Interviurile pentru functii de conducere in cadrul Inspectiei Judiciare – 15 octombrie 2009

19 octombrie 2009 | JURIDICE.ro

Dupa cum informam, joi, 15 octombrie 2009, Plenul CSM a audiat candidatele pentru functiile de inspector sef si sef al Serviciului de Inspectie Judiciara pentru procurori.

Virgil Andreies: Doua chestiuni prealabile:

– Daca e nevoie de o comisie speciala care sa verifice buna reputatie si apectele profesionale ale candidatilor. La un moment dat, am constituit aceste comisii in conditiile in care am apreciat ca sunt posibile candidaturi si din afara inspectiei. In momentul de fata, cand sunt deja inspectori, facandu-se deja verificari, nu mai e nevoie de asa ceva.

– Durata mandatului pentru care vor fi numiti: legea nu prevede niciun termen. De la momentul propunerii, un termen de 3 ani.

Lidia Barbulescu: Inseamna ca nu se mai impune o alta evaluare.

Dan Lupascu: 3 ani, asemanator cu celelalte functii de conducere. Daca aveam un singur candidat din afara, faceam comisie si ii verificam si pe ai nostri.

Virgil Andreies: Nu.

Prin vot deschis, s-a decis ca nu este nevoie de constituirea unei comisii speciale.

Pentru functia de inspector sef al Inspectiei Judiciare a candidat jud. Floarea GROSU, inspector in cadrul Inspectiei Judiciare.

Virgil Andreies: Candidati pentru functia de inspector sef al Inspectiei Judiciare. Cariera dumneavoastra, pe scurt.

Floarea Grosu: Am o vechime in magistratura de peste 20 de ani, pozitie in care am indeplinit functii de conducere peste 12 ani. In perspectiva pregatirii managementului instantelor, daca ati lecturat CV-ul meu, am peste 10 forme de pregatire si perfectionare (inclusiv cursuri de management). In calitate de presedinte de curte de apel, in perioada 2003-2007, am participat la implementarea unor reglementari care vizeaza sistemul judiciar. Modalitatea in care am realizat acest lucru este concretizata in evaluarile facute, inlusiv in ultima evaluare in care a fost vizat si acest aspect, facut de comisia de evaluare a Curtii de Apel Bucuresti. S-ar putea pune un semn de intrebare insa vreau sa va spun ca am venit si mi-am depus aceasta candidatura tocmai ca intrevad in aceasta structura…., am o perceptie diferita fata de modul cum este reglementata in prezent. In proiectul de management pe care l-am depus, desi aparent pare o abordare extreme de stiintifica, daca l-ati lecturat, fac referire la exemple practice. Ce vreau sa subliniez, nu am facut aceasta observatie pentru a critica activitatea Inspectiei Judiciare ci pentru ca am alt punct de vedere. De aceea nu mi-am depus candidatura pentru functia sef al Serviciului Inspectie judiciare pentru judecatori tocmai pentru ca aceasta presupune o modalitate de abordare a ambelor sectii.

Virgil Andreies: Sa expuneti, pe scurt, propunerile dumneavoastra. Dimpotriva, dumneavoastra trebuie sa inventariati problemele. Spun asta intrucat am avut senzatia ca va scuzati.

Floarea Grosu: Nu acesta a fost scopul demersului. Am pornit in abordarea principiilor in definirea si stabilirea responsabilitatii limitelor functiei. Am sa fiu foarte succinta. Vorbind de responsabilizarea functiei, vreau sa punctez ca e de esenta rolului inspectorului sef. Eficienta activitatii desfasurate conditioneaza nemijlocit efectele care se propaga in alte culturi organizationale (CSM, instante, parchete). Obiectivul care revine acestui serviciu este direct proportional cu eficienta activitatii manageriale. Nu exista o reglementare a Inspectiei Judiciare cu exceptia ghidurilor orientative.

Am evidentiat apoi care sunt principiile care, in acceptiunea mea, sunt specifice neconditionat exercitarii functiei:

– rolul primordial al Inspectiei Judiciare de garantare a independentei Justitiei implica si atributiile Inspectiei Judiciare in problemele judiciare.

– la nivelul Inspectiei Judiciare, avand in vedere prerogativele ce-i revin, Inspectia Judiciara reprezinta o concretizare a modului in care e recunoscuta independenta magistratului. Consider ca acest fapt are consecinte directe din perspectiva opiniei publice a ceea ce reprezinta Inspectia Judiciara.

