Asigurări pentru avocaţi, Barouri, Citate juridice, Grile juridice, INTERPROFESIONAL, Jurisprudenţă inedită CITR, Legal Days, Legal FUN, Legal Style, NOTARIAT, Revista revistelor juridice, Sistemul judiciar, Studenţi la drept, TOP LEGAL
 
Sistemul judiciar [MJ, CSM, INM, SNG, PÎCCJ, DNA, parchete]
Secţiune dezvoltată în parteneriat cu CSM, Ministerul Public şi DNA
JURIDICE
Print Friendly, PDF & Email

CSM nu are competenta sa lamureasca intelesul termenilor de „acces efectiv la dosar” folosit in corespondenta CEDO. Pe larg
05.10.2009 | JURIDICE.ro


Cyberlaw - Valoarea legala a documentelor electronice

Joi, 1 octombrie 2009, Plenul CSM a luat in discutie adresa Procurorului General al Romaniei, Laura Codruta Kovesi catre Consiliu Superior al Magistraturii de a lamuri intelesul notiunii de „acces efectiv la dosar” folosit in corespondenta CEDO in dosarul Revolutiei.

Din partea Asociatiei 21 decembrie 1989 au fost prezenti Teodor Maries si avocatul Ionut Matei.

Laura Codruta Kovesi: Am ajuns intr-un impas pentru interpretarea notiunii de acces la dosar, daca prin acces la dosar se intelege si eliberarea unei copii a unui dosar aflat in curs de urmarire penala sau nu. Rugamintea noastra era sa lamurim aceasta problema care este de interes si care poate crea un precedent, daca in cursul urmarii penale dosarele aflate in instrumentare la procuror se pot copia si transmite vreuneia dintre parti.

Ionut Matei: E o dispozitie a CEDO ce trebuie aplicata. Cu privire la cererea doamnei Procuror General, ma abtin. Pe 19 septembrie, a avut loc un incident in holul Parchetului General si desi am avut acordul doamnei Procuror General de a merge si a vedea, chiar a face o poza, doua, trei in Camera de Consiliu in care se fotocopia dosarul Revolutiei, am intampinat rezistenta jandarmilor,unul dintre ei indreptand spray-ul lacrimogen catre dl. Maries.

Laura Codruta Kovesi: Am coborat imediat si i-am spus domnului Maries ca daca doreste poate face plangere.

Dan Lupascu: Ce a zis CEDO e foarte clar, acces efectiv la dosar. O prima chestiune care se pune este daca aceasta institutie are sau nu competenta de dezlegare asupra problemei de drept. Avem un dosar in faza de urmarire penala, avem de asemenea dispozitiile Codului de procedura penala (art. 278) care prevad ca in cursul urmaririi penale se poate face plangere impotriva actelor procurorului. Ar fi o problema de competenta privind aceasta solicitare. Ca si problema de drept, cum stau lucrurile? Daca Parchetul General avea curiozitatea sa vada care este practica CEDO ar fi constatat ca in practica se retin doua principii: principiul egalitatii armelor si cel al contradictorialitatii. Aceasta este esenta practicii CEDO. Concluzia este ca in faza de urmarire penala, de principiu, pot fi comunicate acte din aceasta faza cu circumstantieri. Deci, in raport de specificul fiecarui dosar, se dau copii. Procurorul decide. CEDO s-a pronuntat pe acest aspect in urmatoarele cauze: cauza Ernst si altii contra Belgiei (hotararea din 15 iulie 2003), cauza Schops contra Germaniei (hotararea din 13 februarie 2001), cauza Foucher contra Frantei, Cauza Svipsta, contra Letoniei (hotararea din 9 martie 2006), Cauza Jespers contra Belgiei, Cauza Nikolova contra Bulgariei. Concluzia e ca parchetul sa aiba in vedere toate aceste chestiuni si sa solutioneze singur aceasta problema.

Laura Codruta Kovesi: Sa inteleg ca raspunderea e cea a procurorului de caz.

