JURIDICE FLUX (Ultimele titluri)
AnunţuriEnglishInternaţionalJURIDICE.ro
Transmisiunile live, înregistrarile video şi transcripturile conferinţelor şi dezbaterilor JURIDICE.ro sunt accesibile pentru membri şi parteneri. Cheltuială deductibilă fiscal. Reducere 39,6 euro pentru avocaţii din barourile Bucureşti, Ilfov, Dolj şi Timiş. 20 de puncte de pregătire profesională. UNBR încurajează extinderea naţională, detalii aici. Reducere 19,8 euro pentru executorii Camerei Executorilor Bucureşti şi membrii UNELM.
Abonare newsletter oficial JURIDICE.ro

4 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

Interviuri judecatori pentru promovare la ICCJ – 17 septembrie 2009

19.09.2009 | JURIDICE.ro

Asa dupa cum informam, joi, 17 septembrie 2009, Plenul a decis promovarea la Inalta Curte de Casatie si Justitie a 3 judecatori: Sofica Dumitrascu, Cristian Jipa si Diana Iuliana Pasare.

Au sustinut proba interviului pentru Sectia penala:

proc. Victor CORNOIU-JITARASU (PICCJ)

Virgil Andreies: Va rugam sa va prezentati.

Victor Cornoiu-Jitarasu: Saptamna trecuta am trecut de 35 de ani magistratura. E adevarat, toti procuror, mai mult de jumatate la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, mai mult de 10 ani procuror de sedinta la Inalta Curte, ani in care mi-a placut ce am facut. Am facut cu sacrificiu, cu renuntari, de la o coborare in mina la 950 m, la satisfactii si impliniri in sala de sedinta. S-au formulat si de la bara aprecieri care m-au bucurat, m-au obligat si m-au facut sa vreau la acest tip de promovare. Am avut bucuria sa fiu intrebat “de ce nu sunt”.

Virgil Andreies: Va rog sa ne spuneti competenta Sectiilor Unite.

Victor Cornoiu-Jitarasu: Sectiile Unite ale Inaltei Curti judeca recursurile in interesul legii, cererile privind constitutionalitatea legilor inainte de promulgare.

Virgil Andreies: Ce ne puteti spune despre cauza Silvestru contra Romaniei. Ce articol din Conventie a fost incalcat? E o cauza in care s-a incalcat art. 8 privind dreptul la respectarea vietii private.

Victor Cornoiu-Jitarasu: Pe acest art. 8, CEDO s-a pronuntat in legatura cu interzicerea exercitarii drepturilor parintesti cu privire la corespondenta pe care cei din detentie o primesc sau trimit. S-a socotit ca si simplul fapt de a nu-i fi inmanata scrisoarea cateva zile constituie o infrangere a acestei norme.

Virgil Andreies: Pe 3 aspecte s-a pronuntat Curtea.

Victor Cornoiu-Jitarasu: u-Jitarasu: Da, si deschiderea, trimiterea corespondentei de la detinut catre avocat.

Virgil Andreies: Ce alte drepturi, indirect, i s-au incalcat?

Victor Cornoiu-Jitarasu: A fost impiedicat sa foloseasca o cale de atac.

Virgil Andreies: Asa, dreptul de a sesiza. Hotararile judecatoresti definitive pronuntate in baza art. 278 inidce 1 alin. a si b pot fi atacate pe calea revizuirii?

Victor Cornoiu-Jitarasu: Sunt hotarari care nu evoca fondul. Sunt inadmisibile.

Virgil Andreies: S-a discutat foarte mult cauza Parcalab.

Victor Cornoiu-Jitarasu: E o cauza mai veche si priveste libertatea de exprimare. Sigur ca hotararea respectiva a venit ca o noutate in dreptul nostru, cu formulari si argumente transante, cu sublinierea ca jurnalistul poate sa exagereze, dar ce a patit doamna judecator de la Tribunalul Dambovita, atac furibund. Mi-a fost dat de multe ori sa sesizez ca o excelare in acuzare il transforma pe faptuitor in victima. Socot ca o astfel de decizie trebuie luata in seama pana la o limita la care nici presa nu poate trece. Norma de drept incalcata e o norma de civilizatie, de cultura, de spirit, ea trebuie respectata.

proc. Monica Erika DANCIU (DNA, structura centrala)

Virgil Andreies: O prezentare a carierei dumneavoastra, va rog.

Monica Erika Danciu: Activez ca procuror la DNA, structura centrala, sunt procuror de 20 de ani, mi-am desfasurat activitatea in cadrul sectiilor judiciare ale parchetelor la care am functionat. Am inceput cu procuratura locala, apoi la parchetul de pe langa tribunal, parchetul de pe langa curtea de apel si, de o bucata de timp, la DNA. Am fost apreciata cu calificativul foarte bine. Activitatea mea a fost mai apropiata de activitatea de judecata. Avand in vedere experienta, ma consider indreptatita sa aspir la un post de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie si cred ca orice magistrat isi doreste acest lucru.

Virgil Andreies: Competenta Inaltei Curti in materie disciplinara.

Monica Erika Danciu: Completul de 9 judeca recursurile impotriva solutiilor adoptate de CSM in materie disciplinara.

Virgil Andreies: Pe calea contestatiei in anulare in care se invoca modificarea notiunii de consecinte deosebit de grave se poate ulterior schimba incadrarea juridica si modifica pedepsele?

Monica Erika Danciu: Nu, cuantumul pedepsei a intervenit ulterior modificarii hotararii.

Virgil Andreies: Si nu poate fi considerat ca o lege mai favorabila. Cauza Pantea contra Romaniei.

Monica Erika Danciu: Celebra cauza Pantea contra Romaniei in care statul roman a fost condamnat pentru foarte multe incalcari ale Conventiei (art. 3, art. 5), masura arestarii preventive dispuse de un procuror care in acceptiunea CEDO nu intruneste calitatea de magistrat independent si impartial, faptul ca nu a fost adus in fata unui magistrat independent si impartial, faptul ca a fost lipsit de aparare, incalcandu-se dreptul la aparare, dreptul la un proces echitabil.

Virgil Andreies: Pedeapsa complementara poate fi aplicata si cetatenilor straini?

Monica Erika Danciu: Da, exista un recurs in interesul legii.

Virgil Andreies: Care este distinctia dintre infractiunea de trafic de persoane si cea de proxenetism?

Monica Erika Danciu: O decizie de recurs in interesul legii stabileste ca in situatia in care asupra subiectului se actioneaza prin constrangere constituie infractiunea de trafic de persoane, iar cand nu exista constrangere suntem in prezenta proxenetismului.

Anton Pandrea: Intr-o cauza cu arestati exista obligatia verificarii starii de arest preventiv in recurs, instanta hotaraste restituirea cauzei la procuror pentru ca s-a efectuat de un organ necompetent. Ce face cu masura arestarii preventive?

Monica Erika Danciu: Obligatoriu instanta se pronunta asupra arestarii preventive, iar perioada este de 180 de zile, prin aditionarea tuturor celorlalte perioade.

Anton Pandrea: Suntem in calea de atac a recursului.

Monica Erika Danciu: Mentine arestul preventiv.

Anton Pandrea: Pe ce termen?

Monica Erika Danciu: Pe 30 de zile, dupa care se pune in discutie din nou.

Anton Pandrea: Deci este o situatie derogatorie.

jud. Sofica DUMITRASCU (Curtea de Apel Bucuresti)

Virgil Andreies: O prezentare a carierei dumneavoastra, va rog.

Sofica Dumitrascu: Am terminat Facultatea de Drept din Bucuresti in 1984, am inceput ca jurisconsult la Alexandria, in 1990 am promovat examenul de intrare in magistratura, am functionat la Judecatoria sectorului 4, in 1993 am promovat la Tribunalul Bucuresti si din 1999 la Curtea de Apel Bucuresti. Am fost 4 ani avocat si din 2005 sunt la Curtea de Apel Bucuresti, sectia penala.

Virgil Andreies: Care este procedura de schimbare a jurisprudentei unei sectii a ICCJ?

Sofica Dumitrascu: Cand una din sectiile Inaltei Curti doreste sa schimbe jurisprudenta, intrerupe judecata, se intrunesc Sectiile Unite, se solutioneaza, se reia judecata apoi cu citarea partilor.

Virgil Andreies: Cauza Constantinescu contra Romaniei.

Sofica Dumitrascu: S-a constatat incalcarea art. 4, reclamantul a fost achitat de judecatorie, in urma recursului a fost condamnat la tribunal, fara a fi audiat si administrate alte probe desi a fost prezent in sala.

Virgil Andreies: Care sunt consecintele asistarii de catre un aparator care nu a dobandit calitatea de avocat potrivit Legii 51/1995?

Sofica Dumitrascu: A fost lipsit de aparare.

Virgil Andreies: Hotararile judecatoresti definitive pronuntate in baza art. 278 indice 1 lit. a) si b) pot fi atacate pe calea revizuirii?

Sofica Dumitrascu: Nu. Hotararile pronuntate in baza art. 278 indice 1 lit. a) si b) nu pot fi atacate cu revizuire.

Virgil Andreies: Criteriile in raport de care se apreciaza ca a fost solutionata cauza intr-un termen rezonabil?

Sofica Dumitrascu: Cauza Pantea. Caracterul rezonabil e apreciat in functie de complexitatea cauzei, atitudinea partilor, criteriile au fost definite in cauza Bursuc, acest moment incepe de la  momentul in care se apreciaza…

Virgil Andreies: Care e miza procesului.

jud. Ristea GAGESCU (Curtea de Apel Bucuresti)

Virgil Andreies: O prezentare a carierei dumneavoastra, va rog.

Ristea Gagescu: Am vechime in magistratura de aproximativ de 17 ani, din 2004 functionez ca judecator la Sectia penala a Curtii de Apel Bucuresti, in penal am o vechime de peste 12 de ani, sunt coautor la practica judiciara, alaturi de ceilalti colegi.

Virgil Andreies: Cauza Cumpana si Mazare contra Romaniei.

Ristea Gagescu: In cauza Cumpana si Mazare contra Romaniei, CEDO a constatat incalcarea art. 10 (libertatea de exprimare). Reclamantii au scris un articol. O persoana a fost acuzata de fapte de coruptie. Curtea a constatat ca reclamantii au avut o baza factuala in ceea ce priveste afirmatiile. In cauza Thomson contra Suediei, s-a aratat ca nu trebuie sa se faca proba veritatii. CEDO a aratat ca reclamantii au aratat ca in Romania se savarsesc fapte de coruptie care pun in pericol toate institutiile statului. Plecand de la aceasta afirmatie, se are in vedere rolul ziaristului intr-o societate democratica, s-a constatat ca instanta nationala…, nu era necesara condamnarea ziaristilor.

Virgil Andreies: CEDO a constatat si o alta forma de incalcare?

Ristea Gagescu: Nu era necesara o astfel de condamnare pentru insulta si calomnie. Presa este cainele de paza al democratiei.

Virgil Andreies: Concret, se putea aplica o alta pedeapsa. In materie de recurs in interesul legii, cum s-a decis in cazul concursului de infractiuni savarsit de minor si pentru unele infractiuni a fost aplicata pedeapsa cu inchisoarea iar pentru altele masuri educative.

Ristea Gagescu: In vederea aplicarii art. 494 alin. 2 Cod procedura penala, Inalta Curte a stabilit: in caz de infractiuni concurente savarsite de minor, din care pentru unele infractiuni a fost aplicata pedeapsa cu inchisoarea iar pentru altele masuri educative, se contopesc pedepsele si se aplica cea mai grea.

Virgil Andreies: Cine prelungeste masura de a nu parasi localitatea/tara in cursul judecatii?

Ristea Gagescu: Inalta Curte a statuat ca aceasta masura o prelungeste procurorul in cursul urmaririi penale.

jud. Cristian JIPA (Tribunalul Bucuresti)

Virgil Andreies: O prezentare a carierei dumneavoastra, va rog.

Cristian Jipa: Am terminat Facultatea de Drept Bucuresti, in anul 1977, am fost repartizat la Gherla, am lucrat pana in 1978 cand am intrat in procuratura la Campulung Muscel, in 1979 am intrat in avocatura, din 1990 judecator la Judecatoria sectorului 2, in 1993 am promovat la Sectia a II a penala a Tribunalului Bucuresti.

Virgil Andreies: Calificativul foarte bine la ultima evaluare. Instrumentele pe care le are Inalta Curte pentru unificarea practicii.

Cristian Jipa: Instrumentele sunt convocarea Sectiilor Unite ale Inaltei Curti pentru a lua in discutie unificarea practicii, aceasta unificare se face de Sectiile Unite prin recurs in anulare.

Virgil Andreies: Prin recurs in interesul legii, vreti sa spuneti.

Cristian Jipa: Da. Sunt putin cam obosit.

Virgil Andreies: In afara de recursul in interesul legii, mai au si alte competente Sectiile Unite?

Cristian Jipa: Da. Pe langa recursul in interesul legii, Sectiile Unite mai au doua competente: sesizarea Curtii Constitutionalitate de verificare a legalitatii legilor.

Virgil Andreies: Cand se face? Anterior promulgarii.

Cristian Jipa: Da.

Virgil Andreies: Cunoasteti vreun recurs in interesul legii privind tainuirea? Cand exista un prim act de tainuire si acelasi tainuitor promite ca va asigura valorificarea bunurilor.

Cristian Jipa: Nu mai e tainuire, e complicitate daca are acte repetate.

Virgil Andreies: Cauza Bursuc contra Romaniei sau o cauza privind solutionarea in termen rezonabil.

Cristian Jipa: Termenul rezonabil trebuie sa se raporteze la diferite criterii care sa duca la o rezolvare mai rapida a cauzei.

Anton Pandrea: Cum apreciati daunele morale? Ati scris o lucrare despre daunele morale.

Cristian Jipa: Sunt la latitudinea judecatorului. Daunele morale exprima o suferinta fizica.

Virgil Andreies: Care ar fi criteriul cuantificabil?

Cristian Jipa: Nu as putea delimita, 5000 se da pentru calomnie, de exemplu, sau… Eu apreciez suferinta pe care a avut-o partea vatamata in sensul gravitatii. Nu sunt zgarcit deloc.

proc. Constantin SIMA (PICCJ)

Virgil Andreies: O prezentare a carierei dumneavoastra, va rog.

Constantin Sima: Functionez ca magistrat de 27 de ani, din 1993 sunt la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si ca sa ilustrez o afirmatie a unui judecator de la Inalta Curte in urma unui discurs, e firesc ca orice magistrat sa ajunga la ICCJ.

Virgil Andreies: Schimbarea jurisprudentei Inaltei Curti.

Constantin Sima: Se discuta in cadrul Sectiei si dupa acea se sesizeaza Sectiile Unite, se suspenda judecata, decizia se ia in Sectiile Unite, judecata se reia in dosarul respectiv.

Virgil Andreies: Despre circumstantele in care se apreciaza ca o cauza a fost solutionata intr-un termen rezonabil.

Constantin Sima: Problema termenului rezonabil e destul de complexa si extrem de relativa. E adevarat ca s-au stabilit 4 criterii (complexitatea cauzei, atitudinea partilor, expertizele si altele ce se pot face in cauza). In cauza Rainer contra Romaniei, cand in 1998 un sef de post e maltrat, decedat si cu toate ca au existat martori care l-au vazut pana a decedat, s-a considerat ca solutionarea pana in 2002 depaseste termenul rezonabil pentru o astfel de cauza. Au fost cauze solutionate in 7-8 ani si s-a apreciat ca s-a incalcat termenul rezonabil. Nu exista criterii ferme.

Virgil Andreies: Daca procurorul dispune neinceperea urmaririi penale sau scoaterea de sub urmarire penala pe motiv de iresponsabilitate, fara a lua masura internarii…

Constantin Sima: Daca procurorul dispune neinceperea urmaririi penale sau scoaterea de sub urmarire penala, fara a lua aceasta masura de siguranta, e indreptatit sa sesizeze instanta.

Virgil Andreies: Cunoasteti vreun recurs in interesul legii privind tainuirea?

Constantin Sima: Daca avem un prim act de tainuire, urmate de altele, primul act va constitui tainurire, iar celelalte complicitate.

Anton Pandrea: Sunteti judecator in faza de cercetare judecatoreasca, dosar cu arestati. Constatati ca organul de cercetare nu a fost competent. Cum ar suna minuta? Ati verificat legalitatea arestarii preventive din 60 in 60 de zile.

Constantin Sima: Daca organul a fost necompetent, actele sunt nule. Constata nulitatea actelor de procedua. Apreciaza, dupa caz, asupra starii de arest. Mentine arestarea preventiva pe o perioada de 30 de zile.

Pentru Sectia de contencios administrativ si fiscal au sustinut interviul:

jud. Diana Iuliana PASARE (Curtea de Apel Bucuresti)

Virgil Andreies: O prezentare a carierei dumneavoastra, va rog.

Diana Iuliana Pasare: Sunt judecator la Curtea de Apel Bucuresti de 12 ani. Am simtit o necesitate de a imbina doctrina cu practica, am scris articole, carti, am terminat doctoratul cu magna cum laudae. Nu imi pare rau pentru specialitatea pentru care am optat, materia contenciosului este in continua transformare.

Virgil Andreies: Competenta Sectiilor Unite in privinta hotararilor CSM.

Diana Iuliana Pasare: Cu privire la hotararile CSM trebuie facuta o distinctie: cariera si drepturile magistratilor pot fi atacate la Inalta Curte Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal. De asemenea, sunt hotarari in materie disciplinara, care sunt atacate cu recurs la Inalta Curte la Completul de 9. Hotararile obisnuite ale Plenului CSM se ataca la instanta de contencios administrativ daca nu e vorba de acest domeniu.

Virgil Andreies: Ce alte competente mai are?

Diana Iuliana Pasare: Mai poate judeca conflictele de competenta.

Virgil Andreies: Toate?

Diana Iuliana Pasare: Doar cele prevazute de art. 22 Cod procedura civila. Inalta Curte, Sectia de contencios administrativ mai poate judeca cererile de confiscare a unei parti din avere, cereri formulate de ANI, impotriva unor demnitari (presedintele Romaniei, membrii Curtii de Conturi, ai CSM).

Virgil Andreies: Cunoasteti vreo decizie de recurs in interesul legii in materie de contraventie?

Diana Iuliana Pasare: Art. 16 al. 7 din OUG nr. 2/2001 prevede obligatia agentului constatator de a preciza posibilitatea contravenientului de a formula obiectiuni in cadrul procesului verbal de contraventie. Daca se incalca, ce nulitate e? Nulitate relativa, s-a stabilit printr-un recurs in interesul legii.

Virgil Andreies: Cauza Beian contra Romaniei.

Diana Iuliana Pasare: S-a pus problema rolului pe care-l are Inalta Curte in asigurarea si interpretarea unitara a legii. In speta, s-a pus problema unui petent care a solicitat acordarea unor pretentii, cand in calitate de recrut a desfasurat serviciu public intr-un serviciu care nu apartine Directiei de munca, a realizat o munca silita. Inalta Curte a avut o practica diferentiata, care e discriminatorie.Tot CEDO a stabilit ca nu se poate ca Inalta Curte sa fie izvorul acelei incertitudini jurisprudentiale intrucat se incalca principiul securitatii juridice. Petentului i s-a incalcat dreptul la un proces echitabil, petentul avea sperante legitime si datorita acestei practici neunitare, s-a vazut in imposibilitatea de a-si valorifica acest drept.

Virgil Andreies: CEDO a stabilit o conditie prealabila, pe fond.

Diana Iuliana Pasare: Sa fie victima, statul trebuie sa recunoasca expres incalcarea dreptului.

jud. Mirela Luiza PAUN (Curtea de Apel Bucuresti)

Virgil Andreies: O prezentare a carierei dumneavoastra, va rog.

Mirela Luiza Paun: Am inceput la Judecatoria sectorului 1, am promovat la Tribunalul Bucuresti in 1997, la Curtea de Apel Bucuresti sunt din 2000, am vechime in contencios de 9 ani.

Virgil Andreies: Competenta Sectiilor Unite.

Mirela Luiza Paun: Au competenta in solutionarea recursurilor in interesul legii, a sesizarilor privind schimbarea jurisprudentei sectiilor, sesizarea Curtea Constitutionala privind controlul constitutionalitatii legilor inainte de promulgare.

Virgil Andreies: Aceasta competenta este buna? Ar trebui sa se solutioneze la nivelul sectiilor?

Mirela Luiza Paun: Dupa parerea mea, ar trebui data competenta in favoarea sectiilor, deoarece implica o specializare a judecatorilor, materia implica mari discutii, problemele de drept sunt foarte grele, deosebit de complicate, in concret, schimbare.

Virgil Andreies: Cauza Guta contra Romaniei.

Mirela Luiza Paun: Este o condamnare a Romaniei cu incalcarea art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, priveste adiacent dreptul de proprietate. Priveste procedura executarii silite in  materia contenciosului. Dispozitiile art. 6 se aplica si in faza de executare a hotararilor.

Virgil Andreies: Solutionarea cauzei a durat 9 ani si 3 luni. Aceasta cauza aduce ceva specific.

Mirela Luiza Paun: De apreciere a depasirii termenului rezonabil in functie de complexitate, interes, conduita partilor, miza procesului.

Virgil Andreies: In materia contestatiei la executare silita a unui titlu fiscal, cunoasteti vreun recurs in interesul legii?

Mirela Luiza Paun: Prin decizia de recurs in interesul legii s-a stabilit competenta in favoarea judecatoriei in raza careia are loc executarea.

jud. Rodica VOICU (Curtea de Apel Bucuresti)

Virgil Andreies: O prezentare a carierei dumneavoastra, va rog.

Rodica Voicu: Sunt judecator de 16 ani, de 9 ani sunt judecator la Curtea de Apel Bucuresti, sectia contencios. Am inceput cariera cu 5 dosare pe sedinta de fond, in prezent sunt de 10 ori mai mult. Chiar ma gandesc la colegii care, vremelnic, in trecere catre alte sectii, mi-am pus problema cum s-au descurcat. As dori sa adresez o intrebare domnului ministru care e prezent. Eu personal am pronuntat acele suspendari privind ordinul ministrului Justitiei privind sporul de 50% si pentru care au fost discutii ca s-a judecat prea repede, as dori sa raspund si sa intreb daca, in aceste conditii, sau ministrul are o parere deja formata.

Virgil Andreies: Nu as vrea sa transformam interviul..

Catalin Predoiu: Pot sa raspund.

Virgil Andreies: Sunteti si dumneavoastra la interviu?

Dan Lupascu: Nu ne justificam pentru solutii.

Catalin Predoiu: Cred ca face referire la celeritatea cauzelor doamna judecator.

Virgil Andreies: Cauza Gheorghe contra Romania

Rodica Voicu: Romania a fost condamnata pentru durata nerezonabila a procesului, dat fiind ca era in discutie un certificat de handicap si asupra caruia instantele au prelungit procedura in raport cu persoana.

Virgil Andreies: Daca in alte cazuri, un termen de 3 ani e rezonabil, aici s-a apeciat ca nu.

Rodica Voicu: Exact.

Virgil Andreies: S-a constatat o incalcare a art. 6. Incheierea instantei de recurs prin care se resping cererile de sesizare la Curtea Constitutionala sunt succeptibile de o cale de atac?

Rodica Voicu: Exista un recurs in interesul legii, aceste incheieri de respingere ca inadmisibile a cererilor de sesizare a Curtii Constitutionale date de instanta de recurs, sunt atacate cu recurs la instanta ierarhic superioara, cu exceptia Completului de 9.

Virgil Andreies: Cunoasteti vreo decizie de recurs in interesul legii in materie de contraventie?

Rodica Voicu: Exista un recurs in interesul legii privind art. 16 din OUG 2/2001 care se refera la neconsemnarea de catre agentul constatator a faptului ca contravenientul a facut sau nu obiectiuni. Este o nulitate relativa aceasta lipsa.

Virgil Andreies: In procedura de schimbare a jurisprudentei unei sectii a Inaltei Curti, partile se citeaza?

Rodica Voicu: Da, e o prevedere expresa.

Virgil Andreies: Cauza Beian contra Romaniei.

Rodica Voicu: Este relevanta pentru cele 3 incalcari retinute: art. 6, practica neunitara la nivelul Inaltei Curti care trebuie sa asigure o unificare a practicii, aducandu-se atingere principiului securitatii juridice, o dubla discriminare.

Pentru Juridice.ro, Alina Matei


Aflaţi mai mult despre , , , , , , ,

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.


Oana Ispas


Radu Slăvoiu


Livia Dianu-Buja


Ștefania Stoica


Luminița Malanciuc


Ioana-Olivia Voicu


Eduard Toma-Apostol


Florina-Lăcrămioara Drăgan