« Secţiuni « Articole « RNSJOpiniiPovestim cărţi
Revista de note şi studii juridice (RNSJ)
Condiţii de publicareDespre revistă
EssentialsNote de studiuStudii
JURIDICE

Ordinul care a speriat romanii
09.10.2009 | JURIDICE.ro, Ion Turcu

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

Normele metodologice pentru aplicarea Titlului VI „Efectuarea prelevării şi transplantului de organe, ţesuturi şi celule de origine umană în scop terapeutic” din Legea nr. 95/2006 privind Reforma în domeniul spănătăţii au fost aprobate prin Ordinul nr. 1290 din 25 octombrie 2006, semnat de Ministrul Sănătăţii Publice din acel timp, domnul Gheorghe Eugen Nicolaescu. Art. 6 din norme avea următorul text:

Prin excepţie de la prevederile art. 158 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind Reforma în domeniul sănătăţii, unităţile publice sau private autorizate de Agenţia Naţională de Transplant sau de Ministerul Sănătăţii Publice pot obţine profit pentru organizator.”

Excepţia de mai sus se referea la alin. (1) al art. 158 din Legea nr. 95/2006 având următorul text:

Organizarea şi/sau efectuarea prelevării de organe şi/sau ţesuturi şi/sau celule de origine umană pentru transplant, în scopul obţinerii unui profit material pentru donator sau organizator, constituie infracţiunea de trafic de organe şi/sau ţesuturi şi/sau celule de origine umană şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani.

La 23 septembrie 2009, Ministrul Sănătăţii de la acea dată (eram tentat să spun de la acea oră), Ion Bazac, a emis Ordinul nr. 1156 prin care a abrogat art. 6 din Normele metodologice de aplicare a Titlului VI din Legea nr. 95/2006.

În consecinţă, suprimându-se excepţia, a rămas plenar aplicabilă regula conţinută implicit în textul alin. (1) al art. 158 din Legea nr. 95/2006, aceea de interzicere a urmăririi scopului obţinerii unui profit material pentru donatori sau pentru organizatori sau pentru ambii.

Ordinul a fost perceput în mod diferit de către cei care sunt interesaţi şi internetul a fost asaltat de interpretările cele mai variate, mergând până la interpretarea conform căreia ordinul interzice în continuare efectuarea fertilizării in vitro. Din mai multe opinii exprimate rezultă că medicii, din prudenţă firească, au stopat toate manoperele de acest fel.

Explicaţia acestui fenomen poate fi pusă şi pe seama răstălmăcirii termenului „profit”, care, la fel ca multe alte cuvinte ale limbii noastre, se caracterizează prin polisemie.

Astfel, Noul dicţionar universal al limbii române, ediţia a 2-a, Editura Litera Internaţional, dezvăluie două accepţiuni diferite ale cuvântului „profit”: „1. Ceea ce reprezintă un folos (material sau spiritual) pentru cineva sau ceva; 2. Venit adus de capitalul investit într-o afacere; diferenţa pozitivă dintre veniturile realizate de o societate comercială, într-o perioadă determinată, şi cheltuielile aferente veniturilor.

Numai cea de-a doua accepţiune poate fi corectă atunci când se analizează textul incriminator din art. 158 alin. (1) al Legii nr. 95/2006, profitul fiind reprezentat de o sumă de bani în acest caz. Accepţiunea filologică din prima variantă a definiţiei este aplicabilă deopotrivă tuturor avantajelor materiale sau spirituale, dar numai accepţiunea economică (avantaj material) poate să justifice caracterul infracţional al faptei.

În sprijinul acestei definiţii pot fi invocate şi alte surse de documentare, de exemplu, definiţia cuvântului „profit” din Dictionary of Business, Penguin Books, 2002: „A measure of surplus by a company from some activity or project over some time period” (Obţinerea de către o companie a unui surplus dintr-o activitate sau un proiect desfăşurat într-o anumită perioadă de timp).

Dictionary of Business Terms Barron’s Business Guides, 1987, defineşte cuvântul „profit” în accepţiunea financiară: „Positive difference that results from selling products and service for more than the cost of producing these goods. See also net income: some remaining after all expenses have been met or deducted” (Diferenţa pozitivă care rezultă din vânzarea unor produse sau servicii la un preţ mai mare decât costul producerii acestora. Vezi şi câştig net: rezultatul obţinut după incidenţa şi deducerea tuturor cheltuielilor).

Black’s Law Dictionary, 6th edition, 1995: „Profit Most commonly, the gross proceeds of a business transanction less the costs of the transaction; i.e. net proceeds. Excess of revenues over expenses for a transaction” (Cel mai adesea, câştigurile brute ale unei tranzacţii minus costurile tranzacţiei; de exemplu, câstigul net. Veniturile mai mari decât cheltuielile unei tranzacţii).

Dictionnaire Hachette Encyclopédique, 2001, „Profit n.m. 1 Gain, bénéfice. 2. ECON Pour une entreprise, bénéfice correspoondant à la différence entre le prix de vente et le prix de revient tous frais payés” (1 Câştig, beneficiu. 2 econ. Pentru o întreprindere, beneficiul care corespunde diferenţei dintre preţul de vânzare şi toate costurile aferente produceri).

Aşadar, ceea ce legea interzice şi pedepseşte este urmărirea scopului de a obţine un profit pentru organizatorul fertilizării in vitro.

Confuzia pe care a creat-o abrogarea ordinului sus-menţionat pare să se disipeze ca urmare a declaraţiei pe care Secretarul de stat Adrian Streinu-Cercel a făcut-o joi, 8 octombrie 2009 pentru Realitatea.net. Declaraţia face o distincţie între cele două etape ale fertilizării in vitro: 1) prelevarea de ovule de la donatoare şi 2) procesarea şi inseminarea ovulelor. Realitatea.net atribuie domnului secretar de stat precizarea că ordinul cu pricina se referă la prima etapă, şi numai la aceasta, cu consecinţa continuării fertilizării şi a plăţii de către beneficiară a costului prelevării ovulelor, cu condiţi ca această plată să reprezinte exclusiv costurile tehnologice de ordin material, cu excluderea costului manoperei.

Domnul secretar de stat nu a dat şi o explicaţie a excluderii plăţii manoperei, dar credem că s-a gândit la salariul personalului medical, care este plătit indiferent dacă se efectuează sau nu prelevări de ovule. Ceea ce s-ar plăti şi pentru această manoperă ar reprezenta o dublă încasare şi, deci, o depăşire a cheltuielilor efective, cu alte cuvinte, un profit.

Ceea ce spulberă o confuzie poate da naştere unei alte confuzii. Exemplul declaraţiei domnului secretar de stat recepţionată de Realitatea.net este relevant în acest sens: „Unităţile medicale pot obţine profit de pe urma efectuării fertilizării in vitro, însă doar pentru procedurile din  doua etapă.”

Evident că această ultimă declaraţie este rezultatul unei erori, urmărirea obţinerii profitului fiind în continuare nu numai interzisă, ci şi cumplit de aspru pedepsită.

Cu speranţa că medicii nu au fost derutaţi de aceste declaraţii contradictorii şi nu au încasat manopera pentru a doua etapă, reamintim principiile conţinute în Raportul cu privire la procreaţia artificială umană prezentat de Comitetul ad hoc de experţi asupra progresului ştiinţelor biomedicale în anul 1989 şi în Raportul Grupului de lucru cu privire la protecţia embrionului şi a fătului uman din 19 iunie 2003, ca şi în Raportul Comitetului director pentru bioetică din 12 iulie 2005 privind răspunsurile statelor membre cu privire la accesul la procreaţia asistată medical.

Principiul nr. 9 din primul raport menţionat mai sus este acela conform căruia donarea de ovule, spermă, embrioni şi orice element prelevat nu poate ocaziona nici un profit. Numai pierderea salariului şi cheltuielile de deplasare ori alte cheltuieli directe cauzate de donare pot fi rambursate donatorului. Persoana sau organismul public sau privat care este autorizat să cedeze gameţii cu scop de procreaţie artificială sau de cercetare nu o pot face în scop lucrativ.

prof. univ. dr. Ion Turcu
Universitatea Babeş-Bolyai

 
Secţiuni: RNSJ | Toate secţiunile
Cuvinte cheie: , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD