Concepte noi la ONU: responsabilitatea de a proteja – intre stat si comunitatea internationala – Bucuresti, 12 noiembrie 2009
12 noiembrie 2009 | JURIDICE.ro
Comunicat MAE: „Ministerul Afacerilor Externe organizează, joi, 12 noiembrie 2009, ora 10.30, la Sala Gafencu, masa rotundă „Concepte noi la ONU: responsabilitatea de a proteja – între stat şi comunitatea internaţională”, în contextul aniversării a 64 de ani de la înfiinţarea Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Cele două secţiuni ale dezbaterii se concentrează pe temele: „Democraţia şi responsabilitatea de a proteja”, respectiv „Responsabilitatea de a proteja şi folosirea forţei”. Cele două teme reflectă dublul plan (statal şi internaţional) al acţiunii în operaţionalizarea conceptului „responsabilitatea de a proteja”.
Prof. dr. Raluca Miga-Beşteliu, Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, şi prof. dr. Radu Carp, Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti sunt invitaţii speciali ai evenimentului.
Bogdan Aurescu, secretar de stat şi lector dr. la Facultatea de drept – Universitatea din Bucureşti, împreună cu prof. dr. Raluca Miga-Beşteliu vor susţine prezentări în cadrul secţiunii „Responsabilitatea de a proteja şi folosirea forţei”.
Moderatorul dezbaterii va fi Petru Dumitriu, director general pentru afaceri multilaterale, care va susţine şi discursul introductiv pe tema „Noi concepte de guvernare globală”.
La eveniment au fost invitaţi reprezentaţi ai societăţii civile, studenţi din cadrul Asociaţiei BISMUN şi diplomaţi.
Informaţii suplimentare
Conceptul „responsabilitatea de a proteja” a fost propus în 2001, de Comisia Internaţională de Intervenţie şi Suveranitate Statală, în locul celui de „intervenţie umanitară”, utilizat ca justificare a intervenţiei militare a NATO în Kosovo, în 1999. Ulterior, Secretarul general al ONU a propus însuşirea acestui concept de către toate statele membre, propunere acceptată şi reflectată ca atare în Documentul final al Summit-ului la nivel înalt din septembrie 2005.
După consacrarea conceptului de către Adunarea Generală, a fost rândul Consiliului de Securitate să-l recunoască. Acest lucru s-a realizat prin rezoluţia 1674 (2006), privind protecţia civililor în timpul conflictelor armate, precum şi în rezoluţia 1706 (2006) privind criza din Darfur.
La 12 ianuarie 2009 a fost publicat raportul Secretarului General cu privire la implementarea conceptului responsabilităţii de a proteja.
Prevederile relevante ale Documentului final (paragrafele 138 şi 139) stabilesc cadrul general în care conceptul „responsabilitatea de a proteja” urmează să fie dezvoltat sub aspect doctrinar, politic şi instituţional, reprezentând, totodată, un mandat pentru continuarea dezbaterilor la nivelul Adunării Generale. Prin Documentul final al Summit-ului din 2005 se trece la etapa implementării sale – atât la nivel naţional, cât şi internaţional – prin stabilirea obligaţiilor concrete ce revin statelor şi comunităţii internaţionale, prin adoptarea politicilor necesare îndeplinirii acestor obligaţii şi prin identificarea sau crearea instituţiilor în sarcina cărora să intre îndeplinirea obligaţiilor respective sau monitorizarea îndeplinirii acestora.
Responsabilitatea de a proteja se aplică strict celor patru tipuri de crime menţionate în textul Documentului final: genocid, crime de război, epurare etnică şi crime împotriva umanităţii. Dintre acestea, doar epurarea etnică nu reprezintă o infracţiune de sine stătătoare în dreptul internaţional – spre deosebire de genocid, crime de război şi crime împotriva umanităţii – dar actele de epurare etnică pot constitui, în funcţie de contextul în care sunt comise, una dintre cele trei crime menţionate.”
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
