Forta juridica a hotararilor pronuntate in recursul in interesul legii – Bucuresti, 6 noiembrie 2009. Cum a fost
12 noiembrie 2009 | JURIDICE.ro
Societatea de Studii Juridice, Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române,
Institutul Naţional al Magistraturii, Institutul Naţional de Pregătire şi Perfecţionare a Avocaţilor
şi
Universitatea Româno-Americană
vă adresează invitaţia de a participa la conferinţa
Forţa juridică a hotărârilor pronunţate în recursul în interesul legii
Universitatea Româno-Americană – Bucureşti, bd. Expozitiei nr. 1B
– 6 noiembrie 2009 –
Conferinţa îşi propune să scoată în evidenţă importanţa recursului în interesul legii pentru asigurarea aplicării unitare a legii şi îmbunătăţirea acurateţii interpretării ei.
Teme propuse
– Sesizarea Înaltei Curţi cu recurs în interesul legii
– Soluţiile Înaltei Curţi cu privire la recursul în interesul legii
– Forţa obligatorie a hotârârilor pronunţate cu privire la recursul în interesul legii
– Momentul intrării în vigoare a interpretării date prin recursul în interesul legii
– Probleme speciale soluţionate prin recurs în interesul legii
Participare
Participarea este gratuită.
Evenimentul este rezervat profesioniştilor dreptului. Vă rugăm să confirmaţi participarea la adresa: conferinta@ssj.ro, până cel târziu joi, 4 noiembrie 2009, ora 14:00.
Sunt invitaţi să participe judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ministrul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, judecători ai Curţii Constituţionale, membri ai colegiilor de conducere ai curţilor de apel, judecători, magistrati asistenti, asistenti judiciari, avocaţi, consilieri juridici, notari, executori judecătoreşti.
Evenimentul va fi onorat de participarea doamnei judecător Lidia Bărbulescu, Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şi doamnei procuror Laura Codruţa Kövesi, Procurorul General al României.
Moderator științific: domnul judecător Florin Costiniu, Președintele Secției Civile si de Proprietate Intelectuală a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Pentru susţinerea unei prezentări cu privire la temele propuse şi a vă înscrie să luaţi cuvântul în cadrul evenimentului vă rugăm să folosiţi adresa de e-mail conferinta@ssj.ro.
Program
12:30-13:00 – inregistrare participanţi
13:00-14:00 – prezentări şi dezbateri
14:00-14:30 – pauză (gustări, cafea)
14:30-16:00 – prezentări şi dezbateri
* * *
În cadrul evenimentului va fi lansat website-ul www.RecursinInteresulLegii.ro, realizat cu sprijinul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
* * *
UPDATE 5 noiembri 2009
Inscrieri pentru prezentari:
Recursul in interesul legii in proiectele noilor Coduri de procedura din Romania
dr. Dan Lupașcu, judecător, membru CSM, conf. univ. dr. la Facultatea de Drept a Universității Nicolae Titulescu din București
Efectele unei decizii recente a Curții Constituționale cu privire la jurisprudența Secțiilor Unite ale ICCJ
Dragoș Călin, judecător, Curtea de Apel București
Aspecte privind constituționalitatea recursului în interesul legii și a deciziilor pronunțate
dr. Marius Andreescu, judecător, Curtea de Apel Pitești, lector univ. dr. la Facultatea de Drept a Universității din Pitești, formator INM
Probleme speciale soluţionate prin recurs în interesul legii. Termenul pentru depunerea plângerii prealabile în cazul infracţiunilor continuate sau continue
Cristina Duvlea, avocat, Baroul Gorj
Izvoarele dreptului romanesc si hotararile pronuntate in recursul in interesul legii
dr. Luminiţa Tuleaşcă, avocat, Baroul Bucureşti, Universitatea Româno-Americană
* * *
UPDATE 5 noiembrie 2009
Participanti inscrisi: 96
* * *
Cum a fost:
La primul prezidiu s-au aflat de la drepta la stanga:
– Ana Diculescu-Sova (avocat NNDKP, consilier Baroul Bucuresti)
– Traian Briciu (avocat dr., director executiv INPPA)
– Constantin Branzan (judecator, Inalta Curte de Casatie si Justitie, director INM)
– Dan Lupascu (judecator dr., Curtea de Apel Bucuresti, membru CSM, conferentiar universitar Universitatea Nicolae Titulescu)
– Anton Pandrea (judecator, presedinte Sectia penala Inalta Curte de Casatie si Justitie, membru CSM)
– Gabriela Birsan (judecator, presedinte Sectia de contencios administrativ si fiscal Inalta Curte de Casatie si Justitie)
– Mihai Sandru (presedinte Societatea de Studii Juridice, arbitru Curtea de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei, conf. univ. dr. Universitatea Dimitrie Cantemir, cercetator stiintific gr. II, Institutul de Cercetari Juridice al Academiei Romane, sef departament Centrul de Studii de Drept European, redactor-sef Revista Romana de Drept Comunitar).
