Secţiuni » Articole » Opinii
OpiniiPovestim cărţiImaginarul dreptului
Condiţii de publicare
14 comentarii

Justitia si judecatorii in Romania dupa 20 de ani de democratie
15.09.2009 | JURIDICE.ro, Viorel Ros

Secţiuni: Opinii
JURIDICE - In Law We Trust

Nu poti fi si cu magistratii si impotriva lor, cum nu poti fi, in acelasi timp curajos si las, drept si stramb, bun si rau. Sunt neconditionat de partea lor, pentru ca au dreptate, fara ca aceasta sa insemne ca nu vad raul si consecintele acestuia din protestul lor. Pe termen scurt, el se intoarce, prin viclenele si nedreptele atacuri a caror tinta sunt, ca un bumerang impotriva lor. Pe termen lung insa, din el, din acest protest, are de castigat justitia si justitiabilii, noi toti, care vom sti si vom putea spune de aici inainte, ca avem si la Bucuresti (in Romania) Judecatori, nu doar la Berlin (ca tot vrem sa fie aidoma acelora si sunt sigur ca va este cunoscuta povestea morarului a carui mosie o voia regele), ca avem o Justitie care stie si poate sa infrunte celelalte puteri care se manifesta abuziv.

Va amintesc ca in Anglia, unde justitia este o putere adevarata, leafa Judecatorului a fost stabilita in secolul al XIII-lea la nivelul venitului celui mai mare latifundiar si s-a pastrat de atunci la aceleasi proportii. Pentru a ne lamuri cu totii si pe deplin, asupra situatiei si lefurilor magistratilor din alte tari UE, avem la indemana o cale simpla de a afla, iar aceasta ne demonstreaza ca intr-o singura tara europeana (desi e mai degraba orientala) leafa Judecatorilor este mai mica decat in Romania. Dar, leafa nu este singura problema a Judecatorilor si auxiliarilor justitiei asa cum, cu viclenie, incearca sa ni se induca, spre a tari in derizoriu un demers justificat.

In anul 1992, cand eram presedinte al Judecatoriei sectorului 6, iar ministrul liberal de atunci al justitiei, aflat, alaturi de Cristian Topescu in cabina de transmisie a unui meci de fotbal jucat la Ploiesti, a cedat in fata unui ascultator care l-a intrebat cum este posibil ca „doua femei in roba sa incredinteze, de urgenta, copilul de 6 luni mamei ?” si i-a raspuns: „am sa trimit o echipa de control acolo sa vad cum a fost posibil”, i-am trimis o scrisoare, in care, intre altele, i-am scris: In Romania „Judecatorii au toate „drepturile” in afara aceluia de a gresi: au „dreptul” sa taca, au „dreptul” sa munceasca in conditii de mina, au „dreptul” sa fie prost platiti, au „dreptul” sa fie umiliti. La aceste „drepturi” ale Judecatorilor nu a atentat nimeni niciodata si pentru ca le-au avut intotdeauna, este firesc ca ei sa fie priviti ca fosti si actuali nomenclaturisti” (…) „Am impresia, si nu cred ca ma insel, ca nici Parlamentul, nici Guvernul, nici partidele politice, nici presa nu sunt doritoare sa existe o adevarata putere Judecatoreasca in Romania (….)”.

Dar cate s-au schimbat de atunci? S-a schimbat doar „impresia” mea, a omului care a suferit si a aparat neconditionat, oricand si oriunde Justitia si pe Judecatori, pentru ca la 7, dar mai ales la 17 ani de la acea scrisoare, „impresia” de atunci este convingere, este certitudine. Astazi stiu sigur ca lucrurile stau asa cum in 1992, dupa o nefericita interventie publica a unui (distins si respectat, de altfel) ministru, doar banuiam ingrijorat, doar presupuneam.

Intrebarile care urmeaza nu sunt pentru cei care cunosc justitia si problemele ei, dar nici retorice. Sunt pentru aceia care, dandu-ne lectii in fiecare zi nu stiu, ori se fac ca nu stiu. Sunt pentru cei care, auzind si vazand foarte bine, se fac ca sunt surzi si orbi sau ca nu inteleg. Sunt pentru cei care nu vad in ce tara traim si cine ne conduce ! Sau pentru cei care nu vor sa vada.

Ati intrat vreodata in meschinele sali de sedinta ale Inaltei Curti? Ati respirat vreodata aerul toxic din aceste sali supraaglomerate? Stiti cate sali de sedinta sunt la fel in tara? Stiti cati Arhivari, Grefieri si Judecatori ce si-au petrecut viata printre dosare au murit de boli catalogate ca fiind profesionale? Ati vazut vreodata scarboasele vietati care misuna pe si printre rafturile din arhive? Stiti cat de periculoase sunt vietatile dintre paginile dosarelor si care nu se vad? V-a transferat cineva, candva, undeva dreptul si obligatia de a hotari asupra averii, onoarei si libertatii concetatenilor? Stiti cat de greu este sa spui dreptul intr-o tara cu legi strambe? Ati „cantarit” vreodata dreptatea? Ati incercat vreodata sa despartiti dreptul de nedrept, raul de bun, adevarul de minciuna? Ati intalnit vreodata un om, in salile de sedinta, care sa vrea sa se mantuiasca recunoscand ca nu are dreptat? Ati preluat vreodata asupra-va toate mizeriile si durerile pe care le incearca nedreptatitii? V-a batut cineva la iesirea din casa lasandu-va, mai mult mort decat viu si plin de sange, pe caldaramul strazii? V-a amenintat cineva, vreodata, in sala de judecata, cu moartea, avand asupra lui o sabie? A murit vreodata un om in fata dumneavoastra de inima rea sau injunghiat cu sange rece in sala de judecata? S-au scuipat, batut, injurat in fata dumneavoastra parinti si copii, frati si surori ori fosti soti? Ati trait cu spaima ca ati putea gresi decisiv? Ati avut nopti de cosmar dupa ce ati pronuntat o hotarare? Vi s-a intors stomacul pe dos dupa ce ati rasfoit filele unui dosar? Ati putea trai restul vietii cu povara unei judecati gresite? (Gica Popa l-a „imitat” doar pe Pilat din Pont care s-a sinucis si el de disperare si mizerie, in Lugdunum, unde fusese exilat, dupa ce a fost demis din functie, adeverind convingator, amandoi, la 2000 de ani distanta unul de altul, ca nu-i important pe cine judeci, ci cum judeci).

Nu tot ce se intampla in sala de sedinta este de aplaudat. Sunt oripilat, uneori, de ceea ce vad si aud in salile de sedinta din gura unor Judecatori. Dar azi, in discutie este o institutie si un principiu. Ambele calcate in picioare si tarate in noroi de oameni de nimic, de oameni mici, care s-au napustit asupra Justitiei si a Judecatorilor spre a abate atentia de la neputinta si nestiinta lor si pentru a pregati terenul pentru si mai grave alte acte de abuz.

Institutia si principiul noi trebuie sa le aparam neconditionat!

Judecatorul care am fost nu poate admite ca protestatarii de azi gresesc si ca au dreptate, in acelasi timp, pentru ca nu-i asa. Puterea care calca in picioare Justitia nu mai este legitima atunci cand calca legea si cand, punand in pericol Justitia, ne pun si pe noi in pericol (mai ales pe noi, cei multi, ca ei, cei putini, nu conteaza, ii putem oricand inlocui, nu-i asa?). E in dreptul Judecatorilor sa se opuna unui astfel de atentat la adresa Justitiei, chiar daca legea nu ar fi de partea lor. Si e in obligatia noastra sa-i aparam sa le fim alaturi, sa nu-i lasam singuri, pentru ca aparandu-se pe ei, Judecatorii ne apara pe noi.

