Secţiuni » Jurisprudenţă
JurisprudenţăCEDOCJUECCRÎCCJJurisprudenţă curentă ÎCCJ / Dezlegarea unor chestiuni de drept / Recurs în interesul legii
Curţi de apelTribunaleJudecătorii
ÎCCJ. Recurs în interesul legii
JURIDICE
 1 comentariu

Realitati si perspective in legatura cu momentul efectului obligatoriu al deciziilor in interesul legii
23.11.2009 | JURIDICE.ro, Cristina-Gabriela Rachita

JURIDICE - In Law We Trust

1. Prezentele consideratii ne-au fost prilejuite de participarea la Conferinta gazduita vineri, 6 noiembrie 2009, de Universitatea Romano-Americana din Bucuresti. Am constatat cu satisfactie ca discutiile, centrate cu precadere pe un singur articol din Codul de procedura civila, au durat aproximatic cinci ore si jumatate, depasind cu mult pe cele trei programate. Mai mult chiar, s-a vadit ca subiectul este susceptibil de discutii care nu facut pana acum obiectul preocuparilor doctrinare.

2. Am aflat insa si lucruri ingrijoratoare: ca judecatorii de la instantele inferioare refuza sa aplice deciziile pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in asemenea recursuri (sprijinindu-se pe Conventia Europeana) sau refuza sa aplice asemenea decizii de la pronuntare (mai nou incurajati de consacrarea in noul cod de procedura civila a obligativitatii deciziilor de la data publicarii in Monitorul Oficial), ca insisi judecatorii Inaltei Curti intampina dificultati la adoptarea unor asemenea decizii (datorita inexistentei unei sali suficient de spatioase pentru a gazdui sedintele Sectiilor Unite, datorita dificultatii intocmirii motivarii, datorita nereglementarii posibilitatii de formulare a unor opinii separate etc.), ca Inalta Curte nu este la curent cu refuzul judecatorilor de la instantele inferioare de a aplica deciziile (desi unul dintre vorbitori a sustinut o prelegere tocmai pe o asemenea problematica, argumentand motivele nesupunerii), ca elita practicienilor participanti la conferinta s-a resemnat cu solutia legislativa din noul cod de procedura civila a consacrarii obligativitatii acestor decizii de la data publicarii (de parca ce s-a modificat in rau nu s-ar putea indrepta), ca se asteapta cu infrigurare revirimente ale unor decizii pronuntate pana acum.

3. Nu am inteles de ce, fiind identificate o serie de neregularitati in procedura (legala si practica) a obtinerii unor solutii de unificare a jurisprudentei neunitare, n-am avut parte si de solutii la chestiunile identificate. In vremuri de criza, ducem lipsa si de propuneri de lege ferenda.

4. Nu am inteles de ce s-a ajuns in situatia ca, in anul 2009, dupa sute de decizii date in recursuri in interesul legii, Inalta Curte sa nu fi fost sesizata ca insusi textul art. 329 C. pr. civ. a primit doua interpretari diferite cu privire la momentul de la care aceste decizii sunt obligatorii.

Mai in gluma, mai in serios, ne-a lipsit in tot acest timp chiar o decizie in interesul legii care sa transeze aceasta ultima problema, daca judecatorul este obligat sa tina seama de dezlegarea data problemelor de drept de Inalta Curte de Casatie si Justitie de la pronuntare sau de la publicarea in Monitorul Oficial.

5. Problema prezinta actualitate chiar daca in noul (viitorul) cod de procedura civila obligativitatea de la publicare este reglementata expres.

Mai intai, aceasta reglementare expresa ne face sa credem ca in textul actual solutia era si este diametral opusa (altfel legiuitorul roman nu ar mai fi considerat necesar sa completeze reglementarea institutiei cu precizarea mentionata).

Asadar, dezlegarea data in recursul in interesul legii era si este obligatorie pentru instante de la pronuntare. De ce? Pentru ca textul actual arata ca deciziile se publica in Monitorul Oficial, iar dezlegarea (minuta, solutia), ce nu este sinonima cu decizia, este obligatorie.

6. Obligativitatea nu era si nu este (inca) conditionata de publicare. Publicarea se face si se va mai face o vreme formal, pentru informare. De ce? Pentru ca nu exista o reglementare a intrarii in vigoare decat pentru actele normative (legi, ordonante, hotarari de guvern, ordine etc.) decurgand din prevederile constitutionale si din dispozitiile art. 10 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative [1]. Deciziile Inaltei Curti de Casatie si Justitie. nefiind acte normative, nu se pot aseza in acelasi plan cu acestea, nu putem vorbi despre intrarea in vigoare a unei decizii, despre nasterea ei la data publicarii, ci aceasta se bucura de un tratament diferit.

De ce? Pentru ca textul de procedura civila, in general, il vizeaza si il ajuta pe justitiabil. Pentru justitiabil nu exista nicio ratiune sa se intarzie efectul obligatoriu al dezlegarilor date de Inalta Curte in recursuri in interesul legii, pana la redactarea si apoi publicarea deciziilor in Monitorul Oficial.

7. Odata ce Inalta Curte de Casatie si Justitie statueaza ca una dintre interpretarile sau una dintre modalitatile de aplicare a unui text de lege este gresita, continuarea practicii gresite pana la publicare nu are substrat legal.

Dimpotriva, conform art. 126 alin. (5) C. pr. civ., judecatorul are obligatia fata de partile dintr-un proces sa previna orice greseala prin aplicarea corecta a legii.

Mai poate judecatorul care refuza sa adopte dezlegarea data unei probleme de drept printr-o decizia a Inaltei Curti sa previna greseala in aplicarea legii daca se pronunta mai inainte de publicarea acelei decizii si refuza sa aiba in vedere minuta (solutia, dezlegarea insasi) pe motiv ca decizia nu a fost publicata?

8. Ce masuri de aparare avea si are in prezent justitiabilul impotriva unui asemenea refuz? Si nu ne referim aici la raspunderea disciplinara a magistratilor, ci la mijloacele concrete prin care justitiabilul, in cauza lui, deferita instantei, poate convinge judecatorul sa aiba in vedere ca dezlegarea data de Inalta Curte de Casatie si Justitie este cea corecta? Dupa parerea noastra, nu are. Mai ales daca se judeca in ultima instanta, avand in vedere ca motive de retractare nu exista.

9. Cum ne explicam, altfel decat acceptand obligativitatea efectului instantaneu al deciziilor, de la pronuntare, intentia legiuitorul rezultand din formularea ”Solutiile (…) nu au efect asupra hotararilor judecatoresti examinate”? Per a contrario, ele au efecte asupra hotararilor judecatoresti, altele decat cele examinate, aceste fiind toate celelalte hotarari pronuntate dupa darea dezlegarii.

10. Care este asadar (si din acest considerent singura solutie coerenta si posibila in viziunea legituitorului, pana la elaborarea noului cod de procedura civila) cea mai favorabila interpretare pentru justitiabil, cel caruia i se adreseaza dreptul procesual? Dupa parerea noastra, interpretarea este cea a obligativitatii acestor decizii de la pronuntare. De ce s-ar schimbat aceasta? Argumentele au fost numeroase, dar neconvingatoare. Unul dintre ele este acela ca s-ar prezuma ca judecatorul cauzei nu cunoaste dezlegarea pana la publicarea deciziei in Monitorul Oficial. Nimic mai fals! Judecatorul este o persoana avizata, studioasa, la curent cu numeroasele modificari legislative, care asimileaza in 30 de secunde textul de 2-3 randuri al minutei unei decizii pronuntate in interesul legii. Daca, prin absurd, am presupune ca judecatorul cauzei ar pierde din vedere o dezlegare foarte recenta data de Inalta Curte de Casatie si Justitie, avocatul partii interesate ar invoca-o desigur sau chiar partea insasi, pentru ca de multe ori justitiabilul roman este o persoana extrem de informata. Sesizarile Inaltei Curti de Casatie si Justitie de catre Procurorul General sunt cunoscute cu mult timp inainte de darea dezlegarii, motivarile acestuia se publica pe diverse canale de comunicare, iar solutia se poate adeseori anticipa de mediul juridic. Asadar, cine si ce anume nu stie?

11. Unde ne duce insa textul noului cod de procedura civila? Se pune semnul egalitatii intre decizie si dezlegare. De ce? Daca legiuitorul ar fi dorit sa faca o asemenea echivalare, ar fi facut-o de la inceput. Asa incat textul noului cod devine confuz. Trei alineate folosesc termenul decizie, iar ultimul pe acela de dezlegare (art. 502 din proiectul noului cod [2]). Instituie Codul de procedura civila un sinonim al termenului decizie, pentru aceasta situatie? Dupa parerea noastra, raspunsul este negativ. O sa o faca insa, in noua reglementare, si nu consideram ca aceasta ar fi ceva benefic.

12. Ce anume mai remarcam la proiectul noului cod? Remarcam ca se stabilesc termenele de redactare (30 de zile) si de publicare (15 zile) pentru deciziile in recursul in interesul legii. Termenul de 30 de zile pentru redactarea hotararilor judecatoresti a fost deja calificat ca fiind de recomandare. Fata de dificultatile practice in activitatea de motivare a unor decizii in recursul in interesul legii, dezvaluite la conferinta recenta, ne indoim ca Inalta Curte de Casatie si Justitie va avea posibilitatea sa se conformeze [3]. Putem spera asadar la respectarea termenului de 30 de zile pentru redactare? Este textul proiectului noului cod de procedura civila in acord cu realitatea? Dupa parerea noastra, raspunsul este negativ. Cand legea neaga realitatea, adaptam legea realitatii; facem respectarea legii posibila. Nu ne resemnam ca s-a consacrat solutia legislativa a obligativitatii de la publicare si nu tratam subiectul cu indiferenta didactica.

13. Cu sau fara respectarea termenului de redactare, se vor publica aceste decizii in Monitorul Oficial in 15 zile de la redactare? Noi, personal, avem serioase indoieli si vom arata de ce. O obligatie similara de publicare este prevazuta de art. 23 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004; citam: ”Hotararile judecatoresti definitive si irevocabile prin care s-a anulat in tot sau in parte un act administrativ cu caracter normativ sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor. Acestea se publica obligatoriu dupa motivare, la solicitarea instantelor, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, sau, dupa caz, in monitoarele oficiale ale judetelor ori al municipiului Bucuresti, fiind scutite de plata taxelor de publicare.”

Asemenea hotarari de anulare a unor acte normative cu caracter normativ produc efecte si in privinta tertilor, iar publicarea se face tot formal, pentru informare. Numai ca obligatia de publicare, neavand termen defipt, trebuie sa se faca de indata dupa motivare. Cate asemenea hotarari au fost publicate in Monitorul Oficial? Dupa stiinta noastra, foarte putine. Am remarcat de curand decizia nr. 471 din data de 30.01.2009 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, care anuleaza in parte Hotararea Guvernului nr. 343/2007 [4], dand dreptul proprietarilor ce au beneficiat de restituirea proprietatilor in baza Legii nr. 10/2001 [5] si ale caror constructii sunt ocupate de anumite categorii de chiriasi (unitati spitalicesti, insitutii publice etc.) la chirii mai mari in baza actului normativ anterior, Hotararea Guvernului nr. 1886/2006 [6]. Nu zabovim asupra acestui subiect [7] decat ca sa semnalam ca aceasta decizie nu a fost publicata nici pana in prezent in Monitorul oficial, desi a fost pronuntata in luna ianuarie 2009.

Asadar, din nou legiuitorul roman refuza realitatea si chiar o contrazice, statuand asupra unui termen pe care nu avem speranta ca Inalta Curte de Casatie si Justitie il va putea respecta, din motive obiective (dificultati organizatorice, numarul mare de decizii ce ar trebui trimise spre publicare, selectia si identificarea acestora etc.).

14. O discutie interesanta a privit posibilitatea aparitiei revirimentului asupra unor decizii in interesul legii. Dupa parerea noastra, strict teoretic, posibilitatea modificarii pozitiei Inaltei Curti de Casatie si Justitie asupra unor probleme de drept deja dezlegate ni se pare exclusa. Dezlegarile date sunt obligatorii pentru instante. Intr-o lume ideala (cum o vedere legiuitorul roman) aceasta obligativitate va conduce la aplicarea unei singure interpretari a legii, cea adoptata de Inalta Curte. Ceea ce  inseamna ca nu va mai exista practica neunitara asupra aceleiasi chestiuni de drept, astfel incat sesizarea Inaltei Curti in vederea canalizarii jurisprudentei spre solutia corecta nu ar trebui sa mai survina. Desigur insa ca in Romania de astazi cand se recunoaste public refuzul de conformare la dezlegarile date de Inalta Curte de Casatie si Justitie, posibilitatea aparitiei revirimentelor nu este exclusa. Este absurda teoretic, dar este posibila practic.

15. Desigur ca nu avem pretentia epuizarii acestui subiect ce s-a dovedit mult mai interesant si mai laborios decat anticipasem, ci numai de a va impartasi unele constatari ale noastre si de a lansa unele discutii, avand ca punct de pornire prelegerile si informatiile oferite participantilor la aceasta conferinta.


[1] republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 777 din 25 august 2004[2] Art. 502 din Proiect: ”1) Asupra cererii, Sectiile Unite se pronunta prin decizie.

(2) Decizia se pronunta numai in interesul legii si nu are efecte asupra hotararilor judecatoresti examinate si nici cu privire la situatia partilor din acele procese.

(3) Decizia se motiveaza in termen de cel mult 30 de zile de la pronuntare si se publica in cel mult 15 zile de la motivare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

(4) Dezlegarea data problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instante de la data publicarii deciziei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.”

[3] Numai revazand site-ul RecursinInteresulLegii.ro din luna octombrie 2009 remarcam ca intervalul de timp intre momentul pronuntarii deciziilor in interesul legii si data publicarii este de 8 luni (trei decizii de admitere din februarie 2009 au fost publicate abia in octombrie 2009).

[4] Hotararea Guvernului nr. 343/2007 privind modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 1.886/2006 pentru stabilirea cuantumului chiriilor aferente imobilelor care fac obiectul prevederilor art. 16 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, ale art. 1 alin. (10) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din Romania si ale art. 1 alin. (5) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au apartinut comunitatilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale din Romania, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 265 din 19 aprilie 2007

[5] Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005

[6] Hotararea Guvernului nr. 1886/2006 pentru stabilirea cuantumului chiriilor aferente imobilelor care fac obiectul prevederilor art. 16 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, ale art. 1 alin. (10) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din Romania si ale art. 1 alin. (5) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au apartinut comunitatilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale din Romania, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 15 din 10 ianuarie 2007

[7] Am dezvoltat pe larg subiectul in nota la decizia ICCJ, Sectia de contencios administrativ si fiscal nr. 471/2009, publicata in Curierul Judiciar nr. 8/2009, p. 454 si urm..

Cristina-Gabriela Rachita, avocat, Baroul Bucuresti

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “Realitati si perspective in legatura cu momentul efectului obligatoriu al deciziilor in interesul legii”

  1. judiciarius spune:

    Privitor la acelasi subiect, redau alaturat continutul opiniilor pe care le-am postat pe Lista Romana de Drept, inca din 20.12.2007:

    „Efectele hotãrârilor judecãtoresti

    Supun atentiei dvs. urmãtoarea situatie întâlnitã în practicã:

    Întrebare: Care este data de la care îsi produce efectele o decizie datã în
    recurs în interesul legii a Sectiilor Unite ale Înaltei Curti de Casatie si
    Justitie:
    Data pronuntãrii acesteia sau data publicãrii în Monitorul Oficial?

    1. Argumente pentru teza conform cãreia data de la care îsi produce efectele o
    decizie a Sectiilor Unite ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie datã în
    recurs în interesul legii este data pronuntãrii acesteia:

    Conform art. 255, alin.1 din Codul de Procedurã Civilã, hotãrârile prin care
    se rezolvã fondul cauzei în primã instantã se numesc „sentinte”, iar hotãrârile
    prin care se se solutioneazã apelul, recursul, precum si recursul în interesul
    legii ori în anulare se numesc „decizii”.
    Fiind prevãzut la capitolul IV, Sectiunea 1 din Codul de Procedurã Civilã,
    legiutorul român a inclus si recursul în interesul legii la sectiunea hotãrâri
    judecãtoresti.
    Acceptând teza cã decizia datã în recurs în interesul legii de cãtre Sectiile
    Unite ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie sunt hotãrâri judecãtoresti,
    atunci efectele obligatorii pentru instantele de judecatã se produc de la data
    pronuntãrii hotãrârii.
    Cu alte cuvinte, instantele de judecatã sunt obligate sã tinã cont de
    dezlegãrile date problemelor de drept solutionate de cãtre Sectiile Unite ale
    Înaltei Curti de Casatie si Justitie, efectele deciziilor producându-se asupra
    tuturor hotãrârilor judecãtoresti ale instantelor de judecatã, începând cu data
    pronuntãrii deciziei aplicabile spetei datã în recurs în interesul legii.
    Ca si orice hotãrâre judecãtoreascã, decizia datã în recurs în interesul legii
    de cãtre Sectiile Unite ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie, este
    obligatorie pentru instantele de judecatã de la data pronuntãrii, numai în acest
    mod realizându-se scopul instituirii acestei cãi extraordinare de atac – si
    anume realizarea unei jurisprudente unitare pe întreg teritoriul tãrii.
    Pozitia instantei supreme în ierarhia judiciarã impune efectul obligatoriu al
    deciziilor date în recurs în interesul legii asupra tuturor litigiilor aflate pe
    rolurile instantelor de judecatã care nu au primit o dezlegare a fondului pânã
    la data pronuntãrii deciziei instantei supreme. Aceste efecte nu se produc
    asupra hotârârilor judecãtoresti examinate de instantele de judecatã pânã la
    data pronuntãrii deciziei instantei supreme.

    2. Argumente pentru teza conform cãreia data de la care îsi produce efectele o
    decizie a Sectiilor Unite ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie datã în
    recurs în interesul legii este data publicãrii în Monitorul Oficial:

    Conform art. 329, alin.2 din Codul de Procedurã Civilã, deciziile prin care se
    solutioneazã sesizãrile se pronuntã de Sectiile Unite ale Înaltei Curti de
    Casatie si Justitie si se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Vointa legiutorului este clarã în ceea ce priveste obligativitatea publicãrii.
    Dacã efectele publicãrii în Monitorul Oficial a actelor normative îl
    constituie însãsi intrarea lor în vigoare, conform art.10-11 din Legea
    nr.24/2000, Republicata, în cazul hotãrârilor judecãtoresti, efectele publicãrii
    în Monitorul Oficial îl constituie numai opozabilitatea generalã a deciziei si a
    efectelor ei numai pentru viitor. Opozabilitatea generalã presupune aplicarea
    unitarã a principiilor dezlegate de instanta supremã atât în instantele
    judecãtoresti, pentru litigiile al cãrui fond nu a fost examinat, cât si pentru
    viitoarele litigii, dar si în afara procedurilor de judecatã atunci când
    problemele de drept dezlegate suferã interpretãri diferite în viata economicã si
    socialã a persoanelor juridice/fizice.

    Pentru instantele de judecatã, decizia datã în recurs în interesul legii de
    cãtre Sectiile Unite ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie este obligatorie
    însã de la data pronuntãrii, conform minutei sedintei de judecatã a instantei
    supreme ori a unui certificat de grefã eliberat persoanei interesate de Arhiva
    Sectiilor Unite.

    Opinii?”

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.