Secţiuni » Jurisprudenţă
JurisprudenţăCEDOCJUECCRÎCCJJurisprudenţă curentă ÎCCJ / Dezlegarea unor chestiuni de drept / Recurs în interesul legii
Curţi de apelTribunaleJudecătorii
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO)
CărţiProfesionişti

Refuz de primire in barou. Ingerinta in viata privata. CEDO, 26713/05, Bigaeva vs. Grecia
24.11.2009 | Razvan LUNGU, Dragos Bogdan, Razvan Lungu

JURIDICE - In Law We Trust

Bigaeva vs. Grecia, 26713/05, 28 mai 2009

Refuzul Societatii Avocatilor din Atena de a da curs cererii de inscriere in barou a reclamantei pe motiv ca nu avea cetatenie greaca, desi ii permisese sa urmeze un stagiu de 18 luni fara a invoca aceasta problema, reprezinta o incalcare a art. 8 din Conventie sub aspectul vietii private. Conditia cetateniei la primirea in profesia de avocat nu a incalcat articolul 14 privind interzicerea discriminarii.

Nota: Hotararea este importanta pentru ca in jurisprudenta anterioara Curtea admisese ca restrictii privind exercitarea unor profesii intra in campul de aplicare a vietii private atunci cand era vorba despre o interdictie  de a exercita un numar mare de functii in sectorul privat (expl.: pentru fosti agenti KGB – Sidabras si Dziautas c. Lituaniei; pentru un falit – Campagnano c. Italiei). Or, prin aceasta hotarare, Curtea extinde campul de aplicare a notiunii de „viata privata” aplicand-o, in anumite circumstante, si in situatia in care restrictia priveste o singura profesie. Este astfel important faptul ca, in viitor, ingerintele in exercitarea activitatii de avocat vor fi putea fi analizate nu doar din perspectiva articolului 1 al Protocolului nr. 1 (protejarea clientelei care reprezinta un „bun” in sensul Conventiei – Buzescu c. Romaniei) ci si din perspectiva articolului 8 al Conventiei.

Din punct de vedere practic, cauza ar fi importanta, de exemplu, in contextul problemei privind valorificarea drepturilor conferite de deciziile de primire în profesia de avocat neurmate de incetarea starii de incompatibilitate in termenul prevazut de lege. In lumina cauzei Bigaeva, sanctiunile propuse pentru acest tip de situatii trebuie sa fie „prevazute de lege” in sensul specific pe care aceasta sintagma il are in jurisprudenta CEDO si trebuie sa respecte criteriul „proportionalitatii”.

I) Situatie de fapt si capete de cerere la Curte

Reclamanta, resortisant rus, a absolvit Facultatea de drept in Grecia si apoi studii postuniversitare. Cererea sa de inscriere ca avocat stagiar a fost admisa.  Dupa efectuarea celor 18 luni de stagiu, a dorit sa se inscrie la examenul pentru primirea in Barou. Cererea sa de inscriere la examen a fost insa respinsa pe motivul ca nu avea cetatenie greaca, conditie obligatorie pentru a putea intra in Barou.

Actiunile sale in fata instantelor nationale au fost respinse, jurisdictiile elene considerand ca respingerea cererii privind primirea in avocatura nu aduce atingere dreptului sau la libera dezvoltare a personalitatii garantat de art. 5 din Constitutia Greciei.

In fata Curtii, reclamanta se plangea de incalcarea articolului 8 din Conventie privind respectarea vietii private si a articolului 14 privind interzicerea discriminarii (in cazul de fata pe motive de nationalitate).

II) In drept

A) Articolul 8 – dreptul la respectarea vietii private

a) Aplicabilitate

Curtea reaminteste jurisprudenta sa privind campul larg de aplicare al notiunii de viata privata, ce cuprinde inclusiv dreptul la dezvoltarea personala. De asemenea, art. 8 garanteaza „viata privata”  in sensul larg al expresiei, adica cuprinde si dreptul de a avea o „viata privata sociala”, individul avand astfel posibilitatea de a-si dezvolta identitatea sa sociala, prin relationarea cu cei din jurul sau (Campagnano vs. Italia, 77955/01). Ea a considerat ca viata profesionala face parte din zona de interactiune intre individ si ceilalti care, chiar si intr-un context public, poate sa tina de viata privata. Restrictii aduse vietii profesionale pot intra in campul de aplicare al articolului 8 atunci cand au repercusiuni in modul in care individul isi creaza identitatea sociala prin dezvoltarea relatiilor cu semenii sai.

In speta, reclamanta invatase limba greaca si isi efectuase studii universitare si post-universitare in drept. In acest context, alegerea sa ulterioara de a efectua un stagiu reglementar in scopul participarii examenelor organizate de Barou era strans legata de deciziile sale personale luate de-a lungul timpului ce avusesera repercusiuni atat asupra vietii sale private cat si asupra vietii profesionale. Efectuarea stagiului reglementar si perspectiva participarii la examene erau punctul culminant al unui lung parcurs personal si academic, dovedind vointa sa de a se integra in societatea greaca exercitand o profesie ce corespundea calificarilor sale profesionale.

b) Era ingerinta justificata?

Curtea a constatat o ingerinta in dreptul la respectarea vietii private a reclamantei, iar ingerinta era „prevazuta de lege” si urmarea un „scop legitim” intrucat reglementeaza accesul in barou, profesie care contribuie la buna administrare a justitiei.

Ingerinta nu era insa „necesara intr-o societate democratica” in sensul alineatului 2 al articolului 8. Subliniem ca opinia a fost adoptata „la mustata”, cu 4 voturi (incalcare) contra 3 (neincalcare). Curtea a considerat ca atitudinea autoritatilor competente a fost lipsita de coerenta si respect pentru persoana si viata profesionala a reclamantei si a adus atingere dreptului sau la viata privata.

Astfel, intr-o prima faza autoritatile i-au permis efectuarea stagiului, ceea ce nascuse o sperata a reclamantei ca va putea participa la examenul pentru inscrierea in Barou. Refuzul de a-i permite sa participe la examen intervenise numai in stadiul final al procesului privind inscrierea la examen, stadiu in care chestiunea cetateniei fusese ridicata pentru prima oara. Procedand in acest mod, Baroul bulversase situatia profesionala a reclamantei, dupa ce o „instigase” sa-si consacre 18 luni din viata sa profesionala in vederea satisfacerii conditiei stagiului. Avand in vedere natura si motivul stagiului, asa cum rezultau ele din reglementarea interna, reclamanta nu ar fi avut niciun motiv aparent pentru a indeplini stagiul respectiv, daca Baroul ar fi refuzat ab initio posibilitatea reclamantei de a intra in Barou.

Era irelevant faptul ca motivul refuzului Baroului (cetatenia reclamantei) era intemeiat sau nu, fiind esential faptul ca autoritatile permisesera reclamantei sa realizeze stagiul desi era clar ca, odata efectuat, nu ar fi avut dreptul sa participe la examen.

B) Articolul 14 – Dreptul la interzicerea discriminarii

Curtea a considerat ca articolul 14 nu fusese incalcat: revenea autoritatilor nationale sa decida daca cetatenia greaca sau a unui alt stat membru UE era o conditie pentru a intra in profesia de avocat. Reglementarea pertinenta ce excludea resortisantilor statelor terte accesul la profesia de avocat nu ar fi fost suficienta pentru a crea o distinctie discriminatorie intre resortisanti si neresortisanti.

C) Satisfactia echitabila

Curtea  a condamnat statul grec la 7000 euro daune morale si 4400 euro cheltuieli de judecata.

Opinia dizidenta a celor 3 judecatori ce au votat in sensul ca articolul 8 nu a fost incalcat

In esenta, cei trei judecatori au considerat ca eroarea administrativa nu ar fi putut crea o speranta legitima a reclamantei de a intra in Barou, avand in vedere faptul ca reglementarea nationala era foarte clara iar reclamanta era jurista de formatie. O eroare administrativa nu poate in nici un caz sa creeze un drept si nici sa constranga statul sa ia decizii in contradictie cu propria sa legislatie. Chiar daca autoritatile au comis o eroare ce s-a dovedit prejudiciabila pentru reclamanta, comportamentul lor nu a fost asa de grav incat sa conduca la o atingere grava a vietii private a reclamantei.

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.