Flux noutăţi
AnunţuriEnglishInternaţionalJURIDICE.ro
2 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

Normarea muncii judecatorilor. Discutiile din CSM. Punctul de vedere al CSM

04.12.2009 | JURIDICE.ro
Abonare newsletter

Plenul CSM a discutat joi, 3 decembrie 2009, Programul pentru stabilirea volumului optim de munca si asigurarea calitatii activitatii in instante in anul 2010.

Alexandrina Radulescu a facut un istoric al programului, subliniind ca s-a lucrat alaturi de 4 psihologi care au inceput activitatea in luna mai si care au facut o pretestare si ca “din rezultate urmeaza o noua pretestare pentru 112 judecatori care va avea loc in 2010. Aceste pretestari ne ajuta sa aflam care sunt solicitarile si suprasolicitarile judecatorilor. Eram obligati sa facem acest lucru. In derularea acestui proces, in pretestare s-au dat primele concluzii. Suprasolicitarile provin si din cauza faptului ca nu exista o repartizare a cauzelor din punct de vedere al complexitatii cauzelor. Se afecteaza atentia judecatorilor. Acest produs ne ajuta sa echilibram volumul de munca si sa ne culegem informatii foarte importatante. Acest program are mai multe functii. Nu e un program definitiv. El face trecerea de la a numara dosarele la a stabili un volum de munca pe alte baze. Am stabilit si felul in care vom culege aceste observatii. Acum e un progam care pregateste o stabilire a volumului de munca la un anumit standard. Lucrurile trebuie sa fie unificate la nivel national.”

Dan Lupascu a spus ca “sa nu ne astaptam la minuni. Sunt si destule critici, plecand de la competenta constitutionala a CSM pana la aspecte de fond. Inclusiv domnul dr. Dieter Slafen a aratat rezerve serioase. L-am rugat sa puna pe hartie ca sa raspundem. Programul dezavantajeaza instantele cu volum mic de activitate si care vor face abstractie. In ultima vreme s-au intensificat initiativele locele, si-au stabilit cu de la sine putere volumul de activitate. Riscul acestui program e ca la instantele foarte incarcate sa se dea prim termen peste un numar considerabil de luni (5-6 luni). Ramane sa alegem ceea ce e in beneficiul sistemului judiciar. Tot mai multi asteapta normarea muncii. Avem experienta ca dupa ce se aplica “ceva” sa realizam ce inseamna acel “ceva”. Punand in balanta toate acestea, parerea mea personala, daca aplicam cu titlu periodic poate fi un inceput. Nu vom fi scutiti de critici insa. Ar trebui sa revedem hotararea noastra care reglementeaza gradele de complexitate. Se sustine ca nu sunt prevazute cauzele de contencios, de exemplu (de catre colegii de la Bacau).

Cristian Deliorga declara ca procurorii s-au aratat extrem de circumspecti. “Dupa parerea mea, pericolul mare ar fi sa constatam ca volumul optim e altceva decat noi ne asteptam si sa constatam ca suntem prea multi judecatori sau sau prea multi procurori.”

Alexandrina Radulescu completeaza ca ceea ce a spus domnul Lupascu a fost comentat in intalnirile grupului. “Noi, practic, am anticipat acest lucru. Este evident ca am stabilit pentru implementarea programului ca e nevoie de o sedinta cu informaticienii la tribunale pentru a pregati bazele acestui program. Nu sunt lucruri care ne-au scapat. Am spus ca evaluarea o facem la 3 luni. Programul face trecerea de la a numara dosare la a numara puncte.”

Dan Lupascu revine si spune ca “mai exista un risc si anume ca in prima jumatate a anului sa se repartizeze toate cele 3960 de puncte si in luna septembrie sa spuna, “ba pardon, am realizat punctajul”. Pentru a ne lega de anumite chestiuni care sunt in faza de proiect, propunerea Comisiei Juridice e de a nu modifica Regulamentul. Mai e ceva. E posibila reducerea normei cu pana la 40% pentru cei care desfasoara alte activitati. Presedintii de instante vor convoca Colegiile de Conducere si vor spune iata… Sunt necesare acele evaluari la 3 luni.”

Ana Labus afirma ca nu mai face referire la criticile din sistem deja antamate. “Instantele si parchetele cu volum redus de activitate pot fi dezavantajate. Asa zisa baza stiintifica de la care pleaca programul e usor exotica. Trebuie sa explicam unde duce aceste program. 90% din continutul programului nu e priceput (de colegii de la Curtea de Apel Galati, spre exemplu). In caz contrar, ne vom izbi de un refuz si vor continua sa faca cum cred ei. Ne-au intrebat de ce nu am pornit de la o medie de 30 de dosare de o complexitate medie.”

Dan Lupascu raspunde se poate ajunge la acest procent insistand ca “trebuie sa-l citeasca si aiba putina bunavointa”.

Virgil Andreies intervine spunand ca s-a muncit pe aceste program si ca “are niste momente care ar putea sa-l vulnerabilizeze in sensul ca aceasta baza stiintifica a pornit de la o activitate formala de completare a acelor fise. Va exista o atitudine de respingere din partea instantelor cu volum mic. Ideea e sa-l aprobam si sa verificam periodic cum se aplica. Trebuie aplicat in paralel cu programul privind complexitatea cauzelor.”

Dan Chiujdea spune ca in mod clar programul are si parti pozitive si negative. Partile pozitive “sunt o radiografie, o poza in privinta normarii activitatii. Acest program trebuie sa ne duca pe noi la a gandi solutii, la depasirea acestui volum optim raportat la instantele cu volum redus de activitate.Vom fi obligati sa oferim solutii in conditiile in care ni se va spune, pe buna dreptate, ca impartim magistratura in 2 categorii, si atunci odata cu verificarea periodica, sa previzionam in legatura cu ce am putea face. Ma pun in situatia colegilor judecatori in cazul in care au ajuns la numarul de puncte precizat de domnul Lupascu. Vor veni sa ne intrebe ce faceti pentru noi? ce solutii ne oferiti?”

Virgil Andreies spune ca acest lucru nu ar fi atat de grav insa “s-ar putea ca acest program sa fie invocat pentru alte masuri care vor fi luate in Colegiile de Conducere”.

Alexandrina Radulescu afirma ca “anticipam niste riscuri. Trebuie sa dam toata informatia. E foarte important sa aiba informatii si sa se dezbata informatii cu informaticienii.”

Virigil Andreies subliniaza ca programul nu trebuie sa se desfasoare in detrimentul justiabilului.

Lidia Barbulescu intreaba cum se va implementa acest program la Inalta Curte.

Alexandrina Radulescu raspunde ca programul nu se adreseaza Inaltei Curti.

Dan Lupascu subliniaza ca “demersurile noastre trebuie sa fie pe solutii care sa faca viabil programul. Chestiunea cu care trebuia sa incepem era cui apartine competenta de a norma activitatea. Din acest moment, punem piciorul in prag si spunem ca normarea o face CSM.”

Anton Pandrea spune ca un judecator la o judecatorie de sector din Bucuresti pleaca la ora 16 indiferent ca e in sedinta sau nu, nici pronuntarile nu le scrie. O solutie ar fi “sa revedem si renuntarea la unele instante”.

Florica Bejinaru informeaza ca in urma unei vizite facute alaturi de colegi judecatori in vara aceasta in Anglia si Tara Galilor judecatorii de acolo au o procedura de doar 15 pagini si sunt foarte eficace. “La noi, procedura conduce dosarul. Haideti sa recunoastem de cate ori sa amana dosarele pentru ca vrea avocatul sau partea. Procedurile trebuie simplificate in sensul de a da parghii judecatorilor. Acest program, dincolo de critici, e un inceput. Ceea ce putem face este ca cei care lucreaza in acele echipe in coduri sa sprijine si sa faca propuneri in acest sens.”

“Dispozitiile din viitoarele coduri nu ne ajuta deloc” afirma Dan Lupascu.

Lidia Barbulescu spune “sa nu pierdem din vedere ca datorita acestui formalism al procedurii, avem colegi care abia asteapta sa amane o cauza, care admit probe in rate…”

Dan Chiundea declara ca desfiintarea instantelor e o “decizie politica. Va trebui sa vedem cum convingem.”

Gheorghe Buta exprima un punct de vedere mai indepartat fata de cele discutate, respectiv “scopul a fost conceput ca o chestiune prea inchisa fara sa fie deschis spre o corelare cu alte autoritati. Trebuie implicate acestea. Mi se pare extrem de important realizarea programului pentru a vedea argumentele necesare in fata autoritatilor (vezi Pactul pentru Justitie). Exista numeroase acuze la adresa eficientei justitiei, dar de 20 de ani masurile sunt minime. Toate se pun in carca magistratilor, in special a judecatorilor. Cum poate reactiona? Sa spuna ca lucreaza mult? O spunem. In clipa in care aratam Parlamentului, Executivului, situatia fundamentata stiintifica, ca activitatea judecatorilor e mai mare cu 200%, spre exemplu, decat cea normala…. Pe de alta parte, e destul de putin pragmatic si eficient. Aici intervin ceilalti factori de pericol, relevati aici. Din pacate, doresc sa isi usureze activitatea. Comentand asupra complexitatii, totdeauna va fi presiune pe cel care va face asta. Toti vor incerca sa-si creasca gradul de complexitate pentru a justifica schema. E o atitudine absolut fireasca. Programul e asteptat sa fie o degrevare a magistratilor. Mi-e teama ca aceasta implementare sa nu se intoarca impotriva justitiabilului. O atitudine negativa s-ar intoarce nefavorabil asupra justitiei. E foarte greu sa-i determinam pe colegi sa aiba o atitudine mai moderata. Nu am acum o solutie pentru a tempera dorinta colegilor de a inchide sedinta la ora 4, sa redacateze in 30 de zile toate dosarele. Are si efecte beneficie si perverse. Ar trebui mers in paralel cu complexitatea gradelor. Acest aspecte ar trebui rezolvate mult mai repede.”

Alexandrina Radulescu spune ca gradele de responsabilitate sunt prestabilite. “Doar pentru anul anul viitor, ne propunem sa avem in vedere ceea ce spuneti. Dosarul il prevezi si il repartizezi ca o suma de puncte. Acestea sunt standardizate. Au fost elaborate de curtile de apel. Ne-am folosit de acel document oficial. A fost o suma de pareri.”

Gheorghe Buta e de parere ca trebuie raspuns si la acele opinii minoritare. “Mi se pare important pentru program, se pot gasi solutii alternative la proces, suplimentarea schemelor. Pe ce temei? In clipa cand va exista acest program fundamentat, se pot trece la luarea de masuri, inclusiv masuri legislative.”

Simina Tanasescu declara ca a avut numeroase discutii cu magistrati care au ridicat problema normarii si “si-au ridicat ochii spre CSM. Nu au cum sa faca instantele sau Executivul. Cu titlu personal, a nu incerca nimic inseamna a abdica de la obligatiile care ii revin CSM. Fara indoiala ca vor exista intentii de pervertire. Magistratii alcatuiesc o institutie gestionata de CSM. O viziune din partea societatii civile, ci a justitiabililor, care se regasec in situatia de a se confrunta cu situatii extrem de neplacute din partea  magistratilor, grefierilor. Vorbesc din perspectiva celui care a fost magistrat 2 ani. Nu pot sa relatez toate conversatiile private pe care le-am avut.”

Virgil Andreies spune ca “propunerea notei este in sensul celor spuse de dumneavoastra, adica CSM.”, propunand insusirea punctului de vedere al Directiei.

Membrii prezenti: Virgil Andreies, Lidia Barbulescu, Florica Bejinaru, Gheorghe Buta, Dan Chiujdea, Cristian Deliorga, Costel Dragut, Ggeorghe Groza, Gratiana Isac, Ana Labus, Dan Lupascu, Anton Pandrea, Alexandrina Radulescu, Irina Zlatescu, Simina Tanasescu.

A se vedea si Program privind stabilirea volumului optim de munca si de asigurarea calitatii activitatii in instante in anul 2010

Pentru Juridice.ro, Alina Matei

Comunicat CSM: „Consiliul Superior al Magistraturii este singurul organism din sistemul judiciar românesc abilitat să procedeze la normarea muncii judecătorilor, preocupare pe care o manifestă în derularea proiectului pentru stabilirea volumului optim de muncă şi asigurarea calităţii activităţii în instanţă. Este exclusă exercitarea acestui atribut de către orice alt organism, inclusiv  de către Colegiile de conducere ale instanţelor de judecată.

În calitate de garant al independenţei justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturi are competenţa elaborării şi implementării proiectului pentru stabilirea programului optim de muncă.

Proiectul vizează soluţionarea cu celeritate a cauzelor aflate pe rolul instanţelor de judecată cu respectarea drepturilor procesuale ale părţilor implicate în derularea procedurilor judiciare în conformitate cu prevederile art. 6 din Convenţie, în vederea optimizării activităţii judiciare.

Scopul programului îl constituie asigurarea calităţii actului de justiţie prin: stabilirea unui standard anual în raport de numărul, complexitatea şi stadiul procesual al dosarelor, alocarea unui timp adecvat fiecărei cauze, evitarea riscurilor legate de afectarea randamentului profesional al judecătorilor.

De asemenea, programul urmăreşte creşterea eficienţei activităţii instanţei prin echilibrarea volumului de muncă.

Proiectul discutat azi de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii se va materializa în conţinutul unei hotărâri, document ce urmează a fi publicat pe pagina de internet a instituţiei.”

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , , , , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Au fost scrise până acum 2 de comentarii cu privire la articolul “Normarea muncii judecatorilor. Discutiile din CSM. Punctul de vedere al CSM”

  1. grefierd spune:

    Comunicatul CSM este lege! Comunicat CSM: “Consiliul Superior al Magistraturii este singurul organism din sistemul judiciar românesc abilitat să procedeze la normarea muncii judecătorilor, preocupare pe care o manifestă în derularea proiectului pentru stabilirea volumului optim de muncă şi asigurarea calităţii activităţii în instanţă. Este exclusă exercitarea acestui atribut de către orice alt organism, inclusiv de către Colegiile de conducere ale instanţelor de judecată.
    Oare de ce se ocupa si de grefieri? Cum stabileste volumul optim de munca pentru magistrati? Simplu: mai transferam sarcini grefierilor!!! Superba gandirea CSM dupa ce a apreciat ca nu se impune crearea unui organism independent pentru personalului auxiliar, fiind mai constructiv a se crea un birou pentru „auxiliari” in subordinea CSM, astfel incat problemele sa nu se auda si fara sanse de a se rezolva vreodata. A inceput oare campania electorala si la CSM?

  2. lexick spune:

    Da , pai este bine . Ca de ex. la Tribunalul Constanta care are 15 grefieri pe sectie penala , la un volum de 10-12 dosare pe sedinta (apeluri, recursuri,fonduri) , iar la Judecatoria Constanta 5-6 grefieri pe aceiasi sectie penala intra cu 30-35 dosare (numai FONDURI) . Aceiasi Curte de Apel mareata face repartizari dupa bunul plac. Cu ce crede CSM-ul ca va imbunatati ceva avand in vedere ca tot maretele Curti de Apel vor face pe dracu in patru sa le fie lor super bine si la garla cu restul.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereCărţiEvenimenteProfesioniştiRomanian Lawyers Week