Am evidentiat conditiile in care pot fi facute verificari, jurisprudenta CEDO privind notiunea de independenta.

– principiul eficientei activitatii Serviciului de Inspectie Judiciara. Am insistat pe notiunea de eficienta. Deseori Inspectia Judiciara reprezinta un mijloc de realizare a unor obiective care se materializeaza in activitatea altor instante (CSM, instante si parchete).

– dinamizarea Inspectiei Judiciare: am apreciat ca se impune a fi avut in vedere pentru punctul de vedere al instituirii unor mecanisme specifice.

– interdependenta atributiilor Inspectiei Judiciare si corelarea cu cele de la nivelul instantelor si parchetelor.

Mi s-a parut un principiu extrem de interesant, independenta ce poate fi asigurata in conditiile instituirii unor mecanisme sa garanteze aceasta independenta (prin certificarea verrificarilor facute de inspectorul sef si seful de serviciu corespunzator). Nu putem face o aplicare ad literam a OUG 27 fara a tine cont de specificul activitatii Inspectiei Judiciare.

– responsabilizarea si motivarea inspectorilor: sunt benefice reglementarile in materia raspunderii imprescriptibilitatii, e discutabila aplicabilitatea art. 99. S-ar jusitifica o reglementare expresa a raspunderii disciplinare a inspectorilor. Actuala reglementare poate fi caracterizata ca fiind lipsita de precizie.

Virgil Andreies: In concret, ne puteti spune ce fapte ale inspectorilor trebuie reglementate ca abateri disciplinare?

Floarea Grosu: Dincolo de faptul ca s-ar justifica reglementarea sub aspectul termenului de exercitare sau de eficienta a unei astfel de actiuni (termenul de 20 de zile, de recomandare, are un caracter pur formal), ma intreb in ce conditii ar putea fi aplicate reglementarile cu privire la depunerea cu intarziere a lucrarilor. De exemplu, nerespectarea dispozitiilor privind informatiile clasificate.

– cresterea transparentei Inspectiei Judiciare si intarirea rolului valorificarii efectelor activitatii Inspectiei Judiciare care se concretizeaza in calitatea actului judiciar. O apreciere obiectiva nu poate fi realizata decat prin factori extrinseci – reprezentanti ai societatii civile in CSM. Reglementarea din art. 28 alin. 3 din legea 317 restrictioneaza participarea lor la sedintele CSM. Analiza oportunitatii implicarii reprezentantilor societatii civile nu intra in atributiile privind raspunderii membrilor CSM. Poate parea ciudata aceasta abordare. Implicarea societatii civile in aceasta activitate, dincolo de faptul ca ar inlatura temerile, ar avea efecte in a interveni in acest domeniu. Cred ca printr-o astfel de abordare s-ar inlatura opiniile privind caracterul corporatist al CSM.

Legat de obiective, am evidentiat:

– intarirea capacitatii CSM de a apara si a garanta independenta magistratilor prin asigurarea functionarii unui sistem judiciar independent, impartial. Obiectivele specifice functiei au fost abordate prin raportare la fiecare functie. As aborda exclusiv acele aspecte care ar impune o alta modalitate.

Virgil Andreies: V-as ruga sa luati act ca toti membrii CSM au citit proiectul dumneavoastra.

Floarea Grosu: Mi se pare ca se justifica o alta abordare a controalelor de fond la instante. Acestea nu sunt intotdeauna cea mai buna modalitate de inlaturare a deficientelor la acea instanta si, in special, a problemelor privind exercitarea atributiilor manageriale. Am participat la un control de fond la Tribunalul Suceava, vizand controlul managementului. Am avut impresia ca seamana cu cele dinainte de 1989. Mi s-ar parea necesar ca atunci cand se verifica aceste aspecte ar trebui sa se raporteze la proiectul de manangement pe care l-a elaborat conducerea instantei. Legat de mecanismele specifice exercitarii, amintim tipul de management anticipativ (abordarea oricarei analize prin conectarea celor doua servicii). Nu trebuie ignorate modificarile legislative care stabilesc in sarcina judecatorilor atributiile.