Dan Chiujdea: Problema noastra nu e chiar atat de simpla. Si eu in locul Procurorului General as fi procedat la fel. Ma pun insa si in locul procurorului care are de solutionat o astfel de cerere. Daca ar fi vorba sa ma raportez strict la normele dreptului intern, urmarirea penala are un caracter secret pana la un anumit punct. Ne aflam in faza unui proces impotriva statului roman. E o chestiune administrativa pana la urma si procurorul vrea un punct de vedere al CSM. Sa spunem ca nu da. Si face domnul Maries o plangere in materie disciplinara tot la noi ajunge. Invers, da. Si in acest caz, tot de la noi ar fi o dezlegare. Trebuie sa-i spunem acelui procuror care este punctul nostru de vedere. Cred ca ar trebui sa ne asumam aceasta chestiune. Trebuie sa spunem un punct de vedere transant, sa risipim dilema.

Lidia Barbulescu: Nu e atributul CSM sa stabileasca ce inseamna acces efectiv. Din documentele depuse azi de Asociatie rezulta „Curtea nu doreste sa dispuna de ansamblu dosarului, si pe de alta parte, ca trebuie sa le asigure reclamantilor accesul efectiv la dosarul de cercetare interna”. Ce inseamna? Ca Asociatia are dreptul de a lua la cunostinta de actele dosarului cu respectarea secretului uumaririi penale acolo unde se impune. Nu avem atributia de a face astfel de clarificari.

Laura Codruta Kovesi: Au mai fost solicitari din partea instantelor cu privire la interpretari ale unor acte.

Lidia Barbulescu: Nu suntem chemati sa interpretam un act normativ.

Anton Pandrea: Nu suntem chemati sa stabilim noi ce inseamna acces efectiv. Noi suntem un organ administrativ. Este vorba de o corespondenta a CEDO, nu o hotarare. Ce posibilitati sunt? Fie Parchetul nu raspunde si petentul face plangere pe 278, fie pe calea contenciosului de a raspunde intr-un anumit termen.

Ana Labus: Plecand de la rolul constitutional al CSM, nu consider ca in speta de caz ca avem de dat un raspuns. Procurorul e magistrat. A da noi un raspuns e un precedent periculos. CSM a facut interpretari ale Regulamentelor proprii. Nu mi se pare normal sa vina CSM si sa spuna procurorului cum trebuie interpretat dreptul la un proces echitabil.

Catalin Predoiu: Ceea ce se pune la indoiala aici e independenta actului de justitie. Atributiile Plenului CSM nu sunt scrise in sens concret de a da astfel de puncte de vedere. Pe de alta parte, nici nu interzice. Saptamana trecuta ne-am pronuntat in legatura cu un fenomen grav.

Dan Lupascu: Domnul Chiujdea a sesizat foarte bine. Pe de o parte, avem o cauza interna si, pe de alta parte, una la CEDO. Hotararile CEDO invocate se refera la aspecte interne. Niciodata CEDO nu a fost pusa pana acum in situatia de a se pronunta ce se intalmpla atunci cand chiar in fata CEDO nu ai posibilitatea ca reclamant sa prezinti toate probele. Curtea spune acces efectiv. Daca Curtea nu a inteles sa nuanteze, mergem la interpretarea logica, gramaticala. E foarte importanta care e dezlegarea.

Costel Dragut: E o problema de competenta a CSM. Care este obiectul si temeiul acestei cereri? Parchetul are un dosar in ancheta. Daca imi spuneti care este temeiul cererii, poate imi schimb parerea.

Virgil Andreies: Dupa parerea mea, CSM nu poate sa faca o astfel de interpretare. CEDO a cerut o copie de pe intreg dosarul initial. Vazand numarul foarte mare de documente, CEDO a revenit, insa accesul efectiv sa-l faca autoritatile nationale.

Laura Codruta Kovesi: Noi nu avem contact direct cu CEDO.

Virgil Andreies: Pozitia Curtii e foarte clara. Le-au dat acces total.

Dupa deliberari, Plenul a decis ca nu are competenta sa se pronunte asupra unei astfel de cereri.

Pentru Juridice.ro, Alina Matei

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate