Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Revista de note şi studii juridice (RNSJ)
Condiţii de publicareDespre revistă
 
JURIDICE

Asigurarea interpretarii si aplicarii unitare a legii
10.11.2009 | JURIDICE.ro, Lidia Barbulescu

JURIDICE - In Law We Trust

Prezenta comunicare* arată rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în unificarea practicii judiciare, pe de o parte şi rolul în integrarea jurisprudenţei româneşti la nivel european şi internaţional, pe de altă parte.

1. Unificarea practicii judiciare la nivel naţional

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are rolul constituţional de a asigura la nivel naţional unificarea practicii judiciare, conform art. 126 alin. 3 din Constituţie. Acest rol este accentuat şi prin reluarea dispoziţiilor constituţionale de către legile organice: Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară (art. 18 alin. 1 şi 3, art. 19 alin. 2, art. 20 alin. 2, art. 28 alin. 2, art. 29 şi 30) şi  Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii (art. 3 lit. 3).

Unificarea practicii judiciare la nivel naţional nu reprezintă, însă, o simplă activitate, aflată printre atribuţiile instanţei supreme. Este vorba de un adevărat proces de unificare şi implicit, de asumarea unei mari răspunderi, pentru că jurisprudenţa pronunţată, adeseori,  trebuie să aibă un rol creator, astfel încât să contribuie la îmbunătăţirea dreptului pozitiv.

Asigurarea acestei misiuni fundamentale pentru calitatea actului de justiţie se realizează de către instanţa supremă, în mod esenţial, prin recursul în interesul legii, care înseamnă soluţii obligatorii pentru toate instanţele, deciziile fiind publicate în Monitorul Oficial al României, întocmai ca legea, ceea ce face ca jurisprudenţa Înaltei Curţi, în acest caz, să constituie izvor de drept în sistemul nostru. De asemenea, unificarea jurisprudenţei naţionale se face şi prin propria practică a instanţei supreme, ca instanţă de casaţie, de a soluţiona calea ordinară a recursului. În plus, judecătorii instanţei supreme efectuează periodic, întruniri de lucru la curţile de apel pentru clarificarea problemelor de interpretare a legii, ca şi a problemelor de drept susceptibile să creeze o practică neunitară.

Pentru a eficientiza, însă, procesul de unificare a practicii judiciare este importantă asigurarea rapidă a accesului la cunoaşterea jurisprudenţei, astfel că la nivelul instanţei supreme s-au adoptat mai multe măsuri: publicarea electronică (A) şi editarea de culegeri şi reviste (B).

A. Publicarea electronică se realizează pe site-ul nostru, www.scj.ro . Vom face, însă, o distincţie între publicarea jurisprudenţei în recursul în interesul legii (1) şi publicarea jurisprudenţei secţiilor Înaltei Curţi, ca instanţă de casaţie (2).

1. Astfel, publicarea jurisprudenţei în recursul în interesul legii cuprinde două aspecte:

a) pe site, la pagina dedicată Secţiilor Unite se regăseşte publicarea, în text integral, a deciziilor pronunţate, începând cu anul 2003 până în prezent. Publicarea este cronologică şi este însoţită, pentru fiecare decizie în parte, de arătarea problemei puse în respectivul recurs în interesul legii.

b) ca măsură suplimentară, imediat după pronunţarea de către Secţiile Unite, se publică un comunicat de presă cu privire deciziile luate în cauzele aflate pe rol. Comunicatul cuprinde doar soluţia adoptată, de admitere sau de respingere a recursului în interesul legii.

2. Publicarea jurisprudenţei secţiilor, în soluţionarea recursului obişnuit cuprinde atât textul integral al deciziilor, fiind creat un motor de căutare, în care pot fi introduse mai multe cuvinte-cheie, cât şi rezumatele deciziilor de referinţă ale secţiei. În acest ultim caz, fiecare rezumat al deciziei este însoţit de arătarea problemei de drept puse în speţă, precum şi de extrasul soluţiei. Şi aici există un motor de căutare, ce funcţionează la fel ca în cazul textului integral.

Nu în ultimul rând, precizăm că întreaga jurisprudenţă a instanţei supreme este cuprinsă în portalul naţional de jurisprudenţă, JURINDEX, aflat sub patronajul CSM.

B. Publicarea sub forma editării de culegeri şi reviste

1. În scopul îmbunătăţirii accesului la jurisprudenţa sa, Înalta Curte a adoptat măsura publicării separate de Monitorul Oficial, sub forma unei culegeri anuale, intitulată „Recursuri în interesul legii”, a tuturor deciziilor pronunţate în exercitarea acestei căi extraordinare de atac. Scopul editării publicaţiei este acela al sistematizării jurisprudenţei pronunţate pe parcursul unui an, în aşa fel încât judecătorii de la nivelele inferioare să aibă acces într-un mod organizat şi coerent la cunoaşterea soluţiilor noastre.

2. Înalta Curte editează, tot anual, culegerea „Buletinul Jurisprudenţei”, care cuprinde, în mod selectiv, practica secţiilor, în format rezumat (nu text integral), sistematizată pe ramuri de drept, precum şi jurisprudenţa Completului de 9 judecători (text integral, dar doar câteva decizii de referinţă).

3. Din anul 2005, se editează revista oficială a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, „Buletinul Casaţiei”, revistă trimestrială. Scopul publicaţiei îl constituie difuzarea mai rapidă a principalelor soluţii ale instanţei noastre, deoarece culegerea anuală apare după expirarea anului calendaristic, de regulă, în luna ianuarie sau februarie (după caz) a anului următor. Deciziile publicate sunt în format rezumat, cu arătarea problemei de drept a speţei şi extrasul soluţiei. Revista nu e limitată doar la jurisprudenţă, având şi o rubrică de doctrină şi comunicări ale activităţii internaţionale a curţii.

Începând cu anul 2010, Înalta Curte a decis editarea lunară a revistei, urmând să avem astfel, 12 numere/an, tocmai în scopul difuzării unui număr mai mare de decizii într-un mod şi mai eficient.

II. Integrarea jurisprudenţei româneşti la nivel european şi internaţional

A. La nivel european, jurisprudenţa Înaltei Curţi este integrată în:

Portalul comun de jurisprudenţă al curţilor supreme din U.E.[1]. Portalul de jurisprudenţă a fost creat de Reţeaua Preşedinţilor Curţilor Supreme de Justiţie din Uniunea Europeană (Réseau des Présidents des Cours Suprêmes Judiciaires de l’Union Européenne). Portalul a fost creat în 2007, dar abia în acest an a devenit funcţional, până acum funcţionând cu acces intern, exclusiv pentru curţile supreme membre, pe baza unui identificator şi a unei parole. Din 2009, portalul are două versiuni, una pentru public, accesul fiind direct şi una pentru curţile membre, pe bază de identificator şi parolă. Accesul intern, destinat numai curţilor supreme membre este destinat şi schimbării de opinii cu privire la  unele probleme tehnice de funcţionare a portalului.

Portalul nu este o bază de date, ci un megamotor de cercetare a jurisprudenţei statelor membre U.E. şi a 3 state-observator (Croaţia, Norvegia şi Lichtenstein), ce funcţionează prin introducerea mai multor cuvinte-cheie, direct în limba oficială a solicitantului (deci, inclusiv, în limba română). Programul va selecţiona jurisprudenţa relevantă pentru toate statele incluse în program (în total, 30 de state). Rezultatele căutării vor fi date, în limba de redactare a deciziei selectate.

Ceea ce este important este faptul că programul permite posibilitatea traducerii hotărârilor judecătoreşti găsite, în 21 din cele 23 de limbi oficiale ale U.E.

În general, interogarea portalului se face fără indicarea unei perioade precise, cu excepţia a 5 state (Spania, Franţa, Marea Britanie, Olanda şi Bulgaria), unde căutarea se face pe o perioadă precisă. Deci, pentru România (Înalta Curte), căutarea este fără limită de perioadă.

B. La nivel internaţional, jurisprudenţa Înaltei Curţi este integrată în:

1. Programul JURICAF

Acest program a fost creat de AHJUCAF (Asociaţia Curţilor Supreme de Justiţie care folosesc în comun limba franceză) şi este exclusiv un program de jurisprudenţă francofonă, fiind conceput ca o bază de date. Sunt participante la program 48 de curţi supreme, ale căror state sunt membre ale Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei.

Prin urmare, fiecare curte supremă membru al programului transmite deciziile sale de referinţă, în limba franceză în text integral, pentru a fi validate de către Curtea de Casaţie din Franţa. Fiecare decizie este însoţită de  o fişă juridică ce cuprinde arătarea sensului soluţiei, problema de drept pusă în speţă, extrasul soluţiei, instanţa inferioară a cărei decizie a fost atacată, data pronunţării hotărârilor judecătoreşti (pentru a se vedea dacă se asigură sau nu celeritatea actului de justiţie) etc.

În cazul instanţei supreme din România, care nu are franceza ca limbă de redactare oficială a deciziilor, spre deosebire de Franţa, Elveţia, Belgia etc., deciziile se traduc, sub coordonarea unui magistrat-asistent,  în limba franceză, în text integral, fiind însoţite de fişa juridică cerută pentru validarea deciziilor.

Înalta Curte este membră a AHJUCAF din anul 2004, iar programul JURICAF a fost creat în anul 2005 şi poate fi accesat la adresa www.juricaf.org.

2. Programul „International law in domestic courts”

Acest program de jurisprudenţă este tot o bază de date şi se desfăşoară prin intermediul CSM şi al Ministerului Afacerilor Externe al României, fiind creat în parteneriat cu Oxford University Press şi Universitatea din Amsterdam. Obiectul programului îl constituie colectarea jurisprudenţei naţionale a statelor membre U.E., însă, exclusiv în materia dreptului internaţional, dreptului european şi a drepturilor omului.

Înalta Curte este rugată să contribuie la acest program, prin furnizarea  jurisprudenţei sale care face aplicarea actelor internaţionale la care România este parte, precum şi a actelor normative comunitare.

Programul a început să funcţioneze în anul 2008, dar, din păcate, nici până la această dată nu ne-a fost furnizată o adresă unde să-l putem consulta, furnizorul oficial de jurisprudenţă pentru România fiind MAE., nici CSM, nici Înalta Curte nefiind parte distinctă, oficială în program.

III. Concluzii

Având în vedere cele expuse, consider că Înalta Curte exercită un rol activ în  îndeplinirea rolului său de unificare a jurisprudenţei naţionale.

De asemenea, joacă un rol activ şi pe plan internaţional şi european,  în mod special, în cadrul Uniunii Europene, contribuind în mod eficace la integrarea jurisprudenţei româneşti în spiritul european, şi, implicit, la armonizarea cooperării judiciare între statele membre U.E.

De altfel, pentru a ne putea integra şi armoniza unii cu alţii, este important să ne cunoaştem, astfel că furnizarea jurisprudenţei în exterior este absolut necesară. Prin urmare, participarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la programele europene de jurisprudenţă contribuie indirect şi la facilitarea procesului de recunoaştere reciprocă a hotărârilor judecătoreşti în Uniunea Europeană.

În plus, participarea la programele de jurisprudenţă (în special, cel francofon) a determinat solicitarea Înaltei Curţi în elaborarea unor rapoarte internaţionale pe diverse teme, cum ar fi independenţa judecătorilor (pentru Congresul AHJUCAF de la Dakar, 2007; Congresul Reţelei Preşedinţilor CSJ din UE, Dublin, 2010), accesul justiţiabililor la justiţie (pentru Conferinţa Consiliului Europei, Paris, 2006), internaţionalizarea justiţiei şi internaţionalizarea dreptului (pentru Congresul AHJUCAF, Ottawa, 2010), relaţiile dintre curtea supremă şi executiv (pentru Congresul Reţelei, Varşovia, 2006), motivarea deciziilor curţilor supreme (pentru Congresul Reţelei, Ljubljana, 2008) etc.

Lidia BARBULESCU
judecator, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie
membru CSM

* Acest text a fost prezentat în cadrul conferinţei Forta juridica a hotararilor pronuntate in recursul in interesul legii.

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.