Virgil Andreies: Spuneati ca este nevoie sa fie verificate activitatile extrajudiciare. Cum se impaca aceasta idee cu ceea ce spuneati despre independenta magistratilor?

Floarea Grosu: Cred ca in exercitarea functiei de inspector s-ar impune deplasarea accentului pe activitatea de analiza si previziune. Vorbind de independenta inspectorilor m-am referit la faptul ca inspectorul sef nu poate reface concluziile unui raport si nu exista temei pentru a face aceasta interventie.

Am constatat ca in activitatea de solutionare a petitiilor, exista o multime de probleme. Mi se par esentiale aceste nevoi pentru ca trebuie adaptate tematicii controlului in functie de reglementarile in vigoare.

Rolul Inspectiei Judiciare e major in scopul prevenirii unor eventuale disfunctionalitati in activitatea instantelor si parchetelor.

Sa vedem hotararile Colegiilor de Conducere, rolul Colegiilor de Conducere e perceput la unele instante asemeni rolului CSM, verificarea acestor aspecte ne-ar permite indreptarea numeroaselor probleme.

Virgil Andreies: O sa va mai provoc odata: cum se impaca acest principiu al independentei cu munca in echipa?

Floarea Grosu: Inca o data subliniez, m-am referit la reformularea concluziilor inspectorilor. Independenta inspectorilor inseamna dreptul de a face constatari in baza actelor pe care le-au analizat si le-au apreciat. Acest lucru nu are legatura cu munca in echipa. Independenta nu inseamna solitudine, e esential pentru inspectori de a avea capacitatea de a intelege punctul de vedere al echipei asa cum e esential pentru un judecator de a intelege punctul de vedere al partilor, al colegilor din complet.

Virgil Andreies: Va multumesc pentru precizari.

Floarea Grosu: Despre functia de previziune a deciziilor, abordarea sistemica a diferitelor tipuri de analiza presupune:

– coordonarea Inspectiei Judiciare: am facut o abordare tridimensionala (coordonarea pe plan vertical vizand raportarea si interferarea Inspectiei Judiciare cu atributiile altor structuri s-ar justifica in acceptiunea mea cu determinarea clara a limitelor verificarii). In activitatea de coordonare, ceea ce ne intereseaza in mod esential (de exemplu, la Biroul de petitti) este rezultatul verificarii care se transmite petitionarului. Intr-o scrisoare adresata Inspectiei Judiciare, de exemplu, un expert reclama ca nu a fost platit de instante. Solutionarea unei asemenea petitii a fost aceea de a se dispune trasmiterea notei la dosarul cauzei. Nu trebuie a incuraja un mod de sesizare de acest gen. As putea face si o referire la jurisprudenta CEDO.

– ambiguitatea si inexistenta unor decizii motivate privind modul de operare in anumite situatii, consider ca nu e o practica care sa poata fi abordata la nivelul unei asemenea situatii.

– antrenarea raspunderii inspectorilor.

– operationalizarea acestor principii.

In ceea ce priveste situatiile in raport de care Comisia de disciplina se sesizeaza. Nu exista o reglementare a obligatiei de a te sesiza, ceea ce poate da nastere la inechitate. As putea sa ma refer la un exemplu: judecator impotriva caruia s-a exercitat actiunea disciplinara pentru neaplicarea deciziilor de recurs in interesul legii. Am observat ca in dosarul de cercetare exista alte hotarari pronuntate de alti judecatori si care nu au aplicat deciziile si care nu au beneficiat de un regim similar. Nu e important controlul final. E necesar un control continuu si aici un exemplu: desi se conturasera indicii pentru o abatere disciplinara, inspectorul nu a respectat termenul de 60 de zile si la momentul preluarii lucrarii de un alt inspector nu mai eram in termenul pentru exercitarea actiunii disciplinare.

Virgil Andreies: Cunoasteti ca in proiect s-au facut modificari de esenta. In proiect s-au strecurat niste erori. Puteti sa ni le spuneti?

Floarea Grosu: Cea mai grava necorelare este reglementarea care vizeaza posibilitatea atacarii cu recurs a clasarii dispuse de Comisia de disciplina deoarece acele modificari facand trimitere la Codul de procedura civila in solutionarea actiunii in materie disciplinara, legiuitorul nu a observat ca atunci cand Sectia pentu judecatori si procurori, pe lege, faptul ca nu a prevazut solutia care poate fi respinsa, membrii devin incompatibili a solutiona. Chiar daca am porni de la ideea ca sectia nu pronunta o solutie de a nu exercita actiunea disciplinara sau suplimentarea verificarii, desi, art. 27 pct. 7 Cod procedura civila, ar putea sa creeze foarte multe discutii.

Cu privire la prescriptie. Stiu ca exista hotarari CSM in care termenul de un an curge de la data sesizarii CSM. Aceasta reglementare se impune a fi valorificata. Cred ca ar fi fost discutabil daca acest text de lege nu ar fi putut fi interpretat prin raportare la Decretul 167 (dreptul la actiune in materia raspunderii civile curge de la data cand a luat la cunostinta). Exercitarea unei actiuni disciplinare nu se poate exercita fara prejudiciu. O asemenea interpretare ca se calculeaza de la data sesizarii CSM nu vad in ce masura e favorabila petitionarului, de aceea cred…

Virgil Andreies: Cu privire la prescriptie, sunt imprescriptibile.

Florica Bejinaru: Cu privire la raportul intocmit pe managementul instantei, spuneati ca ati avut impresia ca seamana cu rapoartele dinainte de 1989. Ati avut aceasta impresie datorita modului de redactare sau a obiectivelor? Si ce masuri ati putea lua?

Floarea Grosu: Nu m-am referit la tematica de control, e corecta, ci la tehnica in sine a controlului. M-am referit la modul de exercitare a controlului in sine. La tehnicile de exercitare a controlului. Nu e justificat. De exemplu, pentru verificarea repartizarii aleatorii a cauzelor: mi se pare nejustificat sa faci verificari, plus creezi disconfort judecatorilor, procurorilor. Stabilirea unei tematici de control pe asemenea aspecte in vederea depistarii disfunctionalitatilor e esentiala.

Anton Pandrea: Sunteti inspector sef si coordonati ambele sectii. Primiti o sesizare mai sensibila cu privire la un procuror al Parchetului ICCJ. Dumneavoastra veti putea face verificari direct?

Floarea Grosu: Nu am calificarea necesara. Independenta inspectorului…

Costel Dragut: Am citit proiectul dumneavoastra. Mi-a placut. Denota ca v-ati aplecat cu profesionalism. Functiile de conducere isi pun amprenta. Ati identificat principii noi. Spuneati ca aplicarea acestor principii e poate chiar imposibila avand in vedere ca nu au corespondent in lege. Cu ce sentiment plecati la drum intrucat unele principii nu le puteti pune in practica? Spuneati ca e nevoie de mecanisme si parghii care sa garanteze independenta Inspectiei Judiciare. Asta ma face sa cred ca sunt aspecte care pun in discutie independenta. Daca e asa, ce veti face?

Floarea Grosu: Am facut referire la independenta inspectorului. Va referiti la principiul transparentei Inspectiei Judiciare si implicarea societatii civile, membrii CSM, in activitatea Inspectiei Judiciare, nu are aplicabilitate cu privire expresa la raspunderea disciplinara, ceea ce inseamna ca acest principiu are valabilitate cu privire la alte principii. Cred ca aceasta implicare e corecta pentru a avea o reflectare si din afara.

Virgil Andreies: Cata vreme avem dispozitii constitutionale in sensul ca sectia indeplineste rol de instanta de judecata, e posibil acest lucru?

Floarea Grosu: E nevoie de revizuirea Constitutiei, poate nu trebuia sa prezint acest aspect. Nu trebuie sa ne izolam de resul lumii.

Vot negativ.

Pentru functia de Sef al Serviciului de Inspectie Judiciara pentru procurori a candidat proc. Camelia SUTIMAN, inspector in cadrul Inspectiei Judiciare.

Virgil Andreies: Candidati pentru functia de Sef al Serviciului de Inspectie Judiciara pentru procurori. O prezentare pe scurt a carierei dumneavoastra.

