Taxa de timbru in valoare de 1 leu pentru eliberarea de copii legalizate de pe inscrisurile din dosar. Optiunea partii pentru simpla fotocopiere
18 septembrie 2009 | JURIDICE.ro, Cristina-Gabriela Rachita
1. Demersuri recente la arhivele instantelor bucurestene prilejuiesc prezenta cercetare asupra aplicarii, interpretarii si incidentei textului art. 3 lit. t) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru [1], potrivit caruia cererile pentru legalizarea de copii de pe inscrisurile aflate la dosar se timbreaza, pentru fiecare exemplar de copie, cu cate 1 leu/pagina.
2. Cu ocazia depunerii unor cereri de simpla fotocopiere a unor inscrisuri din dosar, am intalnit doua categorii de obstacole, ambele neconvingatoare din punct de vedere juridic. Unii functionari ai arhivelor solicita o singura taxa in valoare de 1 leu, indiferent de numarul inscrisurilor si paginilor ce se doreste a fi copiate, in vreme ce altii solicita taxa cumulata de cate 1 leu pentru fiecare inscris, indiferent de numarul de pagini (spre exemplu, trei taxe de 1 leu pentru cerere de chemare, intampinare si raport de expertiza, indiferent de numarul paginilor).
3. Ipoteza textului legal mai sus mentionat este ca partea interesata solicita eliberarea de copii legalizate de pe inscrisuri din dosar. Cand se solicita asemenea copii? Spre exemplu, se solicita copie a raportului de expertiza pentru a fi utilizata de parte, impreuna cu hotararea obtinuta, la anumite autoritati sau la registrele de publicitate imobiliara. Sau partea poate avea nevoie de o copie a incheierii prin care i s-a pus in vedere sa faca anumite demersuri personal, pentru a-si justifica interesul in fata birourilor de evidenta a persoanelor sau altor persoane juridice care furnizeaza informatii altminteri supuse regimului protectiei datelor cu caracter personal. Ne limitam la aceste exemple, desi sunt multe alte situatii identificabile.
4. Taxarea cererii pentru obtinerea de fotocopii simple din dosar nu este prevazuta de Legea nr. 146/1997. De ce? Dupa parerea noastra, explicatia acestei optiuni a legiuitorului se regaseste in imprejurarea ca obtinerea unor fotocopii este o activitate care nu implica, de fapt, niciun sprijin din partea instantei judecatoresti. In Codul de procedura civila nu vom gasi notiunea de fotocopiere, dar vom gasi in schimb mentiuni cu privire la legalizare sau investire cu formula executorie. Distinctia trebuie facuta asadar intre ce inseamna cerere in competenta de solutionare a instantei si cerere simpla, de verificare si fotocopiere a unor acte din dosar.
Numai faptul ca activitatea de fotocopiere se poate realiza exclusiv prin intermediul unor societati comerciale agreate in urma unor licitatii publice [2], societati care cedeaza din sumele obtinute in urma serviciilor prestate o anumita cota-parte sau care platesc chirie pentru spatiile cu aceasta destinatie (prestarea de servicii de fotocopiere), dupa caz, sumele ajungand astfel la bugetul de stat, ne conduce la concluzia ca daca taxa de timbru ar fi datorata chiar si pentru simpla fotocopiere a unor inscrisuri din dosar, fara legalizarea lor, atunci pentru aceeasi solicitare cel interesat este ”taxat” de doua ori.
Or, ipoteza Legii nr. 146/1997 este aceea ca pentru fiecare serviciu taxabil ce revine in competenta de solutionare a instantelor judecatoresti (precum si Ministerului Justitiei, Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie) se datoreaza taxa judiciara de timbru. Per a contrario, pentru serviciile de fotocopiere, ce nu tin de activitatea de jurisdictie (contencioasa sau necontencioasa) a instantelor judecatoresti, legea taxelor de timbru nu poate si nu are de ce sa stabileasca taxa de timbru[3].
5. De unde credem noi ca porneste confuzia? Intr-adevar, in Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, aprobate prin Ordinul ministrului justitiei nr. 760/1999 [4], se arata, la art. 2 pct. C lit. n) ca reprezinta cereri pentru care legea stabileste un regim distinct de taxare si cererile pentru eliberarea de copii de pe inscrisurile de la dosar. Probabil ca pornindu-se de la acest text, ce reia incomplet prevederile Legii nr. 146/1997 mai sus enuntate, s-a ajuns la concluzia eronata ca trebuie sa se solicite taxarea cererilor de simpla fotocopiere a actelor din dosar. Interpretarea acestui text legal nu ridica insa probleme, dupa parerea noastra. Este limpede si de necontestat faptul ca legea nu poate fi modificata prin norme metodologice, care au putere inferioara actului normativ in aplicarea caruia au fost emise.
6. Care sunt consecintele aplicarii nejustificate si neunitare, precum si ale interpretarii eronate, a obligatiei de taxare, prin generalizarea ei la o situatie neavuta in vedere de Legea nr. 146/1997? Pe langa impovararea persoanelor interesate cu plata unor taxe nedatorate, efectul mai grav este acela ca multi justitiabili nu isi vor putea indeplini o obligatie procesuala importanta, si anume cea stabilita de art. 129 alin. 1 C. pr. civ., de a urmari desfasurarea si finalizarea procesului. De ce spunem aceasta? Pentru ca, spre exemplu, acestia nu vor dispune de sumele necesare pentru a fotocopia in regim de taxare prin aplicarea extensiva si abuziva a Legii taxelor judicare de timbru, expertizele, atunci cand expertii omit sa depuna exemplare suficiente la dosar (si nu sunt putine asemenea cazuri), sau intampinarea, atunci cand partea adversa omite sa alature exemplarul pentru comunicare si nici nu se prezinta in fata instantei pentru a i se impune sa depuna copie pentru cealalta parte ori, desi se prezinta, nu isi indeplineste aceasta obligatie nici macar sub amenintarea unei amenzi judiciare, sau documentele comunicate la dosarele instantelor de judecata de catre autoritati (si ne gandim aici la copiile titlurilor de proprietate din unele dosare fiscale transmise de directiile venituri buget local al primariilor), care trebuie verificate de partea interesata, fiind vorba de multe ori de un numar impresionant de file.
7. Daca partea este pusa in imposibilitatea de a urmari derularea si finalizarea procesului prin intermediul unor masuri nelegale, in final asistam chiar la restrictionarea accesului la justitie. Numai persoanele care dispun de sume de bani semnificative vor putea sa se supuna dezideratului de a urmari diligent propria cauza. Este aceasta o forma de discriminare? Dupa parerea noastra raspunsul este unul pozitiv: asistam la o forma subtila de discriminare.
8. Ce se intampla insa daca intr-o cauza avand ca obiect obligatia de a face (neevaluabila in bani) si care se timbreaza cu nesemnificativa suma de 8 lei, justitiabilul interesat, fie el reclamant sau parat, ajunge sa plateasca sume mai mari decat aceasta taxa numai pentru serviciile de fotocopiere? S-ar schimba probabil in acest fel obiectul de activitate al instantelor judecatoresti. Acestea si-ar deplasa atributiile de la activitatea de judecata catre prestarea de servicii de fotocopiere cu ”taxa”.
9. Simpla fotocopiere a inscrisurilor din dosar este, asadar, o optiune a partii. Daca partea nu solicita eliberarea de inscrisuri legalizate din dosar, o asemenea cerere nu este supusa taxelor judiciare de timbru.
Constienti de faptul ca prezentul material nu este de natura sa epuizeze subiectul abordat, credem totusi ca am reusit sa relevam o stare de fapt importanta prin implicatiile ei si sa starnim interesul conducatorilor instantelor de judecata, care ar trebui sa solicite personalului propriu aplicarea corecta a Legii nr. 146/1997.
[1] Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997
[2] A se vedea, spre exemplu, Hotararea Guvernului nr. 910/07.08.2007 privind unele masuri pentru inchirierea unui spatiu de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 564 din 16 august 2007
[3] Din curiozitatea practicianului obisnuit sa auda interpretari deviate ale unor texte de lege banale, am cerut o explicatie pentru solicitarea unor asemenea taxe judiciare de timbru. Mi s-a raspuns ca a venit o circulara, insa nu mi s-a putut indica de la cine provenea, ce contine aceasta si de cand dateaza…
[4] Publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 380 din 10 august 1999
Cristina-Gabriela Rachita, avocat, Baroul Bucuresti
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
