JurisprudenţăJurisprudenţă CEDOJurisprudenţă CJUEJurisprudenţă CCRJurisprudenţă ÎCCJJurisprudenţă curentă ÎCCJ / Dezlegarea unor chestiuni de drept / Recurs în interesul legiiJurisprudenţă Curţi de apelJurisprudenţă TribunaleJurisprudenţă Judecătorii
 
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO)
CărţiProfesionişti
 1 comentariu | 
Print Friendly, PDF & Email

Revirimentul de jurisprudenta la CEDO si intinsul rufelor la uscat deasupra curtii vecinului. Aplicabilitatea dreptului la un proces echitabil la ordonanta presedintiala
20.10.2009 | JURIDICE.ro, Dragos Bogdan, Mihai Selegean


Micallef vs. Malta, Marea Camera, 17056/06, 15 octombrie 2009

Celor familiarizati cu efectele globalizarii (o bataie din aripi a unui fluture in sud-estul Asiei produce o cadere a bursei la New-York), nu li se va parea nimic neobisnuit sa afle ca o banala disputa intre vecini cu privire la disconfortul produs proprietarului de la parter de rufele asezate la uscat la etaj, consumata in 1985, in Malta, poate conduce 24 de ani mai tarziu la un reviriment de jurisprudenta al Marii Camere a CEDO de la Strasbourg si, prin extensie, in multe tari europene.

Pana de curand, jurisprudenta constanta a instantei de la Strasbourg a fost in sensul ca articolul 6, garantand dreptul la un proces echitabil, nu se aplica in procedurile de urgenta si provizorii (ordonanta presedintiala din sistemul nostru). Neafectarea fondului cauzei, caracterul vremelnic (pana la transarea fondului cauzei) si faptul ca eventuale vicii procedurale puteau fi indreptate in cadrul procedurii de fond au fost motivele care au justificat aceasta jurisprudenta istorica.

A fost nevoie de o disputa intre vecini – cu privire la rufele vecinului de la etaj intinse la uscat deasupra curtii vecinului de la parter – solutionat temporar pe calea unei proceduri de urgenta viciata la fond de necitarea paratului si in apel de gradul de rudenie (frate) al judecatorului cauzei cu avocatul reclamantului pentru a convinge mai intai o sectie si apoi chiar Marea Camera a CEDO sa-si reconsidere punctul de vedere.

Intr-adevar, la 15 octombrie 2009, Marea Camera a revenit asupra acestei jurisprudente istorice si a decis ca garantiile unui proces echitabil trebuie respectate si in cadrul unei proceduri provizorii, cu urmatoarele precizari si nuantari:

– Dreptul dedus judecatii, atat pe cale principala, cat si in procedura de urgenta sa aiba caracter civil in sensul jurisprudentei CEDO,

– Masura ceruta pe calea ordonantei presedintiale sa fie direct determinanta pentru dreptul cu caracter civil dedus judecatii pe cale principala,

– In functie de specificul masurii cerute in procedura de urgenta, este posibil ca nu toate garantiile procesului echitabil sa fie aplicabile – asigurarea eficientei si celeritatii masurii cerute ar putea sa faca imposibila asigurarea tuturor acestor garantii (timpul necesar pregatirii apararii, asigurarea asistentei juridice etc.); pe de alta parte, garantii cum ar fi dreptul la o instanta independenta si impartiala vor fi intotdeauna aplicabile; sarcina probei privind necesitatea indepartarii de la aplicare a unora dintre garantii revine guvernului parat in fata Curtii.

Durata tot mai mare a procedurilor civile si deci faptul ca masuri dispuse cu caracter provizoriu ajung sa produca efecte de lunga durata, uneori chiar ireversibile, precum si numarul mare de tari europene care aplica deja garantiile articolului 6 la procedurile provizorii au condus Curtea la adoptarea noului standard.

Ramane desigur sa ne intrebam, alaturi de opinia minoritara in cauza, daca nu cumva exista o disproportie vadita intre modestia faptelor la originea cauzei si luxul procedurilor judiciare urmate de-a lungul a 24 de ani si sa constatam ca astfel de cauze cu miza mica si care nu pun in discutie incalcari grave ale drepturilor omului vor disparea odata cu intrarea in vigoare a Protocolului 14 la Conventie. Pe de alta parte, nu putem sa nu constatam ca, in acel moment, presiunea celor aproximativ 100 000 de dosare nerezolvate va impinge CEDO sa paseasca o treapta in jos dinspre idealul unor drepturi ale omului eficiente in orice situatie spre realul selectarii cauzelor care „merita” sa fie judecate de cel mai inalt for european. Efectivitatea drepturilor – sursa succesului fenomenal de pana acum al Curtii – ar putea fi stirbita in situatii cu „miza mica” de necesitatea unei eficiente care sa asigure continuarea functionarii sistemului pentru cauzele cu miza mai mare. Altfel spus, nu orice rufa se va mai spala la Strasburg…

Mihai Selegean, Dragos Bogdan

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate