Secţiuni » Noutăţi
Flux noutăţi
AnunţuriEnglishInternaţionalJURIDICE.ro
Print Friendly, PDF & Email

Ana Labus si Catalin Predoiu au fost la “De la Est la Vest”. Textul integral
29.09.2009 | JURIDICE.ro

Sambata, 26 septembrie 2009, Bogdan Chirieac i-a avut ca invitati in emisiunea “De la Est la Vest” pe Ana Labus, membru CSM si Catalin Predoiu, ministrul JLC. Transcriptul:

Bogdan Chirieac: Bunã ziua, stimaţi telespectatori. Multe evenimente politice în aceastã sãptãmânã. În acelaşi timp, continuã protestul, greva, numiţi-o cum vreţi, nefuncţionarea justiţiei în România, ca sã spunem aşa. Este o problemã care ne afecteazã pe toţi dupã cum ştiţi, nu doar pe cei care avem cauze în sãlile tribunalelor, dar şi firmele comerciale din ţara noastrã; viaţa economicã a României este în acest moment mult încetinitã datoritã celor în robã sau celor care ar trebui sã-şi facã datoria în sãlile de judecatã. Stimaţi telespectatori, De la Est la Vest în România de astãzi, situaţia din justiţie. Îi avem în faţa dvs pe doamna judecãtor la Tribunalul Iaşi, Ana Lãbuş. Sărut mâinile doamnă.

Ana Lăbuş: Bună ziua.

Bogdan Chirieac: Doamna judecător Lăbuş este membră în CSM, o instituţie despre care aţi auzit foarte multe săptămânile acestea. şi, desigur, când este vorba despre justiţie, în studio de află ministrul justiţiei, dl Cătălin Predoiu. Bună ziua, dle ministru.

Cătălin Predoiu: Bună ziua.

Bogdan Chirieac: Înainte să începem să intrăm efectiv în substanţa emisiunii noastre, haideţi să vedem un scurt reportaj despre justiţia în România în aceste ultime luni.

*

Reporter: România este des criticată pentru slabele rezultate în ceea ce priveşte reforma justiţiei. Procesele prea lungi, deciziile ciudate şi mai ales lipsa condamnărilor pentru oficialii acuzaţi de corupţie, aruncă o pată asupra corectitudinii justiţiei române. Raportul interimar pe justiţie al Comisiei Europene a arătat că unele investigaţii în cazuri de mare corupţie sunt blocate de parlament. Semnale negative în acest sens au venit şi din SUA, unde Departamentul de Stat a criticat Parlamentul că nu permite trimiterea în judecată a foştilor miniştri acuzaţi de fapte grave de corupţie. Oficialii americani nu înţeleg de ce niciun înalt demnitar nu a fost condamnat pentru acte de corupţie. Ca în povestea cu zece negri mititei, din zece acuzaţi doar două cazuri au ajuns în instanţă, trei sunt încă la DNA, cel al fostului premier Năstase a fost respins de parlament, iar alte trei sunt supuse dezbaterii parlamentare. România a reuşit performanţa de a fi pe primele locuri europene în ceea ce priveşte corupţia la nivel înalt, dar în acelaşi timp nu are nici măcar un corupt dovedit şi condamnat. În ceea ce priveşte cetăţeanul, acesta este deseori defavorizat de deciziile judecătorilor. România se află pe locul 3 în Europa în ceea ce priveşte numărul cazurilor admise de CEDO, care condamnă România pe bandă rulantă pentru că nu respectă dreptul de proprietate. Până acum statul a fost obligat să plătească zeci de milioane de euro foştilor proprietari defavorizaţi de instanţele româneşti. În timp ce judecătorii sunt deosebit de severi cu oamenii simpli, condamnându-i la închisoare pentru că au ridicat un gard, infractori periculoşi se bucură de o ciudată clemenţă fiind eliberaţi pentru minore probleme de sănătate. Evident, nimeni nu-i trage la răspundere pe magistraţi pentru sentinţele greşite. Singurul îndreptăţit să o facă este CSM-ul, dar acesta dă dovadă de deosebită indulgenţă, prea puţini judecători fiind pedepsiţi pentru că au greşit. Reforma justiţiei s-a împotmolit. Vrea cu adevărat cineva să o ducă până la capăt? Va avea România o justiţie eficientă şi corectă ca în alte state europene? şi mai ales când anume?

*

Bogdan Chirieac: Doamna judecător, credeţi că este ceva adevărat în ce am prezentat noi în acest scurt reportaj?

Ana Lăbuş: Cred că este vorba despre, dacă vreţi, o perspectivă a realităţii din România din aceste …nu din aceste zile …de după 1989. Este un punct de vedere. În această ultimă perioadă justiţia a încercat să se facă auzită şi să iasă în faţa societăţii civile şi să exprime şi punctul ei de vedere. De altfel, cred că acesta este şi rolul prezenţei mele astăzi aici.

Bogdan Chirieac: Acum, v-aţi făcut auziţi, din acest punct de vedere nu mai există niciun dubiu, dar credeţi că sunteţi şi apreciaţi de marea majoritate a societăţii româneşti?

Ana Lăbuş: Nu ştiu dacă problema se pune în sensul aprecierii sau subaprecierii sau lăudării cuiva în acest context. Cred că justiţia, măcar în această perioadă, are datoria să iasă public, să explice cetăţeanului de ce lucrurile stau într-un anume fel, să explice cum stau lucrurile din punctul său de vedere, să corecteze imaginea publică a magistratului în România şi, dacă vreţi, în ciuda faptului că aceasta ar fi fost menirea altor instituţii cum este şcoala sau chiar mass-media, să încerce să creeze o conştiinţă civică a cetăţeanului român şi, dacă vreţi, şi o minimă cultură juridică.

Bogdan Chirieac: Deci, domnule ministru în momentul acesta funcţionează aşa cum funcţiona, ea, justiţia, în România sau nu? Cu alte cuvinte, la Tribunal rezolvi o cauză acum sau eşti din nou amânat?

Cătălin Predoiu: Făcând abstracţie de protest şi discutând de situaţia justiţiei în general, de performanţa ei în general şi de perspectivele ei în general, eu aş formula pentru început două idei. În primul rând că e o realitate pe care o trăim ca o consecinţă a ceea ce s-a muncit în ultimii 18 ani în domeniul justiţiei, atât de către cei implicaţi direct, dar şi de către cei care sunt în anticamera justiţiei, pentru că justiţia funcţionează în anumite condiţii şi pe baza unor ingrediente, dacă îmi este permis cuvântul, cu alte cuvinte în anumite condiţii logistice şi cu anumite legi, deci ea este, dacă vreţi, dependentă de aceste două variabile.

Bogdan Chirieac: Deci, mai pe scurt şi pe înţelesul publicului larg. Vorbiţi despre situaţia din tribunale, nu? Adică clădirea ca atare, nu instituţia…

Cătălin Predoiu: Depinde nu numai de judecători, depinde şi de puterea legislativă şi de puterea executivă şi ceea ce s-a muncit în justiţie sau pentru justiţie în ultimii 18 -19 ani vedem astăzi. Prima idee. Deci, culegem rezultatele a 18 ani de „muncă” pentru justiţie. Doi, trebuie în acelaşi timp să conştientizăm că anumite vicii sunt intriseci sistemului.

