective » Drept civil
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti

Protecția vieții de familie pentru cuplurile formate din persoane de același sex în contextul hotărârii Marii Camere a CEDO Fetodova împotriva Rusiei


24.01.2023 | Bianca OPREA
Secţiuni: Articole, Drept civil, Dreptul familiei, Dreptul Uniunii Europene, Drepturile omului, Note de studiu, RNSJ, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Bianca Oprea

Bianca Oprea

Curtea trebuie să reamintească despre caracterul Convenției de instrument viu care trebuie interpretat, așa cum a subliniat Comisia, în lumina condițiilor de viață ale prezentului.” (Tyer împotriva Regatului Unit, 25 aprilie 1978, para. 31)

La data de 17 ianuarie 2023, Marea Camera a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunțat hotărârea în cauza Fetodova și alții împotriva Rusiei, prin care a stabilit că statele semnatare ale Convenției Europene a Drepturilor Omului trebuie să recunoască și să asigure o formă de protecție reală cuplurilor formate din persoane de același sex. Dacă vom analiza jurisprudența Curții în domeniul recunoașterii juridice a cuplurilor formate din persoane de același sex vom observa o evoluție constantă, dar și o reținere din partea acesteia de a condamna statele membre ale Consiliului Europei care nu au adoptat o formă de protecție pentru aceste familii, pentru încălcarea art. 14, interzicerea discriminării în conjuncție cu art. 8 din Convenție, dreptul la viață privată și de familie.

Încă din anul 2010, în cauza Schalk and Kopf împotriva Austiriei[1], judecătorii de la Strasbourg au oferit recunoaștere juridică familiilor formate din cupluri de același sex, arătând că un cuplu de același sex, care trăiește într-un parteneriat stabil, se bucură de protecția dreptului la viață de familie la fel ca relația unui cuplu de sex diferit aflat în aceeași situație, familiile de același sex fiind la fel de capabile să intre în relații stabile, asemenea celor heterosexuale. Dacă în hotărârea Schalk and Kopf împotriva Austriei CEDO s-a limitat la a oferi recunoaștere juridică pentru cuplurile formate din persoane de același sex, la cinci ani după, în cauza Oliari împotriva Italiei[2], Curtea a sancționat autoritățile italiene pentru că nu au respectat dreptul la viață privată și de familie ale aplicanților din cauza lipsei unei forme legale care să asigure recunoașterea și protecția acestor cupluri. În cadrul acestei hotărâri, Curtea și-a sprijinit argumentele pe gradul relativ mare de acceptabilitate de care se bucurau familiile de același sex în cadrul societății italiene de la vremea respectivă. Cu toate acestea, CEDO a subliniat, însă, că statele membre ale Consiliului Europei se bucură de o marjă largă de apreciere în ceea ce privește forma juridică pe care statele o adoptă pentru a oferi o formă de protecție legală cuplurilor formate din persoane de același sex.

În ceea ce privește hotărârea Fetodova împotriva Rusiei[3], este important de precizat că cele trei cupluri formate din persoane de același sex au înregistrat cauza la Curtea Europeană a Drepturilor Omului la data de 20 iulie 2010, aceasta finalizându-se după aproape 13 ani. Hotărârea primei camere sesizate cu judecarea cauzei a marcat o evoluție în interpretarea art.8 din Convenție, în sensul în care a statuat că statele semnatare ale Convenției au obligația pozitivă de a asigura o formă de protecție pentru cuplurile formate din persoane de același sex, indiferent de gradul de acceptabilitate de care se bucură aceste familii în cadrul societății sau dacă opinia majoritară este favorabilă acordării unei forme de protecție juridice pentru cuplurile formate din persoane de același sex. În acest sens, Curtea a subliniat că autoritățile naționale au obligația de a asigura un just echilibru între nevoile familiilor formate din persoane de același sex și nevoile societății rusești, o societate conservatoare și ultra-tradiționalistă. Este important de subliniat că judecătorii de la Strasbourg au arătat că argumentele care țin de valorile și tradițiile societății nu reprezintă un motiv pentru încălcarea drepturilor fundamentale, având în vedere că instituția tradițională a căsătoriei nu este pusă în pericol, cuplurile heterosexuale pot în orice moment să intre în astfel de uniuni chiar dacă statul acordă o formă de protecție și familiilor formate din persoane de același sex.

La data de 12 octombrie 2021, guvernul rus a contestat hotărârea primei camere sesizate și a solicitat rejudecarea la Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului, iar la data de 22 noiembrie 2021 solicitarea Rusiei a fost acceptată. Decizia de a deferi cauza la Marea Camera este cel puțin discutabilă, având în vedere jurisprudența de până la acel moment în materie, mai ales că în luna martie 2022 Rusia a fost exclusă din cadrul Consiliului Europei ca urmare a invaziei Federației Ruse în Ucraina. În ciuda faptului că Rusia nu mai este parte semnatară a Convenției Europene a Drepturilor Omului, hotărârile pronunțate împotriva acestui stat rămân obligatorii pentru cauzele depuse înainte de 16 septembrie 2022.

La data de 17 ianuarie 2023 Marea Camera[4] a Curții Europene a Drepturilor Omului a menținut hotărârea primei camere sesizate și a statuat că statul rus are obligația pozitivă de a adopta o forma de protecție juridică pentru familiile de același sex, indiferent de tradițiile naționale și de părerea societății cu privire la acest subiect. Hotărârea Marii Camere marchează o evoluție jurisprudențială, favorabilă cuplurilor formate din același sex, dar și pentru alte grupuri minoritate dintr-o societate. Pentru prima dată, Curtea a evidențiat că drepturile minorităților nu pot fi supuse voinței majorității, pentru că drepturile fundamentale nu se acordă în funcție de voința societății, ci ele trebuie protejate pur și simplu într-o societate democratică.

În ciuda faptului că Hotărârea Marii Camere a CEDO reprezintă un pas înainte în ceea ce privește drepturile egale pentru persoanele LGBTIQ+, este de remarcat că judecătorii de la Strasbourg încă se feresc să condamne statele membre ale Consiliului Europei pentru încălcarea art. 14 din Convenție, interzicerea discriminării. Terții intervenienți din cauza Fetodova împotriva Rusiei, reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale din Europa Centrală și de Est, coordonați în eforturile juridice de către Asociația ACCEPT, au argumentat că în statele în care nu există o altă formă de protecție pentru cuplurile heterosexuale în dreptul intern instituția căsătoriei ar trebui să fie accesibilă tuturor, indiferent de orientarea sexuală. O soluție contrară, oferirea unor forme alternative instituției căsătoriei, cum ar fi parteneriatul civil, prin care statele să protejeze cuplurile formate din persoane de același sex reprezintă o formă de discriminare ulterioară a acestora. Este evident că refuzul CEDO de a constata și încălcarea art. 14 din Convenție este reprezentat de teama Curții de a acorda indirect acces tuturor persoanelor, indiferent de orientarea sexuală, la instituția juridică a căsătoriei, acolo unde statele nu au reglementat o formă de protecție alternativă și pentru cuplurile formate din persoane de sex diferit. Este important de subliniat că această argumentație nu a fost una fără temei, fiind în concordanță cu opinia disidentă a judecătorului albanez, Darian Pavli și a judecătoarei Iulia Motoc.

Nu cred că se așteaptă cineva ca Rusia să pună în aplicare prezenta hotărâre, aceasta având doar o valoare simbolică pentru aplicanți, dar pentru statele membre ale Consiliului Europei reprezintă o hotărâre cu valoare obligatorie, inclusiv pentru România. În acest moment, mai există șase state la nivelul Uniunii Europene care nu oferă o formă de protecție juridică reală pentru cuplurile formate din persoane de același sex și care sunt vizate direct de hotărârea Marii Camere: Polonia, Lituania, Letonia, Slovacia, Bulgaria și România.

În ceea ce privește țara noastră, în acest moment există 23 de cauze referitoare la protecția familiilor formate din persoane de același sex în fața Curții Europene a Drepturilor Omului și singura șansă ca România să nu fie condamnată în același fel ca Rusia este adoptarea unei forme legale de recunoaștere a acestora, în cadrul căreia aceste cupluri să poată beneficia de o protecție juridică reală. Fac această precizare pentru că în Parlament există diferite proiecte de lege care ar putea reglementa parteneriatul civil, inclusiv pentru persoanele de același sex, dar care fie zac prin sertarele legislativului, fie sunt lipsite de o protecție juridică reală și nu s-ar încadra în standardele minime impuse de CEDO.

Cauza Buhuceanu și Ciobotaru și alții împotriva României[5] reprezintă cauza care reunește cel mai mare număr de aplicanți de orientare sexuală homosexuală care solicită protecția vieții de familie în fața CEDO. Aceștia au dat în judecată statul român ca urmare a refuzului serviciilor de stăre civilă de a recunoaște dreptul lor la viață privată și de familie.

Alte două cauze, Coman și alții împotriva României[6] și A.B. și K.V. împotriva României[7] vor pune în dezbaterea Curții: dreptul la căsătorie, interzicerea discriminării, dreptul la viață privată și de familie, dreptul la un proces echitabil și dreptul la un remediu efectiv. Aceste două cauze vizează lipsa respectării de către autoritățile naționale a hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza Coman-Hamilton. La acest moment, România nu a armonizat legislația și practica națională cu cea europeană în materia liberei circulații și refuză în continuare să acorde un drept de ședere derivat pe teritoriul țării noastre soțului cetățeanului român de același sex, resortisant al unei țări non-UE. Deși cei doi au fost recunoscuți ca soți și ca familie de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, dar și de către Curtea Constituțională a României, aceasta din urmă statuând că „persoanele de același sex, care formează cupluri stabile, au dreptul de a-și exprima personalitatea în interiorul acestor relații și de a beneficia, în timp și prin mijloacele prevăzute de lege, de o recunoaștere legală și judiciară a drepturilor și îndatoririlor corespunzătoare”[8], pare că Guvernul și Parlamentul României așteaptă o hotărâre din partea Curții Europene a Drepturilor Omului prin care să plătească despăgubiri aplicanților pentru încălcarea drepturilor fundamentale.

În mod cert hotărârea Fetodova împotriva Rusiei marchează o evoluție jurisprudențială în ceea ce privește drepturile egale pentru cuplurile formate din persoane de același sex, dar arată și o rezervă din partea Curții Europene a Drepturilor Omului de a constata discriminarea acestor cupluri în statele membre ale Consiliului Europei care nu s-au aliniat încă standardelor minime impuse de judecătorii de la Strasbourg. Urmează să vedem când Curtea va fi pregătită să facă acest pas pentru protecția drepturilor fundamentale ale familiilor de același sex, dar și cum vor arăta hotărârile pronunțate în cazurile românești de litigare strategică în această materie.


[1] Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului – Schalk and Kopf v. Austria (30141/04), 24 Iunie 2010
[2] Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului – Oliari v. Italia (18766/11 și 36030/11), 21 Iulie 2015
[3] Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului – Fetodova și alții v. Rusia (40792/10), 13 Iulie 2021
[4] Hotărârea Marii Camere a Curții Europene a Drepturilor Omului – Fetodova și alții v. Rusia (40792/10), 17 Ianuarie 2023
[5] Aplicația CEDO nr.20091/19 – Florin Buhuceanu și Victor Ciobotaru împotriva României, publicată la data de 3 Februarie 2020
[6] Aplicația CEDO nr.2663/21 – Relu Adrian Coman și alții împotriva României, publicată la data de 1 Martie 2021
[7] Aplicația CEDO nr.17816/21 – A.B. și K.V. împotriva României, publicată la data de 8 Noiembrie 2021
[8] Curtea Constituțională a României – Decizia nr. 534 din 18 iulie 2018 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.277 alin.(2) și (4) din Codul civil, publicată în Monitorul Oficial nr. 842 din 03.10.2018


Bianca Oprea
Coordonatoarea Departamentului Juridic ACCEPT

Cuvinte cheie: , , , , , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Ne bucurăm să aducem gândurile dumneavoastră la cunoştinţa comunităţii juridice şi publicului larg. Apreciem generozitatea dumneavoastră de a împărtăşi idei valoroase. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord, publicarea pe JURIDICE.ro nu semnifică asumarea de către noi a mesajului transmis de autor. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteţi ciţi aici. Pentru a publica pe JURIDICE.ro vă rugăm să luaţi în considerare Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑
Secţiuni          Noutăţi     Interviuri     Comunicate profesionişti        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie         Arii de practică          Note de studiu     Studii
 
© 2003-2023 J JURIDICE.ro