Singura demnitate publica deasupra Judecatorului in Romania este aceea a Presedintelui. Pentru ca doar lui, Presedintelui, Constitutia ii stabileste mai multe incompatibilitati decat Judecatorilor. Dar pentru aceasta, Constitutia il face pe Presedinte intangibil, oferindu-i o imunitate la adapostul careia poate face orice, fara grija de a fi pedepsit, iar legea speciala (nr. 406/2001) ii ofera, la incheierea mandatului, care nu dureaza toata viata, asa cum este mandatul dat de noi judecatorilor, confortul unei „locuinte de protocol, cu destinatia de resedinta, care cuprinde si un spatiu cu destinatia de cabinet de lucru, incadrat cu un post de consilier si un post de secretar” si o „indemnizatie lunara in cuantum egal cu 75% din indemnizatia acordata Presedintelui Romaniei in exercitiu” si „paza si protectie, precum si folosinta gratuita a unui autoturism, asigurate permanent de Serviciul de Protectie si Paza”.

Judecatorilor, spre deosebire de Presedinte, Constitutia le da dreptul sa ocupe si functii private, dar nu va lasati inselati de aparente. Singura functie pe care o poate ocupa un judecator este aceea „didactica in invatamantul superior”. Cati sunt insa in aceasta situatie?

Neconstitutional insa si tot prin lege speciala (Legea nr. 303/2004, privind Statutul Judecatorilor si Procurorilor prin art. 8), Judecatorilor li s-a interzis sa fie asociati ori actionari, facandu-li-se, totusi, „favoarea” de a li se permite „sa fie actionari sau asociati ca urmare a legii privind privatizarea in masa”. Li se incalca drepturi constitutionale, iar ei nu pun in discutie legea, pentru ca daca ar face-o, i-am banui ca vor sa se imbogateasca speculand (cum face orice comerciant pe fruntea caruia asezam, in prostia noastra, pecetea art. 295 lit. c) din Codul penal, chiar daca textul este, demult abrogat), i-am acuza ca nu le ajunge „leafa nesimtita si am privi spre ei nu doar incruntati, ci cu ura, cu scarba, cu sila, cu dispret!

Le cerem Judecatorilor sa se sacrifice pentru noi, iar ei trebuie sa o faca, de vreme ce au acceptat sa fie judecatori. Dar un judecator bun se face in vreo 5 ani (durata mandatului Presedintelui). Un judecator foarte bun in vreo 10 ani. Adevarati si in fata carora nu-ti este teama de greseli, de patimi, de micimi, in vreo 15-20 de ani. De aceea, lor le trebuie toata viata sa invete, de aceea le cerem sa ramana in roba toata viata. Dar noi nu trebuie sa le intoarcem nimic pentru ceea ce le impunem, nu trebuie sa le rasplatim sacrificiul? Inclusiv prin leafa!

Problema lefurilor judecatorilor nici nu este noua. Profesorul Viorel Mihai Ciobanu, in Tratatul sau teoretic si practic de procedura civila din 1995 (vol. I, f. 24), citand si pe Andrei Radulescu, spune: „Si in perioada interbelica se sublinia ca „magistratii trebuie platiti cu mult, cu mult mai bine decat astazi. Daca ravnim sa avem magistratura ca in Anglia, trebuie sa-i platim ca pe magistratii englezi”.(…) „Argumentandu-se de ce magistratii ar trebui sa fie platiti cu lefuri ce ar putea parea exorbitante fata de ceilalti functionari se arata: in primul rand pentru ca s-a creat pentru magistrat o suma de incompatibilitati. E atat de ingradit magistratul in activitatea sa incat parca ar trebui sa se coboare de pe planeta Marte la instanta respectiva, sa judece si apoi sa urce inapoi. Daca societatea pretinde atatea restrictii – ceea ce nu se face altor functionari – atunci in schimb trebuie sa se plateasca, compensand ceea ce opreste pe magistrat sa castige prin munca cinstita. In al doilea rand, situatia magistratului este grea din cauza cerintelor impuse de conceptia generala a societatii despre aceasta functie. Ceea ce societatea ingaduie altor persoane ca mod de viata, nu ingaduie magistratului, caruia i se imputa ca nu-si tine demnitatea si asupra caruia se arunca cu aceeasi usurinta banuieli”.