Bogdan Chirieac: Acelaşi lucru se întâmplă la spitale şi în şcoli. Haideţi s-o luăm punct cu punct. Spuneţi că tribunalele nu sunt în cea mai bună stare.

Cătălin Predoiu: Nu, nu sunt.

Bogdan Chirieac: Bun. La fel sunt şi spitalele din România, la fel sunt şi şcolile din România, la fel sunt şi alte instituţii publice din România, poate mai puţin Palatul Cotroceni, Palatul Parlamentului, Palatul Victoriei…

Cătălin Predoiu: Ca orice societate trebuie să aibă priorităţi. Deci, spitalul, şcoala şi tribunalul după părerea mea sunt trei priorităţi care ar fi trebuit avute permanent în vedere. De altfel, aud pe ministrul sănătăţii că avem destul de multe spitale, poate chiar prea multe spitale.

Bogdan Chirieac: Nu, vrea să le mai închidă.

Cătălin Predoiu: Păi, tocmai, deci nu s-au prioritizat corect anumite resurse.

Bogdan Chirieac: Bun, dar justiţia, cum să spun, n-a fost defavorizată în contextul general al societăţii româneşti. Deci, în afară de aceste instituţii centrale pe care le-am menţionat, rar s-au întâmplat alte lucruri în ţară.

Cătălin Predoiu: Concret. Aveţi dreptate. În ultimii opt ani de zile toate bugetele alocate justiţiei au crescut; problema lor este că structura este greşită. Majoritatea resurselor se duc către fonduri salariale. Noi trebuie să schimbăm această proporţie, noi trebuie să investim în logistica din justiţiei, în primul rând, pentru că nivelul salarial, mai ales după ultimele evoluţii în acest domeniu şi prevederile, proiectul Legii salarizării unitare, după părerea mea, este acceptabil ca să nu spun bun, dar acum trebuie să investim mai mult în logistică. Acum a descoperit, poate mai acut şi judecătorul din România şi procurorul din România că important nu e numai să ai salariu mare, dar e importat să lucrezi şi în condiţii care să-ţi permită performanţă, pentru că patru oameni într-un birou dau o anumită performanţă, doi oameni într-un birou dau o altă performanţă. Astea sunt chestiunile care, dacă vreţi, ţin de alte puteri, sunt probleme care ţin chiar de către corpul magistraţilor şi putem să ajungem şi la ele.

Bogdan Chirieac: Dle ministru, ne putem imagina într-un spital, aşa cum sunt ele prăpădite, din România, medicii să nu mai primească bolnavii fiindcă…

Cătălin Predoiu: Aţi trecut la problema protestului. Din capul locului eu am spus: abstracţie făcând de protest. Acum dacă vreţi să ne îndreptăm către problema protestului, părerea mea este neschimbată. Acest protest a depăşit limita legii, a depăşit limita statutului, după părerea mea a fost complet inutil, a afectat cetăţeanul şi trebuie depăşit momentul. Aud, joi şi vineri, două semnale foarte importante şi din partea preşedintelui CSM şi al asociaţiilor profesionale, care îndeamnă către reluarea activităţii păstrând dialogul cu celelalte puteri pentru rezolvarea problemelor de logistică.

Bogdan Chirieac: Eh, tocmai aţi vorbit despre îndemnul de reluare a activităţii…

Cătălin Predoiu: Cred că trebuie să depăşim momentul, să ne reluăm activitatea şi, vă asigur,

aceeaşi intransigenţă pe care o am faţă de magistraţi, atunci când spun: nu era cazul să se blocheze activitatea din justiţie, o s-o am şi către politicieni, spunându-le: trebuie să vă îndreptaţi atenţia cu prioritate spre acest domeniu.

Bogdan Chirieac: Doamnă judecător, cum vedeţi dumneavoastră lucrurile? Fiindcă, mă rog, sunteţi în sala de tribunal, sunteţi în robă.

Ana Lăbuş: În perioada aceasta nu sunt în sala de tribunal, pentru că îndeplinesc un mandat.

Bogdan Chirieac: Acolo vă desfăşuraţi, sigur că da!

Ana Lăbuş: Însă, da, aceasta este profesia mea: de magistrat. Vreau să explic câteva lucruri, pe care le-aţi precizat dumneavoastră anterior, şi dintr-un alt punct de vedere.

Bogdan Chirieac: Vă rog! ştiţi care este problema noastră? Nu vă înţelegem! 75% din publicul din România nu înţelegem ce faceţi!

Ana Lăbuş: Tocmai că vrem să ne facem înţeleşi, vrem să ne facem înţeleşi. Am toată consideraţia pentru celelalte profesii pe care le-aţi amintit anterior, care sunt extrem de nobile şi în faţă cărora mă înclin: medicina, învăţământul. Justiţia a reacţionat însă astfel dintr-o cu totul altă motivaţie, dacă vreţi. Probabil că s-a manifestat pentru prima dată ca o putere în stat. Dacă reacţia ei a fost proporţională cu realitatea care a determinat-o sau dacă nu, istoria ne-o va dovedi. Dar este prima dată, probabil pentru prima dată – deşi proteste au mai existat după ’89 – când justiţia a început să se manifeste ca o putere şi să se solidarizeze, să realizeze că are probleme şi ea de sistem, dar şi de percepţie din partea societăţii civile şi, mai mult, că este ignorată de către celelalte puteri – asta a fost percepţia ei, la un moment dat. Dacă e adevărat sau nu, este discutabil, însă în toată această perioadă de protest, cele mai multe instanţe, cvasitotalitatea lor au soluţionat cauzele cu caracter urgent, potrivit normelor de procedură civilă şi de procedură penală. Mai mult, în foarte multe instanţe, tribunale evident, din ţară, s-au soluţionat cererile – mă refer cererile la Oficiul Registrului Comerţului. În această săptămână, chiar din semnalele pe care le am, activitatea a avut aproape caracter normal. S-a tras un semnal de alarmă către societatea civilă şi către celelalte puteri. E un lucru firesc într-o societate democratică, nu ar fi trebuit să se întâmple şi nu trebuia să se ajungă aici. Însă, în ipoteza în care se va realiza că un act de justiţie independent, imparţial, echitabil, nu poate fi înfăptuit decât în condiţiile în care se stabilesc nişte principii şi nişte garanţii minime pentru o justiţie echitabilă, atunci înseamnă că este şi culpa justiţiei că nu iese suficient de des să explice aceste lucruri şi să-l ajute pe cetăţeanul român să conştientizeze care sunt problemele statului de drept. Până la urmă, e un semnal de alarmă firesc într-un stat de drept.

Bogdan Chirieac: Doamnă, aţi obţinut până la urmă pentru magistarţi sporul acela de solicitare neuropsihică?

Ana Lăbuş: Dacă vă imaginaţi că premisa protestului sau cauza protestului a fost acest spor de suprasolicitare, vă înşelaţi. Dacă vă uitaţi pe lista de propuneri, listă de propuneri formulată de corpul magistraţilor, ea este mult mai amplă decât acordarea unui spor. De altfel, nici nu se referă la acordarea sporului, se referă doar la o salarizare decentă şi nu în context ca atare, ci atunci când vorbeşte despre finanţarea justiţiei, ceea ce este diferit.

Bogdan Chirieac: Doamnă – iertaţi-mă – ce înseamnă salarizare decentă, în opinia dumneavoastră – într-o ţară precum România, unde salariul mediu, la privat, este de aproximativ 17 milioane lei vechi pe lună, iar salariul mediu la stat este de aproape 21 de milioane de lei vechi pe lună? Ce înseamnă salarizare decentă pentru un magistrat?

Ana Lăbuş: Salarizare decentă înseamnă salarizare egală cu celelalte puteri ale statului.

Bogdan Chirieac: şi atunci întreb – fiindcă am înţeles că sunt magistraţi care ridică şi 200 de milioane de lei pe lună – aceea este salarizare decentă sau…?

Ana Lăbuş: Dacă vă referiţi la magistraţii Înaltei Curţi, care au o vechime apreciabilă şi care probabil, pentru a ajunge la venitul pe care mi l-aţi precizat dumneavoastră, presupun că desfăşoară şi activitaţi didactice şi nu este strict venitul de magistrat, poate să aprecieze oricine. Deci eu mă refer la un judecător care are 25-30 de ani de vechime în această profesie, care are o experienţă deosebită, care soluţionează cauze de o complexitate deosebită şi care, în afară de acaestă activitate care solicită extrem de mult, mai desfăşoară şi activitate didactică – dar acela este un alt salariu. Da, cumulat s-ar putea să ajungă la suma pe care aţi precizat-o dumneavoastră anterior.

Bogdan Chirieac: Stiţi că săptămâna trecută toată presa a prezentat un caz de magistrat din Argeş de la Piteşti cu o pensie de 353 de milioane de lei vechi pe lună? 353 de milioane lei vechi pe lună.

Ana Lăbuş: Recunosc că mi-a scăpat această emisiune şi mi-a scăpat cazul ca atare. Nu ştiu cum s-a ajuns la calculul unei atare pensii. Presupun că este vorba de un magistrat care o vreme, probabil înainte de pensionare…

Bogdan Chirieac: Da, în ultima lună a primit nişte sporuri…

Ana Lăbuş: Nu la sporuri mă refeream. A fost detaşat la instituţii care au o grilă de salarizare net superioară magistraturii, cum este de exemplu Administraţia Naţională a Penitenciarelor.

Bogdan Chirieac: Acolo era, doamna judecător.

Ana Lăbuş: Înseamnă că se confirmă supoziţia mea şi în această situaţie cuantumul pensiei sale a fost calculat în funcţie de venitul din ultima lună, venit care nu este acelaşi cu venitul unui magistrat, şi în funcţie de sporurile pe care le-a primit în calitatea respectivă. şi atunci am să vă rog să nu generalizăm şi să apreciem că totalitatea magistraţilor pensionari are o pensie într-un cuantum de 300 mii lei vechi, 300 de milioane.

Bogdan Chirieac: Dar cât are un magistrat, în medie, doamna judecător?

Ana Lăbuş: În medie are o pensie de 70 de milioane lei vechi. Între 60 şi 70.

Bogdan Chirieac: De milioane lei vechi.

Ana Lăbuş: Da, la o vechime maximă, evident dacă a stat peste 25 de ani în profesie.

Bogdan Chirieac: Pensia medie în România este undeva la 7.500 de mii lei.

Ana Lăbuş: Atunci înseamnă că trebuie…

Bogdan Chirieac: Pensia de stat, despre asta vorbim.

Ana Lăbuş: Înseamnă că într-adevăr este culpa justiţiei pentru că nu a comunicat către exteriorul său suficient de clar şi suficient de des să explice care este menirea şi importanţa socială a activităţii pe care o desfăşoară. Eu am înţeles care este pensia minimă, nu merg pe principiul să moară şi capra vecinului. Haideţi să vedem care este cuantumul pensiei şi pentru celelalte categorii de reprezentanţi ai puterilor statului.

Cătălin Predoiu: Domnule Chirieac, indiferent care ar fi fost natura revendicărilor, protestul nu trebuia să fie făcut în forma opririi activităţii de judecată. Astea sunt două lucruri separate, în rest putem să discutăm de ce vreţi dvs. – de sedii, de salarii care trebuie să fie într-adevăr pe măsura importanţei muncii magistratului, de pensii, de orice altceva, de statutul magistratului, dar nu trebuia oprită această activitate.

Bogdan Chirieac: Deci, România are aproximativ 7000 de magistraţi…

Cătălin Predoiu: Acum, daţi-mi voie, mesajul… Daţi-mi voie să-mi termin ideea. Fiindcă nu poţi să fii putere, adică unul din cele trei elemente chintesenţiale ale funcţionării statului, şi să te opreşti. Ce ar face dacă ar spune guvernul mâine: noi, gata, ne oprim? Sau parlamentul. Nu poţi. Deci, asta este una. Acum mesajul meu ca ministru este următorul: trebuie depăşit momentul, trebuie reconciliate toate asperităţile care au ieşit la iveală, dar în acelaşi timp trebuie făcută o analiză să vedem de ce am ajuns aici şi să luăm măsurile ca să nu mai ajungem aici. Unul din viciile sistemului este împărţirea atribuţiilor în interiorul sistemului judiciar. şi aici trebuie să reflectăm. Vă dau un exemplu: membrii CSM sunt revocabili prea uşor după părerea mea şi asta după părerea mea i-a timorat pe parcursul procesului. Ei ar trebui să fie revocaţi sau să poată să fie revocaţi numai în cazuri foarte grave, de exemplu – caz ipotetic – comiterea unei infracţiuni. Dar în rest trebuie să aibă toată garanţia şi siguranţa să-şi ducă mandatul şi să poată să vină în faţa sistemului şi să spună: ştiţi, dragii mei, nu, asta nu trebuie să facem.

Bogdan Chirieac: Domnule ministru…

Cătălin Predoiu: … dincolo de asta.

Bogdan Chirieac: …deci, sunt vreo 7000 de magistraţi în România; pentru noi, pentru oamenii obişnuiţi, dvs. ca şi doamna judecător sunteţi foarte implicaţi în sistem.

Cătălin Predoiu: Eu sunt acuzat că nu fac corp comun cu sistemul.

Bogdan Chirieac: Marea majoritate… sper să nu faceţi corp comun cu sistemul până la capăt. Marea majoritate a publicului nu înţelege, eu nu înţeleg toate aceste lucruri şi atunci încerc astăzi „De la Est la Vest” să vă solicit, dacă vreţi, exemple. Deci, vorbim despre 7000 de magistraţi în România şi dacă sunt plătiţi foarte bine, dacă îşi fac treaba, ei pot ajuta atât de mult societatea românească, atât de mult pot ajuta societatea românească încât toată lumea ar fi de acord să plăteşti bine un judecător.

Cătălin Predoiu: Corect.

Bogdan Chirieac: Toată lumea ar fi de acord să plăteşti bine un judecător.

Cătălin Predoiu: Încă sarcina bugetară nu este foarte mare.

Bogdan Chirieac: Deci, până acum… E mare…

Cătălin Predoiu: Bun. 7000 de oameni totuşi ar trebui…

Bogdan Chirieac: 7000 de oameni ar trebui plătiţi cu mii de euro pe lună, deci pentru un stat, mă rog, aflat în gravă situaţie economică, precum România, e o sarcină. Deci, societatea… ar fi în regulă să plăteşti un judecător cu câteva mii de euro pe lună, fără probleme. Dar ce rezultă, ce vedem noi din activitatea justiţiei?

Vedem cel mai mare număr de sancţiuni la CEDO şi la tribunale internaţionale – după Rusia, România se află, mai ales în domeniul abaterilor de proprietate, de retrocedări ş.a.m.d. – vedem criminali periculoşi eliberaţi pe motive hilare…

Cătălin Predoiu: Corect.

Bogdan Chirieac: …vedem un fel de sistem care se apără mai ceva decât o mafie atunci când se încearcă intrarea pe cale transparentă acolo, fiindcă dacă justiţia din România ar fi funcţionat, dle ministru, publicul din România ar fi fost absolut de acord ca judecătorul…

Cătălin Predoiu: Corect, aşa este.

Bogdan Chirieac: …să aibă un nivel de trai satisfăcător, în aşa fel încât să se ocupe de justiţie, de judecarea… Are în mână – doamnă judecător, aveţi, nu, în fiecare zi destinele unor oameni în mână, nu? Un procuror să fie la fel de bine plătit, nu avem nici un fel de problemă, dar nu vedem…

Cătălin Predoiu: Grefierul, la fel.

Bogdan Chirieac: Grefierul şi tot ce înseamnă, iată. Nu vedem toate aceste lucruri, doamnă! Ce anume nu funcţionează?

Ana Lăbuş: Iertaţi-mă, dar cred că sunteţi sau faceţi parte din categoria celor care au preluat de ani de zile o idee. Întotdeauna adevărul este undeva la mijloc. Este adevărat că justiţia, în ultima perioadă, în ultimii nu foarte puţini ani, este înfăţişată ca fiind cea culpabilă de toate inechităţile din România, însă justiţia aplică legea, atât! N-o creează, doar interpretează şi aplică legea, pe de o parte. Pe de altă parte, toate acele campanii de denigrare a imaginii publice a justiţiei au dăunat nu atât sistemului judiciar, au dăunat societăţii în integralitatea ei, nu doar sistemului judiciar. Justiţia nu este, aşa cum se încearcă sau cum s-a încercat de multă vreme, ori cu un coeficient de inteligenţă discutabil, ori coruptă. Este normal în orice litigiu, una dintre părţi pleacă nemulţumită acasă, unul câştigă şi celălalt pierde. Dacă, însă, pe acest fond, pe fondul unei absente culturi juridice a societăţii româneşti, mai vii cu un mesaj public, repetat în mod sistematic, în care explici că justiţia are grave deficienţe, că este fie coruptă, fie nepregătită, într-adevăr, s-ar putea să fie o miză câştigătoare într-o campanie electorală sau în diverse alte împrejurări, dar să nu corespundă realităţii. şi am să vă explic de ce. Pentru că – eu am să vă dau şi reversul medaliei şi am să vă rog atunci când facem reportaje, şi atunci când tragem concluzii despre justiţie, să mergeţi în oricare instanţă din această ţară, unde doriţi dvs., să vedeţi, nu atât condiţiile, deci nu mă refer numai la chestiunele care ţin de infrastructură, eu vreau să vă rog să vedeţi ce înseamnă o şedinţă de judecată, câte dosare intră într-o şedinţă de judecată, în câte şedinţe de judecată intră un magistrat pe săptămână…

Bogdan Chirieac: Deja vorbim despre organizare.

Ana Lăbuş:…în două sau în trei. Nu numai despre organizare. Ca să ajung la o schemă de personal, care să fie realistă şi care să fie nu neapărat europeană, măcar aproape de ceea ce înseamnă o schemă europeană, mai avem, pentru că asta implică…

Bogdan Chirieac: Doamna judecător, ce spuneţi dvs. este că sistemul nu funcţionează…

Ana Lăbuş: … Lăsaţi-mă să termin, implică şi alte costuri. Ba funcţionează, cu un efort, dacă vreţi, uman, extraordinar de mare pe care nu vă acuz că nu-l sesizaţi, este culpa noastră că nu am reuşit să explicăm suficient de clar acest lucru.

Bogdan Chirieac: Deci, doamnă, când un judecător intră în sală cu 100 de dosare…

Ana Lăbuş: Exact.

Bogdan Chirieac: … Păi, sistemul nu funcţionează. Deci, nu este normal, nu este uman…

Ana Lăbuş: Funcţionează cu eforturi deosebit de mari, eforturi umane şi uneori materiale deosebit de mari.

Bogdan Chirieac: ştiţi cum funcţionează, doamnă, cum a apărut în presă, acum două zile, că la Timişoara se făceau operaţii pe cord deschis cu materiale refolosibile.

Ana Lăbuş: Nu este…, este o similitudine periculoasă. Nu aş înclina spre…

Bogdan Chirieac: … Mai periculos este în justiţie, că acolo este un singur bolnav pe masă…

Ana Lăbuş: Nu, în nici un caz.

Bogdan Chirieac: … la dumneavoastra sunt mult mai multe vieţi.

Ana Lăbuş: Domnule Chirieac, eu nu discut despre faptul că magistratul român este bolnav, din nici un punct de vedere, ci de faptul că estre extrem de uzat şi că i se dă o responsabilitate uriaşă, în condiţiile în care volumul său de muncă depăşeşte volumul de muncă al unui judecător european cu foarte mult. Gândiţi-vă că dacă intră de două sau de trei ori în şedinţă pe săptămână, iar un coleg de-al său din Europa, din oricare ţară europeană doriţi, soluţionează trei dosare pe săptămână, vă rog să vă gândiţi dacă este comparabil volumul de activitate…

Bogdan Chirieac: Păi, eu ce spun, doamnă!

Ana Lăbuş: … şi să vă gândiţi dacă nu cumva, atunci când solicităm justiţiei performanţă, trebuie să avem în vedere, aşa cum spunea şi dl ministru, că iniţial oferi condiţiile necesare, după care ceri justiţiei să realizeze performanţele de care am nevoie.

Bogdan Chirieac: Doamnă, eu asta încerc să spun: sistemul, aşa cum este el astăzi, cu tot cu sporul de +50% de stres neuropsihic, nu funcţionează. Un sistem cu o sută de dosare – un om judecă o sută de dosare pe zi – nu are cum să funcţioneze. E ca şi cum am cere unui chirurg să taie o sută de pacienţi pe zi; nu poate nici el.

Cătălin Predoiu: Nu funcţionează la paramentri europeni şi la parametri la care se aşteaptă publicul să funcţioneze – o aşteptare normală.

Bogdan Chirieac: Domnule ministru, nu funcţionează la parametri acceptabili…

Cătălin Predoiu: Exact.

Bogdan Chirieac: … pentru o ţară ca România. Nu vorbim de parametri europeni.

Cătălin Predoiu: Acum, reluând întrebarea dumneavoastră…

Bogdan Chirieac: Doamna judecător ne spune: de la trei dosare pe săptămână la o sută de dosare pe săptămână, uman, nu faci faţă.

Cătălin Predoiu: Deci, o să revin la cifrele astea. Este foarte adevărat, aici sunt de acord cu dânsa, că de multe ori sâmburele nedreptăţii se ascunde în lege. El doar înfloreşte în tribunal. Adică, judecătorul depinde de ceea ce produce parlamentul. şi sunt probleme în această zonă: nu toate legile care ies din parlament sunt corelate şi nu toate legile sunt coerente chiar în corpul lor – între ele, articolele; de multe ori, soluţiile pe care le creează potenţial sunt în neregulă. Judecătorul vine şi aplică mecanic legea, într-un fel. Vedeţi, asta dă o altă problemă. E acuzat de multe ori executivul – acest guvern sau altul, nu are importanţă – că abuzează de ordonanţe de urgenţă. Tot justiţia ne acuză de treaba asta. Păi, se explică lucrurile, pentru că lucrurile fiind derulate destul de încet în parlament, de multe ori eşti presat să treci la ordonanţă de urgenţă. Asta este una. şi problemele care ţin de sistem, de corpul magistraţilor şi faţă de care Consiliul Superior al Magistraturii are toate pârghiile necesare, toate – Ministerul Justiţiei este doar un personaj de decor în momentul ăsta, în sistemul judiciar… Ei, aia de altceva, şi acolo cred că trebuie schimbată mentalitatea. Adică, în momentul în care cineva vine şi-ţi exhibă o problemă, e o greşeală să spui că se face campanie de presă împotriva ta. Trebuie să vezi dacă responsabilitatea e la nivelul…

Bogdan Chirieac: Domnule ministru, credeţi că mie puteţi să-mi mai schimbaţi mentalitatea, la vârsta mea?

Cătălin Predoiu: Trebuie silit omul să-şi schimbe mentalitatea, pentru că în momentul în care iei măsurile necesare, omul se schimbă. Dacă… Hai să trec la un alt exemplu.

Bogdan Chirieac: Încerc să mă apăr, nu mă schimb.

Cătălin Predoiu: Daţi-mi voie! Uite, vă dau un alt exemplu.

Bogdan Chirieac: Deci, eu fac tot ce ştiu eu că trebuie să fac, iar prin presiunea pe care mi-o exercitaţi încerc doar să mă feresc. Am o vârstă, să ştiţi.

Cătălin Predoiu: Înseamnă că sistemul e gândit greşit, înseamnă că poate undeva trebuie schimbat ceva – puţin, nu mult.

Bogdan Chirieac: Păi, haideţi să vedem: dacă sistemul e gândit greşit în România, credeţi că justiţia funcţiona mai bine cu CSM sau fără CSM?

Cătălin Predoiu: Vă spun, eu mă pronunţ categoric pentru menţinerea CSM; categoric! De altfel, unul dintre obiectivele mecanismului de cooperare cu Comisia Europeană este întărirea capacităţii instituţionale a CSM. Problema este dacă împărţirea atribuţiilor, armonizarea lor este cea care funcţionează sau nu; e o altă chestiune.

Bogdan Chirieac: Bun! Doamna judecător Ana Lăbuş.

Ana Lăbuş: Eu aş spune că problema este oarecum diferită. E normal poate să am o perspectivă diferită, dar am să completez răspunsul meu răspunzându-vă sau finalizând de răspuns la întrebarea pe care aţi pus-o anterior, şi anume cea referitoare la condamnările României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Domnule Chirieac, nu suntem pe locul 2, suntem pe locul 3, într-adevăr după Rusia şi Turcia, în ceea ce priveşte numărul de cauze cu care este sesizată Curtea Europeană a Drepturilor Omului, nu în ceea ce priveşte numărul de condamnări. Din totalul numărului, deci din toate cauzele cu care este sesizată…

Cătălin Predoiu: şi la condamnări suntem pe un loc fruntaş, să ştiţi.

Bogdan Chirieac: Eu ştiam de locul 2. Dacă spuneţi că a trecut Turcia în faţă…

Cătălin Predoiu: Nu, nu. Suntem în frunte…

Bogdan Chirieac: Suntem din nefericire pe podium, da.

Ana Lăbuş: Din totalul cauzelor cu care este sesizată Curtea Europeană a Drepturilor Omului, un număr de peste 95% dintre plângeri sunt respinse. Din celălalt procent, nu semnificativ, care într-adevăr rămâne admis, am să vă rog să urmăriţi – şi am toată consideraţia că veţi putea, cel puţin în considerentele hotărârilor -, să depistaţi unde este problema. Pentru că dacă o vreme Curtea Europeană a Drepturilor Omului a fost extrem de elegantă şi a spus că este o problemă doar în România în ceea ce priveşte restituirea imobilelor naţionalizate, în cauza Viaşu contra României a renunţat la această eleganţă şi a explicat clar că mecanismul legislativ, incoerenţa legislativă, modificările legislative succesive şi lipsa de previzibilitate şi de stabilitate a raporturilor sociale în România reprezintă cauza care a generat toate aceste condamnări la CEDO. Prin urmare, dacă mutăm problema, în mod greşit, din grădina în care se află în grădina justiţiei, doar pentru că au ajuns acele cauze la Curtea Europeană a Drepturilor Omului ca urmare a interpretării şi aplicării unei legi deficitare sau care se modifică la fiecare şase luni, atunci e o percepţie greşită. Asta aş vrea să se înţeleagă.

Cătălin Predoiu: Iertaţi-mă o secundă. O corectură: este foarte adevărat că majoritatea condamnărilor vin pe două zone: fie zona restituirii proprietăţilor, fie datorită termenului nerezonabil, ambele datorită unei complex de cauze – şi legislativ şi putere judecătorească -, dar în niciun caz nu putem să derobăm complet responsabilitatea magistraţilor în spatele parlamentarului – adică, vezi Doamne, legea e proastă, din cauza asta se judecă prost. E simplist spus aşa. Lucrurile sunt împreună, sunt legate.

Bogdan Chirieac: Eu veneam cu un argument, şi anume că în încrederea opiniei publice, pe ultimul loc se află din nefericire parlamentul; după care urmează partidele politice. Justiţia vrea cu tot dinadinsul să ajungă aici, în subsolul…

Cătălin Predoiu: Înţeleg că este destul de jos cota şi pentru justiţie.

Bogdan Chirieac: Da, este foarte jos.

Cătălin Predoiu: Daţi-mi voie să vă dau un exemplu, aparent ţinând de o altă sferă…

Bogdan Chirieac: şi atunci, vreau să o întreb pe doamna judecător: credeţi că justiţia…

Ana Lăbuş: Daţi-mi voie să vă răspund.

Bogdan Chirieac: Vă rog.

Ana Lăbuş: Dacă vă referiţi la ceea ce îşi doreşte justiţia, este tocmai să fie percepută corect şi să îşi contureze odată pentru totdeauna o imagine publică reală.

Cătălin Predoiu: Asta trebuie să o ajutaţi şi dvs, doamna judecător, în consiliu.

Ana Lăbuş: Evident. Eu nu am spus că, dacă…

Cătălin Predoiu: Adică, mângâiatul pe creştet şi pusul problemelor sub preş nu e o soluţie.

Ana Lăbuş: Domnule ministru, sunt perfect de acord cu dvs. Nici nu am avut această intenţie – nici să mângâi pe creştet, nici…

Cătălin Predoiu: Nu, dvs personal, într-adevăr, nu sunteţi dintre cei care fac asta.

Ana Lăbuş: … să ascund problemele sub preş; nu aici este problema. CSM are o altă menire, totuşi, în afară de cea de a sancţiona magistraţi atunci când comit abateri disciplinare. Iar din punctul acesta de vedere şi-a îndeplinit atribuţiile.

Cătălin Predoiu: Dar nu e vorba doar de sancţiuni, e vorba de a da un mesaj. Iată, acum, în protest, mesajul a fost duplicitar; şi a fost pentru că este vulnerabil din perspectiva pe care am spus-o, a revocărilor. Dacă acest Consiliu era mai sigur în scaunul de membru, eu cred că reacţia ar fi fost mai corectă faţă de acest fenomen.

Bogdan Chirieac: Ce aţi schimba la CSM?

Cătălin Predoiu: În ce sens?

Bogdan Chirieac: Aţi spus că doamna judecător să stea mai sigur în scaun şi…

Cătălin Predoiu: Uite, de exemplu, eu nu cred că… Revocarea membrilor CSM ar trebui să se facă mai greu decât se face acum, pentru că… Membrii CSM aleşi, nu cei de drept..

Bogdan Chirieac: Putem face un pas înainte? Ce înseamnă mai greu?

Cătălin Predoiu: Păi ei sunt foarte uşor revocabili.

Bogdan Chirieac: Cum, de către cine?

Cătălin Predoiu: De adunările generale ale judecătorilor. şi atunci, s-a creat o presiune pe membrii CSM în perioada protestului, pentru că de undeva din sistem venea următoarea teză: ori veniţi cu noi în protest, ori, dacă nu, vă revocăm.

Ana Lăbuş: Haideţi să aşezăm lucrurile…

Cătălin Predoiu: Or, în mod normal, membrul CSM trebuie să aibă siguranţa să vină să spună: „Dragii mei, aveţi dreptate cu asta, cu asta, cu asta, cu asta; dar nu putem opri justiţia. Mergeţi la sală” – exact cum a şi sugerat la un moement dat preşedintele CSM, şi urmat de câţiva membri, chiar săptămâna trecută; a fost o hotărâre, de altfel, a Consiliului CSM, a plenului CSM, în sensul recomandării  începerii lucrului. Deci, zece zile; se putea reîncepe de zece zile dacă era ascultat. şi atunci, există o vulnerabilitate. Iată, aş schimba acest lucru.

Bogdan Chirieac: E o propunere pe ce care o face ministrul justiţiei la TVR1.

Cătălin Predoiu: Aş schimba componenţa consiliului – mai multă societate civilă acolo. Trebuie să fie cetăţeanul mai prezent şi să spună: „Dom’le, staţi puţin, nu sunteţi numai voi. Nu puteţi sechestra justiţia, este şi a noastră justiţia”.

Bogdan Chirieac: Acum, vă întreb: mai multă societate civilă…

Cătălin Predoiu: Mai mulţi membri din societatea civilă.

Bogdan Chirieac: Dacă ar fi un consiliu al medicilor care trebuie să hotărască operaţii…

Cătălin Predoiu: şi în Consiliul Medicilor ar trebui să fie membri din societatea civilă. Iertaţi-mă, imediat o să recuperaţi pe timpul meu. Există chiar un trend în profesiile juridice în Europa; şi la avocaţi. Politica disciplinară în anumite state nu mai e exclusiv în mâna corpului de avocaţi. În Marea Britanie, de exemplu, comisia de disciplină la nivel naţional este compusă o treime din avocaţi, o treime din reprezentanţi ai societăţii civile şi o altă parte din alte profesii juridice – pentru că e simplu: peste tot în lume corb la corb nu-şi scoate ochiul. şi atunci, trebuie făcută o democratizare internă în orice sistem. Vă mai dau un exemplu şi cu asta închid, tot din lumea avocaţilor. Aţi vorbit de încredere. În urmă cu 10-15 ani, în Spania, profesia de avocat era pe unul dintre ultimele locuri în ceea ce priveşte încrederea publicului. În urmă cu 2-3 ani de zile era pe locul 3, după Biserica Catolică şi după Casa Regală. şi l-am întrebat pe şeful profesiei, preşedintele Consiliului Avocaţilor din Spania, cum au reuşit această performanţă. şi mi-a spus: „Foarte simplu: plecând de la conştientizarea problemelor, am luat trei măsuri: 1 – selecţia foarte severă şi riguroasă, nu pe pile, nu pe favoritisme, nu pe nepotisme; secretizarea examenelor, concursurilor etc. 2 – în interior, o politică disciplinară inflexibilă – ai greşit, eşti afară imediat. 3 – transparenţă totală şi cu problemele, şi cu rezultatele. Cu aceste trei lucruri au ajuns pe locul trei în încrederea publicului.

Bogdan Chirieac: Doamnă judecător…

Ana Lăbuş: În ceea ce priveşte utilitatea existenţei unui consiliu judiciar, mi se pare probabil că aici este culpabil CSM, pentru că nu a ieşit public suficient de des să explice de ce e util acest consiliu şi de ce în toate celelalte ţări europene în care funcţionează are rolul, într-adevăr, al unui garant al independenţei justiţiei. Deci, nu cred că… Dacă e uti? Cu siguranţă, pentru că gestionează întreaga carieră a magistraţilor – şi aici nu cred că existenţa CSM este o problemă. Cred că problema este modalitatea în care se colaborează între Consiliu, Ministerul Justiţiei, procurorul general pentru a asigura o administrare eficientă a întregului sistem judiciar; abia acolo este problema. Atunci, în momentul în care colaborarea aceasta va fi coerentă şi eficientă, atunci vom avea o bună administrare a sistemului judiciar. În momentul ăsta nu încerc să arunc cu piatra, ci încerc să explic că tot actorii care sunt implicaţi în acest proces de administrare sunt în egală măsură responsabili pentru situaţia în care se află în acest moment sistemul judiciar; pe de-o parte. Pe de altă parte, da, aveţi perfectă dreptate. Spania stă în momentul acesta extrem de bine în ceea ce priveşte încrederea populaţiei. Poate că nu e greşit nici să adoptăm sistemul pe care l-a adoptat justiţia din Spania, în sensul că şi-au făcut în cele din urmă o televiziune proprie în care emit aproape 24 de ore din 24 şi în care îi explică cetăţeanului spaniol de la modul în care funcţionează justiţia, de la maniera în care se poate adresa instanţelor din Spania, de la drepturile şi obligaţiile procesuale care-i revin, terminând cu modalitatea de organizare şi funcţionare a sistemului, cu necesitatea luării unor măsuri sau a altora pentru buna funcţionare a sistemului judiciar din Spania. De ce nu? Poate ajungem şi acolo.

Bogdan Chirieac: Ratingul unei asemenea televiziuni în România nu ar permite existenţa economică, dar în orice caz…

Cătălin Predoiu: Trebuie să fim realişti, cu alte cuvinte. E adevărat, putem ajunge şi acolo, după 5-10 ani, poate, dar…

Cătălin Predoiu: Aţi dat o imagine; dacă vreţi s-o reluaţi. Imaginea anterioară era extrem de sugestivă.

Bogdan Chirieac: Da, da…

Cătălin Predoiu: În orice caz, cred că trebuie depăşit acest moment al protestului. Cred că trebuie începută de îndată activitatea şi trebuie să ne orientăm atenţia şi spre cetăţean. Eu am observat toate aceste discuţii, şi-n Consiliu, şi-n afara lui, şi-n presă, peste tot; foarte puţin s-a vorbit de cetăţean.

Bogdan Chirieac: Doamna judecător Ana Lăbuş este membru în CSM. De pildă, dumneavoastră, doamnă judecător, ce aţi propune CSM vizavi de protestul magistraţilor, astăzi, când vorbim?

Ana Lăbuş: Nu cred că se pune problema ce aş propune eu CSM vizavi de protestul magistraţilor. În toată această perioadă am participat la aceste discuţii care au conturat principiile ce vor sta la baza discuţiilor ulterioare în comisia parlamentară pentru negocierea unui pact pentru justiţie. Nu e vorba de ce aş propune Consiliului; m-am implicat efectiv, constant, şi o voi face în continuare, nu numai pentru a debloca acest moment, nu numai pentru a… De altfel, nici nu e nevoie să reamintesc niciunui coleg de-al meu că locul său e în sala de judecată. Cunoaştem cu toţii acest lucru şi vă asigur că sunt extrem de responsabili şi că dau în continuare dovadă de bunul simţ nativ şi de ce mai doriţi dumneavoastră, toate caracteristicile poporului român. Judecătorului sau magistratului român îi pasă de cetăţeanul român…

Bogdan Chirieac: Doamna judecător…

Ana Lăbuş: Vă rog să mă lăsaţi să termin. şi oricât aţi încerca să daţi o altă dimensiune acestei nemulţumiri a  magistraţilor, o altă explicaţie sau o altă finalitate acestui protest, vă rog să înţelegeţi că, în cele din urmă, chiar dacă acum vi se pare dumneavoastră cinic, în cele din urmă, beneficiarul acestor reacţii este cetăţeanul român. Va avea o justiţie eficientă, echitabilă, în momentul în care sistemul judiciar va funcţiona după parametrii europeni şi pe baza reglementărilor şi recomandărilor organismelor internaţionale.

Bogdan Chirieac: Doamna judecător, am văzut în CV-ul dumneavoastră că sunteţi doctor…

Ana Lăbuş: Nu, sunt doctorand.

Bogdan Chirieac: … şi tema dumneavoastră este „Dreptul la o justiţie echitabilă”.

Ana Lăbuş: Exact.

Bogdan Chirieac: Aţi văzut justiţie echitabilă în România de astăzi?

Ana Lăbuş: Nu, dar muncesc pentru o justiţie echitabilă. Nu e vorba de „am văzut o justiţie echitabilă”…

Bogdan Chirieac: Fraza dumneavoastră că „magistratului îi pasă de cetăţean”…

Ana Lăbuş: Da, este o realitate.

Cătălin Predoiu: Unora le pasă, celor mai mulţi le pasă. Hai să fim realişti, celor mai mulţi le pasă.

Ana Lăbuş: Haideţi să fim foarte oneşti, cvasitotalităţii magistraţilor din România îi pasă de cetăţeanul român şi poate că nu este… Eu nu încerc să vă schimb dumneavoastră sau telespectatorilor…

Bogdan Chirieac: Sau publicului…

Ana Lăbuş: … mentalitatea, dar cred că, chiar şi la vârsta dumneavoastră, n-ar fi lipsit de eficienţă, măcar şi ca un exerciţiu sau ca o…

Bogdan Chirieac: Experienţă.

Ana Lăbuş: Ca o experienţă… să intraţi, nu o singură dată, într-o sală de şedinţă – într-o săptămână, în decursul unei săptămâni – şi, ulterior, în biroul unui judecător sau chiar al unui procuror, să vedeţi în ce constă toată activitatea sa. şi sunt de acord să discutăm după această experienţă.

Bogdan Chirieac: Doamnă judecător, putem merge la administraţia financiară a Sectorului 1, de exemplu; au aceleaşi probleme. Putem merge într-un birou parlamentar; şi domnul parlamentar are aceleaşi probleme. Sistemul nu funcţionează. Iar când dumneavoastră spuneţi că magistratului îi pasă de cetăţean şi ne bazăm pe bunul său simţ nativ, mă gândesc fără să vreau la Craiova şi la cazul Gorbunov, pe de-o parte, şi îmi sună aşa în ureche vorbe de politician – dumneavoastră nu sunteţi…, magistrat fără doar şi poate, vă apăraţi o profesie, vă apăraţi un crez – care îmi explică cât face el pentru România, şi când trag linie şi adun văd că la el poate s-au adunat nişte milioane de euro, dar la poporul român nu s-a adunat un kilometru de autostradă, un spital de nivel european, o şcoală de nivel european, o dezvoltare urbană de nivel european. Din cauza aceasta sună lucrurile aşa cum sună. Avem acea imagine a domnului ministru…

Ana Lăbuş: Discursul este departe de a fi politicianist. Eu încercam doar să vă explic în ce constă activitatea unui magistrat – e o realitate foarte simplă; nu intenţionam să vă impresionez. Iar dacă facem referire la cazuri punctuale, că aţi făcut referire din nou, şi etichetăm, avem aceeaşi tendinţă de a eticheta justiţia, după cazuri izolate. Până la urmă, Gorbunov sau o altă persoană a fost – nu discut o decizie, până la urmă, dar ea, în momentul ăsta este irevocabilă, e definitivă. Poate fi discutată în sensul că a fost sau nu oportună în mass media? Eu asta vă întreb. E o hotărâre judecătorească şi încercăm să judecăm…

Bogdan Chirieac: A fost oportună, doamnă. şi cazurile de corupţie ale politicienilor, prezentate în mass media şi care n-au ajuns în justiţie, au fost au fost oportune. Iată imaginea despre care…

Cătălin Predoiu: Da, voiam să spun că e sugestivă, pentru că – vedeţi – jos sunt membrii CSM şi membri de frunte – preşedintele, vicepreşedintele, fostul preşedinte, foşti doi preşedinţi -, care au în spate protestatarii, au în faţa lor protestatarii. E o presiune care se pune, şi imaginea e sugestivă, pentru că arată ceva din culisele acestui sistem. Or, scaunele astea trebuie să fie mai solide, dar în acelaşi timp trebuie să vină şi mai multă responsabilitate în ele. Figura celor de faţă arată foarte clar de unde vine presiunea, care e reacţia în faţa presiunii şi pe ce pârghii se sprijină, ca să spui – că de multe ori trebuie să spui mai multor oameni: „Nu e normal ce faceţi!” Deci, eu spun aşa…

Bogdan Chirieac: La bază este sunt jurnalist de politică externă…

Cătălin Predoiu: Haideţi să depăşim. Dumneavoastră puneţi următoare problemă corectă: Domnule, peste tot e greu, în toate sistemele e greu, era cazul ca şi justiţia să facă un mic sacrificiu.

Bogdan Chirieac: Toate sistemele nu prea funcţionează.

Cătălin Predoiu: Nu funcţionează, şi soluţia nu e să blochezi mai rău… important este să trecem mai departe.

Bogdan Chirieac: Vedem imaginea pe care o spuneţi. Îmi aduc aminte de Italia anilor ’70…

Cătălin Predoiu: Da, şi chiar ’80.

Bogdan Chirieac: … a judecătorului Giovanni Falcone…

Cătălin Predoiu: Da, asta e şi mai sugestiv.

Bogdan Chirieac: … care avea în spate toată mafia italiană, care până la urmă l-a şi aruncat în aer, cu tot cu autostradă.

Cătălin Predoiu: Eu nu vreau să spun că cei din spate nu au dreptate. Ei au dreptate pe fondul problemelor, nu au dreptate în maniera de exprimare.

Bogdan Chirieac: Un membru al CSM se teme de un protestatar care e, până urmă, tot un judecător.

Ana Lăbuş: Haideţi, că deja – din punctul meu de vedere – problema a degenerat. Vă rog să mă lăsaţi să vă răspund.

Bogdan Chirieac: Vă rog, doamnă judecător.

Ana Lăbuş: Nu cred că se pune problema, în acest moment, de reacţia CSM. De altfel, reacţia magistraţilor din România a fost rezultatul voinţei lor. Nu li s-a explicat de către CSM – care nu e nevoie să substituie discernământul fiecărui magistrat – că trebuie să aibă o anumită reacţie. Probabil că, la un moment dat, s-a umplut paharul; şi dacă s-a întâmplat aşa, haideţi să ne întâlnim responsabil, nu în emisiunea dumneavoastră, ci în cu totul alt context, să încercăm să găsim soluţiile necesare.

Cătălin Predoiu: Dar atunci de ce aţi venit aici, dacă n-aveţi încredere?

Bogdan Chirieac: A fost invitată doamna Lăbuş. A fost invitată în faţa publicului.

Ana Lăbuş: Sunt perfect de acord. Lăsaţi-mă să termin; v-am ascultat.

Cătălin Predoiu: Vă rog, vă rog.

Ana Lăbuş: Asta, pe de-o parte. Pe de altă parte, vă rog să mă credeţi că, personal – şi probabil că asta este şi opinia celorlalţi colegi din Consiliu; recunosc că nu am avut timpul fizic necesar să o discut. Opinia mea personală este următoarea: Nu consider că funcţia de membru al CSM – care într-adevăr este o funcţie electivă -, nu apreciez că aceasta mă caracterizează pe mine ca persoană, nu consider că… sau nu-mi reduc personalitatea la atât. Apreciez că îndeplinesc un mandat, o perioadă de timp, şi trebuie să mi-l îndeplinesc responsabil. Asta este altceva. Nu înseamnă că generez sau provoc mişcări numite greve sau proteste, ci înseamnă că încerc să înţeleg şi să rezolv, în limita competenţelor pe care le am, problemele sistemului judiciar. Am spus ceva mai devreme, şi am să insist: o bună administrare a sistemului judiciar nu e posibilă decât prin dialogul actorilor care sunt responsabili de acest lucru. şi într-adevăr, probabil că suntem responsabili şi CSM, dar şi Ministerul Justiţiei, în egală măsură, dacă la un moment dat au existat sincope de comunicare. Deci, nu despre asta este vorba. Nu încerc să justific o anumită reacţie, încerc să explic doar cetăţenilor din România de ce magistraţii au reacţionat la un moment dat într-un anume fel.

Bogdan Chirieac: Doamnă, fiindcă ne apropiem de finalul emisiunii, ce le spuneţi cetăţenilor României, când estimaţi că se va încheia protestul magistraţilor? şi nu sunt doar cetăţenii, sunt enorm de multe firme comerciale, care pot da oameni afară din cauza protestului justiţiei.

Ana Lăbuş: În România e la fel de important oricare dintre justiţiabili, indiferent că este o societate comercială sau că este un simplu cetăţean – pe de-o parte. Pe de altă parte, aşa cum v-am explicat…

Bogdan Chirieac: Da, dar o societate comercială poate să trimită la şomaj 100 oameni fiindcă judecătorii nu au fost în sala de judecată.

Ana Lăbuş: V-am explicat că, de fapt, protestul nu s-a concretizat în oprirea activităţii niciun moment.

Bogdan Chirieac: Se plânge toată lumea.

Ana Lăbuş: Da. Depinde în ce măsură devenim vizibili şi vocali în această perioadă – pe de-o parte. Pe de altă parte, v-am explicat că tocmai s-au pus, s-au stabilit principiile care vor sta la baza acelui Pact pentru Justiţie.

Bogdan Chirieac: Când încetează protestul magistraţilor?

Ana Lăbuş: Mă lăsaţi să termin?

Bogdan Chirieac: Nu, că terminăm emisiunea.

Ana Lăbuş: Presupun că trebuie să ajungem la un consens şi să ajungem la concluzia că justiţia este un domeniu strategic…

Bogdan Chirieac: Deci nu puteţi preciza.

Cătălin Predoiu: Vă spun eu. Protestele au început, după părerea mea, să…

Bogdan Chirieac: Domnule ministru, când se termină? Ieşim din emisie.

Cătălin Predoiu: Eu estimez că luni. Dacă luni nu… Sper că luni.

Bogdan Chirieac: Luni sperăm să intrăm într-o cvasinormalitate în această ţară. Mulţumesc – iată şi o caricatură cu Justiţia română în grevă: suntem toţi în spatele gratiilor, în acest moment.

Cătălin Predoiu: Aş mai vrea totuşi să adaug că, atunci când ai atribuţii, trebuie să ţi le exerciţi.

Bogdan Chirieac: E adevărat, e adevărat. Mulţmesc invitaţilor mei de astăzi. La revedere.”

* multumim TVR1


Aflaţi mai mult despre , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.