La al doilea prezidiu s-au aflat de la dreapta la stanga:
– Tiberiu Nitu (prim procuror adjunct al Procurorului General al Romaniei)
– Lidia Barbulescu (judecator, presedinte Inalta Curte de Casatie si Justitie, membru CSM)
– Florin Costiniu (judecator, presedinte Sectia civila si de proprietate intelectuala Inalta Curte de Casatie si Justitie).
La eveniment au participat judecatori, avocati, consilieri juridici si alti profesionisti.
Moderator: dr. Andrei Savescu, Universitatea Romano-Americana.
Moderatorul stiintific al evenimentului a fost jud. Florin Costiniu, presedintele Sectiei civile a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Moderatorul Andrei Savescu a facut o scurta prezentare a distinsilor invitati.
Moderatorul stiintific Florin Costiniu spune ca este extrem de onorat sa modereze acasta conferinta. Desi intr-o prima faza a declinat invitatia, dupa o anumita reflectare a acceptat.
Au luat cuvantul:
Lidia Barbulescu: Asigurarea interpretarii si aplicarii unitare a legii
Tiberiu Nitu – discurs
Pauza de cafea
Dan Lupascu: Recursul in interesul legii in proiectele noilor Coduri de procedura din Romania
Dragos Calin: Efectele unei decizii recente a Curtii Constitutionale
Marius Andreescu: Aspecte privind constitutionalitatea recursului in interesul legii si a deciziilor pronuntate in aceasta procedura
Cristina Duvlea: Inceputul termenului pentru depunerea plangerii prealabile in cazul infractiunilor continuate sau continue
Pauza de cafea
Din discutii:
Florin COSTINIU
– cu privire la posibilitatea atacarii la Curtea Constitutionala a hotararilor Inaltei Curti spune ca “sunt pentru contra, consecintele practicii ar fi devastatoare. A deschide aceasta posibilitate ca hotararile judecatoresti irevocabile sa fie verificate sub aspectul constitutionalitatii mi se pare o solutie de neacceptat. Curtea Constitutionala, s-ar transforma intr-un super arbitru.”
[…]
Gabriela BÎRSAN
– ii face o placere sa spuna cateva vorbe, “am acceptat invitatia domnului Savescu, imi pare rau ca nu am acceptat invitatiile generatiei noastre de pana acum. Ar trebui sa avem in imagine aceasta generatie.”
– potrivit Raportului de tara din iulie si recomandarilor acestuia “Romania trebuie sa faca in asa fel incat sa consolideze rolul Inaltei Curti cu privire la unificarea practicii judiciare, in principal prin simplificarea procedurii recursului in interesul legii. Ati ascultat ce se intampla cu recursul in interesul legii. Unde este simplificarea? Noua reglementare complica. Si pentru ca multi dintre dumneavoastra nu ati avut ocazia sedintelor Sectiilor Unite, va pot spune, pe scurt, un tablou. Si o sa va las pe dumneavoatsta sa trageti concluzia.”
[…]
– a facut propuneri de modificare inca din 2007. “Notiunea de Sectii Unite nu e definita nicaieri in lege. Ceea ce veti gasi definit e notiunea de Adunare Generala, care presupune numarul total al judecatorilor Inaltei Curti. Cat priveste Sectiile Unite, legea vorbeste doar de competenta. Intrebarea e fireasca. De ce se face confuzie intre Sectiile Unite si Adunarea Generala?”
– in tari precum Franta, numarul judecatorilor care compun Sectiile Unite este limitat (9, 11) si judeca intotdeauna pe baza rapoartele de activitate intocmite la nivelul sectiei de unde se discuta problema.
– O alta problema e modul in care se hotaraste in cadrul Sectiilor Unite. “Hotararile judecatoresti sunt definite in Codul de procedura civila (sentinte, decizii, incheieri). Aflati ca in privinta deciziilor in viitorul cod titulatura sub care e reglementata prin regulament (care nu poate adauga la lege) este de acte colective ale Inaltei Curti de Casatie de Justitie. E un punct foarte dureros. Lupt de 5 ani sa schimbam aceasta denumire. Va pot spune de ce se intituleaza acte colective. […] Este vorba de dorinta de a se disipa raspunderea. […] De ce pentru anumite decizii se aplica 258 si pentru recursul in interesul legii nu se aplica? Argumente au existat… […]“
– “Din 1999 dateaza aceasta procedura. Atunci au existat judecatori care au avut alte opinii decat ce exprimata in hotararea condamnata de CEDO. Regret ca au plecat persoanele responsabile. O sa pun in discutie aceasta problema: hotararea e supusa principiului majoritatii, dar dati-le voie judecatorilor sa puna pe hartie daca au alta opinie. Teoretic, totul e frumos. […] Ne dorim o anumita conduita a sistemului.”
– judecatorii de la Curtea Europeana a Drepturilor Omului vazand cum se solutioneaza un recurs in interesul legii au intrebat: “la voi in tara se judeca in piata publica?” Acei oameni nu au putut sa creda ca doua pagini din hotarare erau cu numele judecatorilor. Spun de vreo 4 ani. Nu m-a auzit nimeni. Si maine poate decide ICCJ. Avem text: sectiile functioneaza dupa regulament. Prin regulament putem arata din ce se formeaza sectiile. In mod sigur nu se va intampla. Cand am vazut ca in noul cod se preia… […]”
– potrivit Raportului de tara, procedura de solutionare a recursului in interesul legii trebuie simplificata: “Noi o ingreunam. Ma intreb cand se vor corela lucrurile astea intr-o coerenta. Atatea comisii, atatea programe Phare care ne invata cum sa unificam practica…. […]”
Dan LUPASCU spune ca scopul acestor programe este sa “facem lege de unificare”, zambeste.
Gabriela BÎRSAN
– aduce in discutie problema sediului Inaltei Curti. Il felicita pe domnul judecator Dan Lupascu pentru sediul pe care-l are Curtea de Apel Bucuresti. In acelasi mod ar fi procedat si dumneaei. “Palatul de Justitie face parte din cariera unui judecator precum roba, solemnitatea acelei cladiri e mai mult decat orice. L-am inteles atunci pe domnul Lupascu. V-ati gandit ce o sa spuna colegii mei.”
– spune ca atunci cand intra in sediul Inaltei Curti “parca intra la Jilava. Mi-a venit sa plang saptamana trecuta cand am intrat in Palatul de Justitie. Discutam intr-o sala de documentare cu microfoane, laptopuri. Noi nu avem sala pentru Sectiile Unite. Imi pare rau ca lipsesc acele personalitati care ar trebui sa-si spuna intrebari. A fi judecator nu inseamana a intra cu carucioare de dosare in sala de judecata.”
[…]
– “ICCJ trebuie sa-si sume rolul fundamental, rolul traditional pe care l-a avut. Nici pe departe recursul in interesul legii nu e singura modalitate de aplicare si interpretare. Cand controlul judiciar va fi repus in drepturi, cand instanta de grad inferior nu a tinut cont de ce a spus instanta superioara inseamna ca ceva nu merge in interior. A trebuit sa vina Cauza Beian….”
– vorbeste de rabdare, nutreste speranta ca nu va mai fi mult de asteptat…
Florin COSTINIU
[…]
– uneori modalitatea in care e reglementat sau nu recursul in interesul legii te pune pe tine, ca judecator la Inalta Curte, in posturi jenante sau aberante. Uneori dezbaterile sunt simple, alteori dezbaterile sunt prelungite, participantii isi sustin cu argumentele opiniile. Faptul ca nu exista posibilitatea pentru a motiva un punct de vedere perdant mi se pare nepotrivit. Uneori cand mai merg pe la curtile de apel imi spun colegii, decizia aceea… mi-e greu sa le spun ca votul s-a luat cu 55 la 45. “
[…]
– este nemultumit total de Decizia de recurs in interesul legii 33: “Am sustinut un punct de vedere contrar si acum hotararea aia poarta semnatura mea. Lucrurile trebuie curmate.”
[…]
– in ceea ce priveste Palatul de Justitie este de parere ca “a fost intotdeauna sediul instantei supreme a tarii. Domnul Lupascu a facut ceea ce trebuia. Noi, la Inalta Curte, nu am facut ceea ce trebuia, iar spre rusinea sa, un ministru spunea la un moment dat ca e interesata de situatia instantelor bucurestene, de parca instanta suprema era din Tanzania.”
[…]
Ana DICULESCU SOVA
[…]
– cu privire la sediile instantelor afirma: “Vorbim de un prestigiu pe care il transmitem justitiabilului ca nu intra intr-un ghetou. Ma duc si in ghetou, si in camarutele de sectoare sa pun concluzii. Sta in puterea dumneavoastra interna, sunt unul din acele glasuri care a afirmat ca locul Inaltei Curti e in Palatul de Justitie. Ministerul Justitiei trebuie sa se ocupe de salariile judecatoriilor, de sedii.”
– aduce in discutie un raspuns al Ministerului Public catre instantele din Craiova prin care a refuzat sesizarea Inaltei Curti cu recurs in interesul legii intr-o problema de drept pe motiv ca nu suficiente hotarari contradictorii. E de parere ca “ar trebui batatorit” acolo unde sunt 200 de hotarari intr-un fel si doua in alt sens, motivate frumos. “Daca de 200 de ori s-a spus la un fel, nimic nu indreptateste sa o tinem asa continuu. Suntem practicieni care ne miscam rapid. […] De ce Avocatul Poporului? S-ar putea sa stie mai bine de ce o jurisprudenta prin repetare devine daunatoare. O speta creatoare care aduce lucruri noi ar trebui sa fie semnificativa.“
– abuzul de legiferare creeaza avocatilor obiectul muncii. “In Franta sunt 5000 de acte normative.“
– ref. Decizia 33: “ma gandeam eu ca nu toata lumea putea sa fie de acord cu 33. As vrea sa vad pe judecatorul care nu respecta recursul in interesul legii, e un curajos. Undeva, acel judecator are o sanctiune disciplinara.” Este de acord cu opiniile dizidente, “fara ele nu mergem inainte. Abia astept ca asupra hotararii 33 sa se produca reviriment. S-ar putea ca dinspre cei carora nu li se aplica sa vina semnul.”
Gabriela BÎRSAN inervine: “exista judecatori care motiveaza pe Conventie, nu pe decizie.”
Ana DICULESCU SOVA
– deciziile de recurs in interesul legii ”pot face oricand obiectul unui reviriment”
– “de cand incerc sa ma prezint in fata diverselor jurisdictii, de fiecare data spun ce am invatat si anume ca dreptul romanesc e drept unitar. In dreptul public mi se pare periculos sa facem stricta specializare. Judecatori din toata gama de specializari sa fie prezenti.” Granitele intre marile ramuri de drept nu exista, in practica ar trebui privite impreuna. “Cate artiole atatea decizii de recurs in interesul legii….”
– recursul in interesul legii “e pus cumva pe un soclu pe care astazi am inceput, foarte bine, sa il demolam: ca nu trebuie sa fie formal, sa fie trimise pe mail opiniile. O hotarare in recurs in interesul legii ar trebui pronuntata de complete reprezentative pentru ca judecatorii de acolo sunt judecatori de Inalta Curte…”
[…]
Traian BRICIU
– va incepe cu aspecte de forma care au rezultat din discutii: “S-au facut aprecieri valoroase asupra formei pe care ar trebui sa o imbrace cererea de recurs in interesul legii. Si anume, daca cel sesizat ar trebui sa exprime opinia sa sau ar trebui ca cererea sa poarte o forma ca nepartizana. Cred ca as imbratisa forma tezei nepartizane, care nu propune o anumita solutie. In viziunea noului Cod de procedura civila, pentru unele forme de sesizare nu ar fi recomandat sa propuna o solutie unitara.”
– a urmarit cu interes opiniile exprimate si va trimite “persoanelor cu drept de decizie aceasta problema legata de imposiilitatea la ora actuala a motivarii opiniei separate. Fara indoiala, hotararea pe care Inalta Curte o pronunta e o decizie. Din punct de vedere strict procedural, se aplica regulile de la redactarea hotararilor judecatoresti, in care opinia minoritara se motiveaza. Cred ca nici acum nu pare imposibil. Problema e de capacitate materiala, nu de aplicare a legii. In ipoteza completului clasic (de 3 judecatori), problema e simpla. In cazul recursului in interesul legii, evident chestiunea redactarii opiniei minoritare e mai dificila. Ele vor face parte din hotarare.”
Gabriela BÎRSAN: “Opinia minoritara e cealalta opinie, nu pot fi mai multe opinii minoritare.“
Traian BRICIU
– ref. momentul in care, in raport de legislatia actuala, devin obligatorii deciziile de recurs in interesul legii: de la pronuntare, de la momentul luarii la cunostinta sau de la publicarea in Montorul Oficial. Opineaza pentru ultima varianta. “O hotarare judecatoreasca nu va putea fi sanctionata ca nu s-a raport la decizia de recurs in interesul legii cat timp nu era publicata in Monitorul Oficial.”
– ref. problema pusa in discutie de profesorul Ion Deleanu in ce masura recursul in interesul legii afecteaza independenta judecatorului, vazuta in forma absoluta. Impartaseste punctul de vedere potrivit caruia problema trebuie pusa in urmatoarea ecuatie – recursul in interesul legii este instrument principal de unificare a practicii.
– forta hotararii de casare fata de instanta inferioara nu e un principiu nou, e de cand lumea. “Nu e o chestiune noua, nu se pune problema afectarii independentei in caz de casare, nici la recursul in interesul legii nu se pune problema.”
– intreaba cat dureaza aceasta obligatie. „Cand anume fara a interveni o modificare, cum pot sa schimbe lucrurile, sa aduca in fata Inaltei Curti nu o practica diferita ci ca o hotarare nu mai e de actualitate. Sa spunem ca maine CEDO pronunta o hotarare, dar aduce o luimina noua fata de deciziile de recurs in interesul legii. Trebuie sa gandim mijlocul procedural pentru a repune in discutie. SunT solutii pe care rezerv sa le fac in scris.”
– felicita ideea organizarii unei astfel de conferinte
Cezar MORARESCU, avocat
– nu are de gand sa devina simpatic prin ceea ce o sa spuna, “in 1922 Dongoroz afirma ca ordonantele parchetului, rechizitoriile sunt lovite de o afectiune congenitala. Procedura de recurs in interesul legii e nefunctionala.”
[…]
– doreste sa nu se inteleaga gresit paralela intre Curtea Constitutionala si Inalta Curte. “Exceptia de neconstitutionalitate – acolo titular e, in primul rand, justitiabilul. Justitiabilul e cel care are acea initiativa, apoi celelalte subiecte de sezina. Daca dai posibilitatea justitiabilului sa sesizeze Curtea Constitutionala, iar in putine cazuri Curtea Constitutionala observa acest lucru, mi se pare normal sa dai acelasi drept/posibilitate ca judecatorul de caz sa sesizeze prin recurs in interesul legii Inalta Curte…”
Gherghina SAVU, avocat
– doreste sa stie in ce masura se regaseste Parchetul General in considerentele dispozitivului Deciziei 33.
– intreaba cum se impaca ideea recunoasterii recursului in interesul legii cu ideea mentinerii statutului de magistrat care e investit sa se pronunte tocmai dand interpretare legii.
Bianca TANDARESCU, judecator Curtea de Apel Bucuresti, formator INM la disciplina drepturile omului
[…]
– “s-a pomenit Beian si mi se pare important ca toata lumea face referire la Beian”, considera ca trebuie facute referiri si la cauza Tudor Tudor contra Romaniei
– e de parere ca “orice instanta de recurs poate sa aiba acest rol de reglare a practicii. Ma gandesc cum s-ar putea face ceea ce domnul profesor Birsan ne spunea cu privire la principiul disciplinei de jurisdictie.”
[…]
– i se pare important “sa se precizeze care e regimul juridic al exceptiei de neconventionalitate. Daca e o exceptie absoluta…”
Cristian RACHITA. avocat
– ar fi dorit sa puna o intrebare legata de materialul domnului judecator Andreescu
– “Sunt neasteptat de multe recursuri in interesul legii. Intru pe juridice.ro. Unul lipseste – acela referitor la data de la care se aplica hotararea…”
Andrei SAVESCU spune ca decizia 33 e un monument de tehnica juridica. Judecatorii au redactat foarte atent, in asa fel incat sa nu solutioneze problema, ceea ce au si dorit, ca solutiile sa ramana la luminile judecatorului. Sunt solutii pe Decizia 33 la Inalta Curte cu opinie separata…
Dan LUPASCU intervine: ref. Decizia 33 e nevoie si de o „unificare a doctrinei”…
[…]
Florin COSTINIU formuleaza concluziile, multumeste pentru calitatea deosebita a materialelor scrise si apreciaza ca a fost o intalnire stiintifica extrem de reusita.
Andrei SAVESCU multumeste invitatilor si declara inchise lucrarile conferintei.
Pentru Juridice.ro, Alina Matei
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