De ce protestul Judecatorilor este intemeiat? Desi intemeiate sunt si protestele, mai mult sau mai putin vizibile, ale Profesorilor, Doctorilor si auxiliarilor acestora, Politistilor, care, cu imensa ticalosie se incearca a fi asmutiti impotriva Judecatorilor, ca si cum acestia si nu puterea abuziva le-a luat drepturile salariale cu care i-au amagit politicienii spre a le castiga voturile! Ca si cum Judecatorii si nu Puterea le stabileste lefurile. Ca si cum din cauza lor si nu a Puterii, Doctorii prefera pustia unei tari care ii batjocoreste.

Pentru ca sacrificiul pe care-l impunem judecatorilor trebuie rasplatit! Pentru ca ei au dreptul sa munceasca in conditii civilizate! Pentru ca le cerem sa fie purtatori de roba pentru toata viata in beneficiul nostru nu al lor! Pentru ca ei sunt singurii care nu au voie sa fie nimic altceva! Pentru ca sunt expusi asa cum nimeni nu este! Pentru ca au dreptatea de partea lor!

Pentru ca Puterea, atunci cand se manifesta abuziv nu este legitima si avem dreptul sa ne opunem ei! Pe orice cale, prin orice mijloace si chiar daca legea este de partea puterii. Aceasta din urma nu se poate legitima decat prin noi si pentru noi, nu prin ea si pentru ea. Leafa Judecatorilor nu este singura problema a Justitiei din Romania acestor ani, dar nici pe aceasta nu putem sa o ignoram! Decat daca vrem sa plece toti. Decat daca vrem ca aceia care s-au opus acum Puterii sa fie batjocoriti pentru ca au indraznit sa o infrunte!

Apoi, pentru ca eu, justitiabilul, am dreptul sa pot fi asemeni morarului la a carei frumoasa mosie ravnea Regele sau si sa pot raspunde puterii abuzive oricand, in tara mea: „o vrea el,  Regele, capul nostru, o vrea el pumnul lui in gura noastra, o vrea el singurul lucru de pret pe care il avem toti, adica libertatea, dar mai sunt si judecatori in Romania”. Chiar daca, in pofida sloganului devenit celebru, o sa crapam cu ea, cu libertatea noastra (conform „urarii” ce a facut semenilor sai „Arhanghelul Terorii” – Saint Just si ai carui urmasi uita cum a sfarsit acesta). Si apoi, peste ani, cand istovit si lipsit de mijloace, as vrea eu sa-i dau „moara”, el sa-mi spuna: „nu pot sa o iau pentru ca a intrat in istorie”. Altfel, nu suntem nimic. Nici ei, dar nici noi!

prof. univ. dr. Viorel Ros

* * *

P.S. Ma asteptam la un semn din partea judecatorilor Curtii Constitutionale. Atunci ar fi tremurat, cu adevarat, pantalonii tuturor celor ce vor sa ne conduca.

P. P. S. Intr-o varianta precedenta acesteia, scrisa atunci cand nu avusese inca loc confruntarea dintre Presedinte si Judecatori si Procurori in CSM am scris asa: „Justitia in Romania anului 2009 pare, uneori, o turma cam dezbinata si cam lipsita de vigoare”. Retractez! Replica data Puterii de catre Judecatori a fost admirabila. Iar 10 septembrie ar trebui sa intre in istoria Justitiei noastre.

Nu m-am semnat niciodata, de cand am parasit Justitia, ca „fost presedinte al Tribunalului Bucuresti”. Acum simt nevoia sa o fac. Deci, Viorel Ros, fost presedinte al Tribunalului Bucuresti intre 14 iulie 1993 – 2 octombrie 1997 si care nu mai este judecator din anul 1998.

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

14 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti