Secţiuni » Arii de practică » Protective » Dreptul Uniunii Europene
Dreptul Uniunii Europene
DezbateriCărţiProfesionişti
 

Interpretarea CJCE cu privire la recunoasterea principiilor generale de drept la nivel comunitar
27.10.2009 | JURIDICE.ro, Alis Patlageanu, Rodica Procop

JURIDICE - In Law We Trust

1. Plecand de la decizia CJCE in cauza Audiolux si altii [1], analiza noastra va privi modul in care Curtea a interpretat notiunea de principii ale dreptului comunitar in jurisprudenta sa. De asemenea, vom considera ca punct de plecare si constatarea ca in prezent, desi exista opinii doctrinare diferite, chiar divergente, in ceea ce priveste aplicabilitatea si recunoasterea acestor principii, Curtea a adoptat o pozitie constanta in legatura cu aceasta problema.

In cauza Audiolux s.a., instanta de trimitere urmareste, prin intrebarile adresate CJCE, sa afle daca anumite prevederi cuprinse in acte adoptate de Comunitate privitoare la legea societatilor comerciale duc la recunoasterea existentei unui principiu general de drept comunitar referitor la egalitatea actionarilor. Aceasta egalitate s-ar traduce in protejarea actionarilor minoritari prin obligatia actionarului dominant de a le oferi posibilitatea de cumparare a actiunilor in aceleasi conditii precum cele convenite la achizitionarea unei participatii care confera sau consolideaza controlul actionarului dominant.

2. In 2001 Bertelsmann a preluat controlul asupra capitalului RTL prin preluarea participatiei de 30% a GBL in schimbul a 25% din capitalul sau si a participatiei de 22% detinuta de Pearson Television.

La acel moment nu existau dispozitii specifice de drept comunitar care sa reglementeze egalitatea actionarilor. Aceasta lipsa de reglementare a fost remediata abia in 2004, odata cu adoptarea Directivei 2004/25/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 21 aprilie 2004, privind ofertele publice de cumparare [2], transpusa in dreptul luxemburghez nu mai devreme de 2007.

Prin urmare, cauza Audiolux s-a judecat intr-un cadru juridic in care directiva nu fusese inca adoptata, astfel ca principiul de drept privind protectia actionarilor minoritari nu exista inca la nivelul statului Luxemburg, singurele acte normative la nivel comunitar pe care isi puteau intemeia sustinerile actionarii minoritari ai RTL fiind Directiva 77/91/CEE a Consiliului din 13 decembrie 1976 de coordonare, in vederea echivalarii, a garantiilor impuse societatilor in statele membre, in sensul art. 58 al doilea paragraf din Tratat, pentru protejarea intereselor asociatilor sau tertilor, in ceea ce priveste constituirea societatilor anonime si mentinerea si modificarea capitalului acestora [3] si unele dispozitii cuprinse in Codul de conduita european privind tranzacțiile cu valori mobiliare [4], care stabilesc o protectie minima a actionarilor din toate statele membre, respectiv mentioneaza ca este ”de dorit” sa se ofere tuturor acționarilor posibilitatea de a‑și ceda titlurile, și aceasta numai in masura in care acționarii minoritari nu beneficiaza de o protecție echivalenta.

Niciunul dintre aceste documente nu recunoaste insa la nivel de principiu egalitatea de tratament intre actionarii unei societati comerciale indiferent de cota lor de participare. In acest context legislativ, avocatii Audiolux au incercat sa convinga Curtea ca principiul general de drept comunitar privind egalitatea actionarilor este aplicabil atat raporturilor dintre o societate si actionarii sai, cat si raporturilor dintre actionarii majoritari si cei minoritari.

Comisia Europeana, exprimandu-si punctul de vedere, a considerat ca un principiu general de drept comunitar nu-si poate gasi aplicare in lipsa unei dispozitii exprese de drept comunitar.

Opinia Comisiei a generat o reactie din partea judecatorilor europeni, care au pus partilor intrebarea ce caracterizeaza intregul proces, de altfel: cum este perceput rolul principiilor generale de drept comunitar? Aceste principii servesc la interpretarea tratatului si a directivelor sau la umplerea lacunelor din dreptul comunitar?

3. Pentru a intelege mai bine acest rol, trebuie analizata geneza principiilor generale de drept comunitar. Astfel, o prima categorie de principii generale isi gaseste sediul in dreptul comunitar primar. Cea de-a doua categorie este reprezentata de principiile ce stau la baza sistemelor legislative ale statelor membre ale comunitatilor europene. In literatura de specialitate s-au adoptat doua idei in legatura cu aceasta din urma categorie, unii specialisti sustinand ideea ca pot fi izvoare de drept comunitar numai acele principii care se gasesc in sistemul legislativ al tuturor statelor membre, altii fiind de parere ca pot fi considerate principii generale de drept comunitar toate principiile fundamentale ale legislatiilor tuturor statelor membre.

Doctrina apreciaza ca aplicarea principiilor se poate face prin referire expresa in tratatele comunitare si trebuie sa fie general acceptate in ordinea juridica nationala a statelor membre in scopul de a constitui principii generale de drept comunitar. Nu este necesar, insa, ca ele sa fie expres enuntate, ci numai sa fie acceptate chiar in diverse forme, precum in cazul incorporarii in legea fundamentala nationala, in legi ordinare, in practica jurisdictionala etc.

Din interpretarea deciziilor Curtii Europene de Justitie, putem observa ca o definire concreta a rolului principiilor generale de drept comunitar se bazeaza pe subiectivismul judecatorilor, pe specificul cauzei si pe ecoul viitoarei hotarari in dreptul comunitar.

4. Din doctrina si jurisprudenta Curtii Europene de Justitie rezulta ca sunt avute in vedere ca principii generale ale dreptului comunitar acele principii din legislatia interna a statelor care se apropie cel mai mult si care sprijina obiectivele, scopurile fundamentale ale comunitatilor europene.

In hotararea din cauza Internationale Handelsgesellschaft [5] pronuntata la 2 decembrie 1970, Curtea a retinut propunerile avocatului general cu privire la rezolvarea cauzei, care a pus intrebarea daca principiile fundamentale ale sistemelor dreptului national pot functiona in dreptul comunitar. Raspunsul acestuia este ca “acestea contribuie la formarea filosofica, politica si legala a substratului comun al statelor membre, din care, prin jurisprudenta, apare dreptul comunitar nescris, unul dintre obiectivele esentiale ale acestuia [al dreptului] este, in mod precis, sa asigure respectarea drepturilor fundamentale ale particularului.”

In acest sens, principiile fundamentale ale sistemului juridic national contribuie la a permite dreptului comunitar sa gaseasca in el insusi resursele necesare asigurarii, in cazul in care este necesar, respectarii drepturilor fundamentale care formeaza mostenirea comuna a statelor membre.”

5. Curtea a mai calificat uneori ca principiu o regula extrasa dintr-o dispozitie a tratatelor sau dintr-o interpretare globala a lor. Insa precizeaza ca in acest caz nu este vorba de un principiu general de drept, in sensul strict al termenului, pentru ca acest principiu nu are o autonomie in raport cu tratatele. Este doar o consecinta a interpretarii tratatelor de catre Curte.

Rezulta astfel ca in opinia Curtii principiile generale de drept comunitar isi trag autoritatea din faptul ca ele sunt comune sistemelor de drept ale statelor membre si sunt constatate astfel de catre Curte, dupa cum indica aceasta si in hotararea Hoechst/Comisia din 21 septembrie 1989 [6]: ”un principiu general se impune in ordinea juridica comunitara ca principiu comun drepturilor statelor membre”.

Nu este necesar pentru a dobandi autoritate in dreptul comunitar ca un principiu general sa existe in sistemele juridice ale tuturor statelor membre. Curtea nu a examinat niciodata exhaustiv sistemele de drept nationale, limitandu-se doar la a stabili sau afirma ca principiul respectiv este continut intr-un anumit numar de sisteme juridice nationale. Insa, se precizeaza in continutul deciziei Hoechst ca divergentele notabile intre sistemele juridice reprezinta un impediment la consacrarea unui principiu ca principiu general al dreptului comunitar.

6. Revenind la cauza Audiolux, Curtii i se cere sa verifice daca dispozitiile indicate de instanta de trimitere si anume: art. 20, art. 42 din Directiva 77/91/CEE, punctul 2 litera (a) din schema C cuprinsa in anexa la Directiva 79/279/CEE a Consiliului din 5 martie 1979 de coordonare a condițiilor de admitere a valorilor mobiliare la cota oficiala a unei burse de valori [7], al treilea principiu general si a saptesprezecea dispozitie complementara din Codul de Conduita sunt dovezi clare si concludente ale existentei principiului general de drept comunitar referitor la protectia actionarilor minoritari. Prin hotararea pronuntata, Curtea considera ca aceste dispozitii comunitare care fac referire la situatii specifice privitoare la protectia si drepturile actionarilor minoritari nu sunt suficiente pentru a dovedi existenta principiului mai sus enuntat.

In concluzie, principiile generale capata autoritate in cadrul dreptului comunitar prin intermediul practicii jurisprudentiale, insa se bazeaza intotdeauna pe consacrarea lor intr-un sistem juridic organizat fie la nivelul statelor membre (sistem unic), fie comun statelor membre sau rezultand din natura Comunitatilor Europene.


[1] Cauza C-101/08, Audiolux si altii, nepublicata inca in Repertoriu

[2] JO L142 din 30 aprilie 2004, p. 0012-0023

[3] JO L026 din 31 ianuarie 1977, p. 0001-0013

[4] Recomandarea 77/534/CEE a Comisiei din 25 iulie 1977 de stabilire a Codului de conduita european privind tranzacțiile cu valori mobiliare (JO L 212, p. 37)

[5] Cauza C-11/70, Internationale Handelsgesellschaft, Rec. 1970, p. 1125

[6] Cauzele conexate C-46/87 si C-227/88, Hoechst/Comisia, Rec. 1989, p. 2859

[7] JO L66 din 16 martie 1979, p. 21–32

Alis Patlageanu, partner (coordonator)
Rodica Procop, avocat stagiar, DRAGOMIR & ASOCIATII

Secţiuni: CJUE, Dreptul Uniunii Europene, RNSJ | Toate secţiunile

Cuvinte cheie: ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti
SERVICII JURIDICE.RO