Camelia Sutiman: Ma numesc Camelia Sutiman, sunt procuror inspector in cadrul Inspectiei Judiciare pentru procurori, membru in Comisia de disciplina. Sunt procuror din 1994, am absolvit Facultatea de Drept Bucuresti, 3 ani am fost procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria sectorului 6, apoi la Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti, apoi la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti. In perioada 1998-2000, am fost detasata la MJ, relatia cu Republica Moldova, am revenit procuror in 2000 la Parchetul de pe langa CAB, in 2002 am fost numita procuror sef adjunct al Sectiei de combatere a criminalitatii la Directia Nationala Anticoruptie, de la 1 octombrie 2007, inspector CSM. Paralel cu activitatea de procuror, am fost beneficiara a numeroase programe de pregatire in tara si in strainatate, am participat la cursuri pe anumite domenii, am o colaborare cu INM din 1997, am participat in numeroase comisii de redactare a subiectelor, trainer pentru implementarea Conventiei ONU, am fost beneficiara unui program in SUA in 2005, fiind aleasa din reprezentantii a 50 de institutii. Aceasta e activitatea de dinainte de a fi numita inspector la CSM. Din 2007, in calitate de inspector, am incercat sa dobandesc o experienta cat mai mare, in calitate de membru supleant in Comisia de disciplina, am pornit 7 actiuni disciplinare.

Eu am elaborat proiectul de manangement pornind de la Constitutie, criticile facute de Comisia Europeana Romaniei in vederea eficientizarii Inspectiei Judiciare si de la principalele directii de actiune ale CSM.

E drept ca proiectul este depus in iunie. Au interventi noi reglementari (Ordonanta 59) care au adus o serie de imbunatatiri. Exista si dispozitii susceptibile de interpretare (termenul de prescriptie in materie disciplinara si posibilitatea de contestare a clasarii), e pacat ca ele exista, intrucat noi am incercat sa facem o lege care sa ne eficientizeze activitatea. Stiu ca exista eforturi din partea CSM care participa la Comisia Juridica in Parlament pentru ca propunerile sa fie acceptate.

S-a constatat ca exista o mai mare determinare in antrenarea raspunderii disciplinare, a existentei preocuparii de recrutare a inspectorilor, cu respectarea criteriilor de reprezentativitate regionala. Sunt aspecte pozitive si Comisia Europeana a constatat ca avem o activitate buna, care sa fie apreciata.

Mi-am stabilit ca obiectiv general, obiectivul asumat de CSM. De asemenea, cresterea rolului preventiv al Inspectiei Judiciare prin dezvoltarea controalelor tematice pe 8 teme pentru identificarea disfunctionalitatilor. M-am gandit la niste teme care ar putea fi discutate cu Sectia de procurori. Sunt o persoana deschisa la dialog, cred ca e normal sa-i consult pe procurorii generali din tara privind aceste controale tematice. Am avut posibilitatea de a-i intalni pe toti procurorii-generali cu ocazia intalnirilor si cred ca as putea avea o buna colaborare cu ei. De exemplu, o tema de interes, spun eu, s-ar referi la o anumita suspiciune privind modul de interceptare, am putea face referiri daca sunt respectate dispozitiile Codului de procedura penala, am putea spune si opiniei publice daca sunt respectate garantiile procesuale. Alta tema s-ar putea referi la modul de interpretare a art. 18 indice 1. Se pot face mai multe studii intre diferite Parchete de pe langa curti de apel. De exemplu, la un un parchet sunt puse in executare doar 29% din totalul amenzilor cu caracter administrativ.

Cu privire la controlul privind managementul, s-a discutat daca e oportun sa facem controale tematice sau de fond. Controalele tematice pot fi mai rapide. Controalele de fond sunt mai laborioase, mai complexe. Iti ofera imaginea de ansamblu daca ar fi intocmite la timp, aceasta pentru ca inspectorii au primit alte sarcini sau lipsei de coeziune a echipei. Le consider deopotriva utile si daca se constata disfunctionalitati, pot fi luate masuri, inclusiv de revocare din functia de conducere.

Am o observatie de facut privind strunctura actului de control pe care, cu certitudine, as imbunatati-o. Nu exista o structura unitara a actului de control. Printr-o discutie cu echipa de control, se poate stabili. Am existat si situatii in care inspectorii in cauza au constatat ca, desi din motive procedurile intarzie, nu s-a sesizat Comisia de disciplina, dar apoi printr-o sesizarea ulterioara s-a ajuns la declansarea actiunii disciplinare in urma unei sesizari facute de o parte. Un bun inspector trebuie sa aiba si o buna comunicare, multi sunt colegii mei, colegi de facultate. Aceasta comunicare duce la progres.

Inspectorul-sef a stabilit un program pentru discutarea problemelor deosebite intre cele doua sectii.

Comunicarea e importanta, capacitatea de a asculta nu inseamna numai a auzi, ci a veni in fata celorlalti cu solutii.

Rolul sefului acestui serviciu e de a conduce si a lua decizii si daca modelul sa va fi de succes nu va fi contestat.

M-am axat pe indrumarea inspectorilor noi intrati. Exista un specific al lucrarilor si le-as oferi indrumare. Le-am dat sfaturi, modele, sunt colegi pe care i-am cunoscut, fosti colegi de facultate. Si pentru ca suntem in criza, ma voi orienta spre econimisire. Ma voi orienta spre un management obiectiv, prin constituirea de echipe pentru rezolvarea problemelor punctuale.

Cu privire la relatiile cu conducerea, voi aplica principiul disponibilitatii.

Cristian Deliorga: Ati vorbit in prezentarea foarte frumoasa pe care ati facut-o de o colaborare buna, foarte buna cu Ministerul Public, Sectia pentru procurori, Procurorul General. Nu v-ati referit la prim-procurorii de judet, locale. E o scapare, nu?

Camelia Sutiman: Intalnirile oficiale sunt cu procurorii-generali.

Liviu Dascalescu: Fiind procuror de curte…

Camelia Sutiman: Desigur, as discuta. Nu fac o diferentiere.

Cristian Deliorga: Credeti ca seful Serviciului, cu ocazia lecturarii materialului, avand in vedere independenta, ar putea modifica continutul unui material? Nu concluziile.

Camelia Sutiman: La concluzii, nu. O echipa de 3 inspectori a finalizat materialul si vad ca la parchetul de pe langa judecatoria x, activitatea de urmarire penala e tratata foarte succinct si un alt inspector din echipa merge la parchetul de pe langa judecatoria y si face o detaliere a dosarelor de urmarire penala, evident ca as interveni si as stabili aceste limite. I-ar daca ei nu respecta aceste limite, i-as ruga sa se puna de acord. Nu le solicit sa ceara revocarea.

Bogdan Licu: Aveam mai multe intrebari pe care le-am taiat rand pe rand. Pana unde poate sa se implice un sef al acestui serviciu? Cine desemneaza inspectorii care formeaza echipa?

Camelia Sutiman: E normal sa-i desemneze inspectorul sef dupa ce se consulta cu seful Serviciului. Se cunoaste incarcatura. Eu stiu foarte bine incarcatura. Inspectorul sef cu consultarea sefului serviciului.

Bogdan Licu: Atunci cand se efectueaza un control privind managementu,l inspectorii trebuie sa aiba in vedere si planul de management?

Camelia Sutiman: Da. Cu certitudine.

Bogdan Licu: Ati vorbit de controlul operativ al procurorilor inspectori. Cum il ganditi?

Camelia Sutiman: Daca am trai intr-o societate ideala, nu ar trebui sa existe. Discutii individuale, cu fiecare coleg, daca nu au fost respectate termenele, daca nu, sa stabilim impreuna.

Liviu Dascalescu: Poate a folosit prea procuraresc termenul…

Bogdan Licu: Cu privire la hotararea CSM ca inspectorii sa fie selectati pe criterii regionale. Ea intampina dificultate. Saptamana trecuta nu s-au prezentat inspectori de la unele instante. Cum va ganditi sa va implicati?

Camelia Sutiman: Procurorii au reticenta vizavi de aceasta numire. Esti suspendat, nu mai esti detasat. Foarte multe lume pune intrebarea daca se merita sa vina, castiga doar coeficinetul si, eventual, rambursarea chiriei. Se gandesc la elementul material. E normal. Nu-i pot sa-i condamn. O data ce iesi din schema parchetului, isi pun problema privind revenirea…

Bogdan Licu: Poate colegii nu au inteles care e menirea inspectiei. Poate si noi si dumneavoastra sa luati legatura…

Gratiana Isac: In urma discutiilor raportului de control, constatati o metodologie de control neunitara (structura neomogena a materialului, existenta unor propuneri concrete privind managementul defectuos). Masurile indicate pentru unificare?

Camelia Sutiman: Acum se lucreaza la imbunatatirea acelui ghid si cred ca vom avea o metodologie de control imbunatatita la sfarsitul lui noiembrie. Se va face o metodologie mai clara. Se simte nevoia. Vom incerca sa unificam practica neunitara.

Gratiana Isac: Ar trebui sa se prevada in cel mai mic detaliu sau sa contina principii?

Camelia Sutiman: Sa fie o anexa a ghidului. Nu tinem sa fie prevazute in cel mai mic detaliu. Se poate extinde.

Liviu Dascalescu: Cum vedeti raportul inspector sef – sef serviciu?

Camelia Sutiman: Lucrarile trebuie repartizate de inspectorul sef impreuna cu seful serviciului. Inspectorul sef trebuie sa aiba o viziune asupra celor doua sectii. E suficienta avizarea de inspectorul sef a lucrarii. E important ca lucrarea sa fie repartizata de inspectorul sef. Lucrarile, mai demult, erau repartizate de el, cu exceptia celor inregistrate la Comisia de disciplina. Acum lucrarile trec toate pe la seful serviciului.

Liviu Dascalescu: Considerati ca un inspector sesizat de un procuror se poata deplasa si discuta cu el?

Camelia Sutiman: Nu. Ma adresez Sectiei pentru procurori si daca sectia apreciaza ca e oportun sa se deplaseze…

Liviu Dascalescu: Daca inspectorul se duce, isi depaseste atributiile de serviciu, vorbim de ca e de buna credinta?

Camelia Sutiman: Depinde. Daca a fost de buna credinta si cand constati ca ai 10-15 sesizari indreptate impotriva unui procuror-general, poate ca nu e asa rau. Nu as exagera. Dar Sectia sa fie cea care hotaraste.

Liviu Dascalescu: Asupra dumneavoastra va plana un subiectivism. Sunteti legata de Parchetul General. Toata generatia dumneavoastra lucreaza acolo, inclusiv sotul dumneavoastra. Inlaturati aceasta prezumtie?

Camelia Sutiman: Da. In spatele activitatii mele a stat foarte multa munca, sefii mei ierarhici au facut recomandari.

Laura Codruta Kovesi: Cu privire la controalele tematice si in special cele privind art. 18 indice 1. 18 indice 1 e de oportunitate.

Camelia Sutiman: Cu privire la solutii, noi nu putem impiedica si eu am constatat, de exemplu, ca se dau sanctiuni pe 18 indice la alcool, talharie. Cu privire la infirmarea din oficiu, prim procurorul o poate infirma si retine cauza. La 18 indice 1 este vorba de o apreciere a gradului de pericol social al infractiunii. Am vazut in tara, solutii infirmate (la Sighisoara), cu alcoolemie de 1.70.

Nicolae Chiujdea: Cu privire la paralelismul intre controalele de fond si cele tematice. Cunoasteti numarul judecatorilor si procurorilor inspectori. Ce mecanisme v-ati propus sa folositi ca Inspectia Judiciara sa fie in permananta la curent despre aceste probleme, astfel incat sa fie aduse la cunostinta organelor care au putere de decizie?

Camelia Sutiman: E evident ca in perioada urmatoare (pana in decembrie 2009) vor fi prevazute controale de fond la unitatile de parchet care trebuie sa fie supuse evaluarii si care nu au fost facute. Ne vom orienta spre acestea. Prin rapoartele de activitati trimestriale o sa ne facem o idee despre volumul de activitate al parchetelor.

Nicolae Chiujdea: Nu am vazut de cand sunt la Consiliu o analiza privind masurile cu care sa se intervina. In semestrul I al lui 2009, 179 de parchete au avut de solutionat 900.000 de cauze, din care doar 11 parchete dintre acestea au avut de solutionat 380.000. Cu ce am putea sa implicam Inspectia sa ne ofere informatii pentru a lua masuri?

Camelia Sutiman: Cu ocazia verificarilor facute chiar pe pe luna, se face o verificare la parchete. De exemplu, la Brasov procurorii au cate 962 de dosare in fiset. Faci nota detaliata si pe masura ce constati vii sa prezinti Sectiei. Eu o sa-i invit si pe colegii mei. Minutele sunt publicate pe site dar nu stiu daca toata lumea are dorinta sa stea pe site sa vada ce se intampla.

Vot pozitiv.

Pentru Juridice.ro, Alina Matei

Evenimente programate