Secţiuni » Jurisprudenţă
JurisprudenţăCEDOCJUECCRÎCCJJurisprudenţă curentă ÎCCJ / Dezlegarea unor chestiuni de drept / Recurs în interesul legii
Curţi de apelTribunaleJudecătorii
Curtea Constituţională
DezbateriCărţiProfesionişti
Marieta SAFTA


Conf. univ. dr. Marieta SAFTA

Obiectie de neconstitutionalitate respinsa cu opinie separata. Legea-cadru privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice
26.11.2009 | Razvan LUNGU, SAVESCU NITOIU SI ASOCIATII

JURIDICE - In Law We Trust

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009 a fost publicata Decizia Curtii Constitutionale nr. 1415 din 4 noiembrie 2009 referitoare la constitutionalitatea dispozitiilor Legii- cadru privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice.

Obiectul controlului de constitutionalitate il constituie dispozitiile Legii-cadru privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, in ansamblu, precum si anumite prevederi, in mod punctual.

1. Referitor  la criticile de neconstitutionalitate extrinseca

Autorii sesizarii au criticat imprejurarea ca Guvernul si-a asumat raspunderea, in aceeasi zi, pentru trei proiecte de legi, ceea ce, in opinia acestora, ar reprezenta o incalcare a dispozitiilor art. 114 din Constitutie, care consacra posibilitatea Guvernului de a-si asuma raspunderea in fata Camerei Deputatilor si a Senatului, in sedinta comuna, asupra unui program, a unei declaratii de politica generala sau a unui proiect de lege.

Curtea a respins critica, aratand ca Guvernul poate recurge la angajarea raspunderii sale, indiferent de faza in care se afla procedura legislativa, rorlul unei asemenea proceduri fiind acela de a coagula o majoritate parlamentara, dar si de a surmonta actele obstructioniste ale opozitiei in cursul dezbaterilor legislative. De asemenea, Curtea a retinut ca Guvernul a recurs la aceasta procedura in extremis, intrucat structura politica a Parlamentului nu permitea adoptarea proiectului de lege in procedura uzuala sau de urgenta.

2. Referitor la exceptarea unor categorii de personal de la aplicarea legii-cadru

Autorii sesizarii au apreciat ca exceptarea angajatilor Bancii Nationale a Romaniei, ai Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, ai Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor si ai Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private de la prevederile legii criticate este neconstitutionala, intrucat creeaza o discriminare intre categoriile de angajati din sistemul public, iar salarizarea acestora nu va mai fi unitara, cum prevede titlul legii, ci diferentiata.

Curtea a respins aceste critici, motivand ca este dreptul suveran al legiuitorului de a stabili exceptii si de a acorda unor categorii de personal un regim salarial mai favorabil, tinand cont de domeniul de activitate in care acestea isi desfasoara activitatea.

3. Referitor la cresterile salariale etapizate in 2010-2015

Autorii sesizarii au apreciat ca dispozitiile din legea-cadru care stabilesc cresteri salariale etapizate ale unor categorii de angajati prin legi speciale, reprezinta o discriminare nepermisa in ceea ce priveste salarizarea diverselor categorii de personal bugetar.

Curtea a respins criticile, aratand ca etapizarea stabilita de lege are ca scop impiedicarea scaderilor salariale in perioada 2010-2015. Insa, faptul ca unele salarii vor cunoaste cresteri, iar altele vor stagna, nu reprezinta o discriminare, ci are semnificatia incercarii de instituire a unui cadru unitar de salarizare, cu inlaturarea marilor discrepante salariale.

4. Referitor la interzicerea cumulului de functii

Autorii sesizarii au criticat dispozitiile din legea-cadru care limiteaza posibilitatea ocuparii prin cumul a unor functii, aratand ca acestea ar contraveni dreptului la munca si ar fi discriminatorii.

Respingand aceste critici, Curtea a apreciat ca legiuitorul are dreptul de a interzice cumulul de functii in sistemul bugetar cu titlu de principiu si de a permite cumulul acolo unde situatia, in mod obiectiv si rational, o cere. Insa, Curtea a formulat o rezerva in ceea ce priveste situatiile in care chiar Constitutia permite cumulul de functii, cum ar fi, spre exemplu, cazul Avocatului Poporului, al judecatorilor, procurorilor, consilierilor de conturi sau judecatorilor Curtii Constitutionale.

5. Referitor la situatia personalului care revine din concediu pentru ingrijjirea copilului

In ceea ce priveste critica referitoare la incalcarea principiului egalitatii in fata legii de catre acele dispozitii ale legii-cadru care confera personalului care s-a aflat in concediu platit pentru cresterea si ingrijirea copilului in varsta de pana la 2 ani, respectiv 7 ani, in cazul copilului cu handicap, precum si personalului ale carui raporturi de munca sau raporturi de serviciu au fost suspendate din alte cauze, la reluarea activitatii, dreptul la salariul de baza aferent gradului sau treptei profesionale in care a fost incadrat anterior suspendarii, Curtea a aratat ca este de neconceput ca prin efectul concediului pentru cresterea si ingrijirea copilului persoana in cauza sa avanseze in grad, intrucat s-ar produce, in plan profesional, o discriminare intre aceasta si celelalte persoane care au desfasurat in mod efectiv o activitate.

6. Referitor la sporul pentru nevazatorii cu handicap accentuat

Curtea a apreciat ca in cazul nevazatorilor cu handicap accentuat dispozitiile legii-cadru trebuie interpretate in sensul ca sporul de 15% aferent handicapului accentuat se adauga la cel de 30% prevazut pentru toate categoriile de angajati platiti din fonduri publice, aceasta interpretare necontravenind dispozitiilor constitutionale referitoare la protectia persoanelor cu handicap.

7. Referitor la posibilitatea Guvernului de a acorda sporuri peste limita de 30%

Curtea a respins criticile de neconstitutionalitate aratand ca textele constitutionale nu limiteaza dreptul Guvernului de a acorda suplimentari de sporuri pentru categorii de personal pe care Guvernul le va desemna. De asemenea, Curte a retinut ca legea i-a conferit Guvernului o imputernicire delegata pentru acordarea unor astfel de suplimentari.

8. Referitor la orele suplimentare

In ceea ce priveste critica referitoare la excluderea de la plata a orelor suplimentare pentru anul 2009, pentru motivul ca ar incalca dreptul la munca, Curtea a aratat ca devin aplicabile dispozitiile Codului muncii privitoare la timpul de munca si timpul de odihna, fiind necesar ca orele suplimentare sa fie platite in cursul anului 2010.

9. Referitor la competenta instantelor de contencios administrativ

Fata de critica referitoare la stabilirea in sarcina instantelor de contencios administrativ a competentei de a solutiona contestatiile impotriva masurilor ordonatorilor de credite privitoare la stabilirea salariilor de baza individuale, a sporurilor, a premiilor si a altor drepturi, Curtea a aratat ca legiuitorul constituant a acordat legiutorului originar sau delegat competenta exclusiva de a legifera in materia procedurii de judecata.

In sfarsit, Curtea a reiterat jurisprudenta sa anterioara, precizand ca puterea de lucru judecat ce insoteste actele jurisdictionale, deci si deciziile Curtii Constitutionale, vizeaza atat considerentele, cat si dispozitivul deciziilor, care sunt general obligatorii si se impun cu aceeasi forta tuturor subiectelor de drept.

OPINIA SEPARATA

In opinia separata, judecatorii Aspazia Cojocaru, Tudorel Toader si Puskas Valentin Zoltan au retinut, in esenta, urmatoarele:

– este neconstitutionala practica angajarii repetate a raspunderii Guvernului, in aceeasi sesiune parlamentara si, cu atat mai mult, in aceeasi zi, avand drept consecinta diminuarea rolului Parlamentului, unica autoritate legiuitoare;

– legea nu intruneste cerintele de precizie, claritate, accesibilitate si previzibilitate și in acest sens se aminteste jurisprudenta Curtii Constitutionale si cea a Curtii Europene a Drepturilor Omului;

– instituirea unor exceptii de la aplicarea legii pentru anumite categorii de personal contravine caracterului unitar al legii  si creeaza o discriminare intre categoriile de salariati;

– principul suprematiei legii, care impune ca drepturile de natura salariala sa se stabileasca numai prin norma juridica de forta legii, este incalcat prin posibilitatea conferita Guvernului de a acorda suplimentari de sporuri peste limita de 30%;

– dispozitiile referitoare la sporurile pentru nevazatorii cu handicap accentuat nu sunt suficient de clare, ceea ce poate conduce la situatia ca acesti salariati, fie sa nu beneficieze de toate sporurile acordate la locul de munca, daca acestea insumeaza 30% din salariul de baza, fie sa nu beneficieze de sporul special de 15%, ceea ce conduce la discriminare;

– prin limitarea cumulului de functii, se  ingradeste dreptul la munca.

SĂVESCU NIŢOIU ŞI ASOCIAŢII (SNSA)

Aflaţi mai mult despre ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!









JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]

JURIDICE recomandă e-Consultanta, consultantul tău personal în finanţare


Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.