Secţiuni » Noutăţi
Flux noutăţi
AnunţuriEnglishInternaţionalJURIDICE.ro
 1 comentariu | 
Print Friendly, PDF & Email

Catalin Predoiu: Decizia ICCJ de a participa la tragerea la sorti in vederea constituirii BEC este inteleapta
24.09.2009 | JURIDICE.ro

Catalin Predoiu, ministrul JLC, a declarat miercuri, 23 septembrie 2009, pentru Agerpres ref. decizia judecatorilor ICCJ de a participa la tragerea la sorti in vederea constiturii BEC: „Fără îndoială, este o ştire pozitivă. Este un pas spre normalitate şi eu sper să fie un pas dintr-o suită de paşi pentru înregistrarea normalităţii în sistemul judiciar. Eu cred că până la urmă trebuie să avem înţelegere unii faţă de ceilalţi. Acest pas făcut de Înalta Curte este unul înţelept”


Aflaţi mai mult despre , , ,
Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill













Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “Catalin Predoiu: Decizia ICCJ de a participa la tragerea la sorti in vederea constituirii BEC este inteleapta”

  1. bubbles spune:

    În ultima perioada de timp, am aflat urmatoarele: fără judecători, alegerile vor însemna o frauda colosala, masivă şi fara precedent; nedesfasurarea normala a activitatilor judiciare si nonjudiciare ale magistratilor, pune in pericol siguranta cetateanului, afectează grav drepturi constituţionale, precum accesul liber la justiţie, libertatea economică şi chiar dreptul la muncă prin afectarea activităţii societăţilor comerciale, afectează activitatea economică, securitatea juridică, siguranţa cetăţenilor şi ordinea publică; de asemenea, o asemenea situaţie afectează perspectivele realizării obiectivelor din Raportul de ţară şi prin aceasta, interesul naţional al României, fiind de natură să pună în pericol însuşi statul de drept. Aceste afirmaţii au fost făcute public fie de Guvern, respectiv MJ, fie de unii membri ai Parlamentului.
    1. Nu am nici un motiv să pun sub semnul îndoielii corectitudinea unor astfel de afirmaţii.
    2. În aceste condiţii, apare riguros adevărată următoarea afirmaţie: cu judecători şi în condiţiile desfăşurării normale a activităţilor judiciare şi nonjudiciare ale magistraţilor, nu există riscul fraudării alegerilor, fiind respectate drepturile constituţionale ale cetăţenilor, statul de drept nu este în pericol, activitatea economică, securitatea juridică, siguranţa cetăţeanului şi perspectivele realizării obiectivelor din Raportul de ţară, nu sunt afectate.
    3. Este incredibil ce valori importante şi esenţiale sunt recunoscute şi ocrotite, conservate şi consolidate, prin aportul pe care îl aduce justiţia în stat şi în societate. Aproape în tăcere, discret, dar ferm şi durabil. Fără zgomot prea mult, deosebindu-se în această ultimă privinţă, de celelalte două puteri, eminamente politice.
    4. Dacă adevărul este acesta, se pune întrebarea firească: dacă statul – prin cele două puteri care au instrumentele legale în acest sens, are obligaţia să creeze toate condiţiile necesare pentru desfăşurarea normală şi corespunzătoare a actului de justiţie, tocmai pentru ca valorile ţintă să nu fie puse în pericol?
    Este de presupus că existenţa acestor valori şi riscul punerii lor în pericol în anumite situaţii, nu au fost descoperite acum cu ocazia protestului magistraţilor. Erau, sunt şi vor fi cunoscute. Diferenţa este dată de prăpastia dintre teorie şi practică.
    5. Or, magistraţii au spus şi spun că există multe probleme în sistem legate de resursele umane şi financiare şi că toate acestea – ( dincolo de eforturile în plan uman făcute în interior, dar şi de greşelile ce au alte explicaţii) – îşi pun amprenta asupra calităţii justiţiei, în aşa fel încât nici înainte de protest nu se putea vorbi de o „desfăşurare normală” in adevaratul sens al cuvantului, a activităţilor judiciare şi nonjudiciare specifice.
    6. În mod public s-a recunoscut de către guvernanţi existenţa aceloraşi probleme în sistem, precum şi caracterul cronic al unora dintre acestea.
    Dovada în acest sens o reprezintă iminenţa încheierii unui Pact pe justiţie şi chiar OFERTA făcută de MJ de curând, care cuprinde şi un plan de măsuri pe termen scurt, mediu şi lung, conceput în scopul rezolvării lor, astfel: „Fiecare dintre puterile statului trebuie să-şi reevalueze abordarea faţă de celelalte, plecând de la datoria constituţională comună faţă de asigurarea funcţionării instituţiilor statului. Executivul şi Legislativul trebuie să pună în operă un program multianual de bugetare adecvată a Justiţiei. Salariile, logistica şi infrastructura Justiţiei trebuie să ajungă rapid la nivelul Poloniei sau Ungariei, iar pe termen mediu, la cel al statelor din vestul Europei. Partidele politice au datoria morală să subscrie unei agende comune pentru consolidarea rapidă a puterii judecătoreşti, obiectiv propus de Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti în 2008, reluat în 2009, şi pe care vom continua să-l susţinem. În ceea ce priveşte finanţarea, este necesară creşterea fondurilor alocate pentru investiţii, care trebuie să ţină pasul cu necesitatea măririi numărului de judecători, procurori, personal auxiliar şi de probaţiune. Este necesară nu doar deblocarea posturilor vacante, ci şi suplimentarea lor având în vedere că personalul din Justiţie este subnumeric faţă de sarcinile la care este chemat să facă faţă. În plus, creşterea numărului de personal este justificată atât de buna înfăptuire a actului de justiţie, cât şi de intrarea în vigoare a noilor Coduri. Aşadar, creşterea numărului de personal va impune majorarea atât a bugetului pentru salarii, cât şi a celui pentru investiţii în “infrastructura judiciară”, înţelegând prin aceasta sedii, informatică, alte bunuri şi servicii.
    De altfel, criza de resurse umane este una din vulnerabilităţile sistemului, fapt remarcat şi de Raportul de ţară pe Justiţie din iulie 2009. Pentru a face faţă provocărilor prezente şi viitoare, este nevoie de o atractivitate crescută a profesiilor din sistemul judiciar, aceasta însemnând salarii şi condiţii decente de muncă. Monitorizarea ar putea fi ridicată într-o perspectivă rezonabilă, numai dacă Politicul face din Justiţie o prioritate, inclusiv financiară. Avem în vedere în primul rând investiţiile, cheltuielile de capital, de bunuri şi servicii.
    În paralel cu eforturile de rezolvare a crizei declanşate de proteste, Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti îşi continuă agenda instituţională care ţine exclusiv de propriile atribuţii, în primul rând de elaborarea proiectelor de acte normative şi strategii dedicate sistemului judiciar. Lucrăm la propuneri legislative, precum recuperarea taxelor de timbru ca sursă importantă de venit pentru administrarea justiţiei.”
    Concluzie: Situaţia este aproape dramatică în justiţie şi mai sunt o serie de probleme foarte grave şi serioase de rezolvat. Este o realitate incontestabilă.
    Dar, nu poţi să nu pui următoarea întrebare: toate aceste probleme reale şi preexistente protestului, au afectat şi sunt de natură să afecteze până la rezolvarea lor, desfăşurarea activităţilor din sistem? Prin urmare, fără protest, activităţile desfăşurate erau normale sau nu? S-au recunoscut şi garantat şi nu au fost puse în pericol toate valorile sociale enunţate în precedent? NU! Pentru că toate problemele identificate urmează a fi rezolvate tocmai pentru o normală desfăşurare a activităţilor şi pentru crearea unui sistem de justiţie performant şi care să funcţioneze exclusiv în scopul pentru care există, al protejării acelor valori. Aceasta ce înseamnă? Până la rezolvarea problemelor, vor fi în continuare situaţii anormale, valorile sociale vor fi puse în pericol mai mult sau mai puţin, existând riscuri reale în acest sens.
    În concluzie, aceste valori ale cetăţeanului şi ale statului de drept, au fost până acum protejate numai în măsura în care şi numai proporţional, cu gradul de rezolvare a problemelor din sistem. Ceea ce înseamnă că, în viitor vor rămâne neprotejate şi cu risc real, direct proporţional cu gradul de nerezolvare a problemelor.
    Acum, după 20 de ani, se afirmă că domeniul justiţiei este strategic?
    Dar, respectarea acelor valori şi crearea condiţiilor necesare în acest scop, nu avea o importanţă strategică? Sau, a fost o limită cinic asumată şi „suportabilă” de încălcări ale valorilor ocrotite şi prin protest, a fost devoalată sau depăşită atât de mult, încât a venit apocalipsa?
    Astfel, cu cât se amână mai mult rezolvarea problemelor, cu atât se amână mai mult respectarea reală şi efectivă a valorilor sociale proclamate.
    De ce nu a existato voinţă reală, timp şi finanţe corespunzătoare, pentru realizarea acestui obiectiv? Probabil, pentru aceleaşi motive, dar privite invers, pentru care toate acestea au existat la crearea şi consolidarea din toate punctele de vedere, a celorlalte două puteri. Poate fi dat un exemplu grăitor în acest sens: Palatul Parlamentului – pentru care există finanţe pentru a fi luminat de o manieră opulentă, fără măsură şi care agresează violent bunul simţ. Probabil, s-a vrut ca noaptea să se vadă de pe lună! Dar ziua este aici pe Pământ, în Europa, în România şi la Bucureşti, este contemporan ca instituţie, cu sate neelectrificate, cu şcoli care se năruie, cu spitale nedotate şi cu o justiţie aflată într-un echilibru fragil şi nedefinit ca atare de Constituţie, în raport cu celelate puteri ale statului şi care cu siguranţă ar vrea, dar nu întotdeauna poate, să facă ce trebuie.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.