Secţiuni » Comunicare profesională
Comunicare profesionalăComunicate profesioniştiEvenimente programateEvenimente recenteOportunităti de carieră

Intalnire Grup de Lucru a RECJ Statutul judecatorilor – Roma, 13 noiembrie 2009. Cum a fost
06.12.2009 | JURIDICE.ro

Secţiuni: Comunicare profesională
JURIDICE - In Law We Trust

Procurorul Cristian Deliorga, membru CSM, a prezentat joi, 3 decembrie 2009, spre informare Plenului CSM, concluziile Raportului privind lucrările grupului de lucru „Statutul judecătorilor”, organizat în cadrul Reţelei Europene a Consiliilor Judiciare, ce a avut loc în data de 13 noiembrie 2009, la Roma, Italia.

Redam textul integral al Raportului:

“Prima întâlnire a Grupului de Lucru a RECJ “Statutul judecătorilor” a debutat cu o trecere în revista a izvoarelor internaţionale de drept care reglementează acest aspect, făcută de către domnul Nicola LETTIERI, membru al Reprezentanţei Permanente a Italiei la Consiliul Europei.

În continuarea discuţiilor, domnul Raffaele SABATO, membru în cadrul Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni (CCJE) a efectuat o prezentare a reglementărilor internaţionale referitoare la standardele europene în materie, o comparaţie între independenţa şi eficienţa şi poziţia judecătorului în acest context, răspundere şi transparenţă, precum şi rolul unui Consiliu pentru Justiţie.

Astfel, domnul SABATO a descris implicarea Uniunii Europene în acest domeniu arătând că această entitate s-a preocupat de peste 15 ani de subiectul profesionalismului în sistemul judiciar, în special în domeniul formării (a se vedea şi Comunicarea CE nr.29/2006 referitoare la formarea în domeniul judiciar la nivelul UE), dar şi de sprijinul acordat EJTN şi ENCJ. De asemenea, au fost menţionate şi Recomandarea R(94) 12/1994 privind eficienţa şi rolul judecătorilor, Recomandarea nr.19(2000) privind rolul Ministerului Public în cadrul sistemului judiciar şi Carta Europeană pentru statutul judecătorului (1998).

În continuare, domnul SABATO a prezentat Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) şi Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni (CCPE), precum şi opiniile adoptate de acestea.

S-a precizat că membrii CCJE sunt judecători în funcţie, iar asociaţiile profesionale ale judecătorilor au statut de observator. Astfel, opiniile pe care CCJE le adoptă în fiecare an, referitoare la subiectele incluse în cadrul Planului Global de Acţiune pentru Judecători, constituie vocea comunităţii sistemelor judiciare din Europa. CCJE are o funcţie consultativă pe lângă Comitetul de Miniştri ai Consiliului Europei pentru chestiuni generale privind independenţa, imparţialitatea şi competenţa judecătorilor. De asemenea, CCJE poate să primească solicitări din partea altor organisme ale Consiliului Europei în vederea emiterii unor opinii. Deşi opiniile exprimate de CCJE au în vedere situaţiile naţionale existente, totuşi aceste opinii conţin propuneri inovatoare pentru îmbunătăţirea statutului judecătorilor şi a serviciului public oferit în domeniul justiţiei.

S-a precizat că membrii CCPE sunt procurori în funcţie, iar asociaţiile profesionale ale procurorilor au statut de observator.

Au fost menţionate avizele CCJE, după cum urmează:

§         avizul nr.1 (2001) referitor la standardele privind independenţa puterii judecătoreşti şi inamovibilitatea judecătorilor;

§         avizul nr.2 (2001) privind finanţarea şi administrarea instanţelor cu referire la eficienţasistemului judiciar şi la articolul 6 al Convenţiei europene privind drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului;

§         avizul nr.3 asupra principiilor şi regulilor privind imperativele profesionale aplicabile judecătorilor şi în mod deosebit a deontologiei, comportamentelor incompatibile şi imparţialităţii;

§         avizul nr.4 ( 2003 ) privind formarea iniţială şi continuă specifice judecătorilor la nivel naţional şi European;

§         avizul nr.5 referitor la regulile şi practicile privind desemnările la Curtea Europeană a Drepturilor Omului;

§         avizul nr.6 ( 2004 ) asupra procesului echitabil într-un termen rezonabil şi rolul judecătorilor în acest proces, luând în considerare mijloacele alternative de soluţionare a disputelor;

§         opinia nr.7 (2005) privind “justiţia şi societatea”;

§         opinia nr.8 prov (2006) cu privire la “rolul judecătorilor în protecţia domniei legii şi a drepturilor omului în contextul terorismului”;

§         opinia nr.9 (2006) privind rolul judecătorilor naţionali în asigurarea unei aplicări efective a dreptului internaţional şi european;

§         avizul nr.10 (2007) referitor la Consiliul Justiţiei în serviciul societăţii;

§         avizul nr.11 (2008) privind calitatea hotărârilor judecătoreşti;

§         avizul nr.12 (în curs de adoptare) privind relaţiile dintre judecători şi procurori (Declaraţia de la Bordeaux + nota explicativă);

În ceea ce priveşte formarea judecătorilor s-a arătat că prin avizul CCJE nr.4 se stabilesc standarde, astfel încât se arată că legea trebuie să prevadă formarea profesională nu numai ca un drept, dar şi ca o obligaţie. În acest sens, o instituţie independentă (spre exemplu, Consiliul pentru Justiţie) trebuie să aibă competenţe în domeniu şi nu Ministerul Justiţiei. De asemenea, se precizează prin avizul nr.10 CCJE ca cea mai bună soluţie pentru formarea magistraţilor o constituie existenţa unei Şcoli pentru Magistraţi, care să funcţioneze independent, sub supravegherea unui Consiliu pentru Justiţie.

Referitor la recrutarea magistraţilor, s-a amintit avizul nr.10 CCJE prin care se aminteşte că procesul de recrutare trebuie să fie transparent, astfel încât şi judecătorii şi societatea să fie constienţi că numirea noilor judecători se face pe baza meritelor profesionale, a calificărilor, abilităţilor, integrităţii, independenţei, impartialităţii şi eficienţei.

De asemenea, Consiliul pentru Justiţie trebuie să se asigure că procedurile de numire şi promovare a judecătorilor sunt deschise unui număr cât mai mare de candidaţi şi reflectă ansamblul societăţii.

Totodată, avizul nr.10 CCJE arată că evaluarea profesională a magistraţilor nu trebuie să privească doar o examinarea a competenţei profesionale (juridice), ci trebuie să vizeze şi calităţile personale, precum şi abilităţile de comunicare. Dacă funcţia judiciară presupune calităţi tehnice şi personale deosebite, ar trebui stabilit un cadru comun european pentru evaluarea acestora.  În acest sens, Consiliul pentru Justiţie ar trebui să joace un rol fundamental în identificarea criteriilor generale pentru evaluare.

Astfel, Consiliul pentru Justiţie trebuie să aibă compentenţa privind recrutarea, numirea şi promovarea judecătorilor, iar aceste sarcini trebuie exercitate într-o independenţă absolută faţă de Legislativ sau Executiv, dar şi cu o transparenţă absolută în ceea ce priveşte criteriile de selecţie.

În ceea ce priveşte deontologia profesională, s-a arătat că, în unele ţări europene, deontologia constituie un set de reguli etice aplicabile membrilor profesiei şi că există o conexiune între regulile etice şi regulile disciplinare, iar uneori aceste noţiuni se suprapun.

De asemenea, se consideră că este necesar ca şcolile de formare profesională a magistraţilor să includă în programa de formare şi materia deontologiei profesionale.

În acest context, s-a amintit de Principiile de la Bangalore privind Conduita Judiciară, adoptate în anul 2001 de către Grupul privind Integritatea Judiciară din cadrul ONU, revizuite de Conferinţa Preşedinţilor de Curţi Supreme (Haga, 26 noiembrie 2002) pe baza comentariilor Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni. Principiile au fost avizate prin rezoluţia ECOSOC nr.2006/23 şi au fost adoptate în forma finală în anul 2007, la Viena.

Cele şase valori judiciare, exprimate fiecare într-un “principiu” care este detaliat printr-o serie de reguli, sunt următoarele:

§         Independenţă

§         Impartialitate

§         Integritate

§         Corectitudine

§         Egalitate (de tratament)

§         Capacitate profesională şi diligenţă.

Referitor la viitorul unui statut al judecătorilor se consideră că în majoritatea ţărilor curentul actual priveşte responsabilizarea sistemului judiciar (prin schimbarea viziunii de la “a treia putere a statului” către “servicii judiciare”) şi este necesar să fie analizat şi rolul fenomenului de globalizare.

De asemenea, trebuie dezvoltată transparenţa regulilor de conduită, iar bunele practici în domeniu nu trebuie să fie corelate cu sancţiuni şi este necesar să fie definit rolul sistemului judiciar în ansamblul său (inclusiv cu asociaţiile profesionale ale magistraţilor).

În continuarea discuţiilor, fiecare participant a prezentat organizarea sistemului judiciar din ţară respectivă, din prisma reglementărilor naţionale privind salvgardarea independenţei sistemului judiciar, urmând ca, ulterior întâlnirii, să fie întocmită o minută care să conţină, în rezumat, toate aceste prevederi la nivelul statelor membre UE.

Următoarea întâlnire a grupului de lucru a fost stabilită pentru data de 15 ianuarie 2010 (la sediul Consiliului Superior al Magistraturii din Italia), urmând ca subiectele ce vor fi discutate să privească:

Cariera magistraţilor:

1. Sistemul de recrutare şi selecţia magistraţilor (judecători şi procurori)

2. Structurile responsabile pentru formarea iniţială şi continuă a judecătorilor şi a procurorilor

3. Evoluţia carierei

4. Evaluarea capacităţii profesionale şi a condiţiilor psiho-fizice ale magistraţilor în funcţie

5. Numirea magistraţilor în funcţii de conducere

Alte subiecte propuse pentru întâlnirile viitoare ale grupului de lucru:

Independenţa externă:

6.      Alcătuirea şi atribuţiile Consiililor pentru Justiţie, cu referire specifică la posibilitatea prezenţei unor membrii ai societăţii civile (ex. persoane fără formare/experienţă juridică)

7.      Proceduri disciplinare, suspendarea, demiterea

8.      Autonomia financiară şi resursele suficiente

9.      Poziţia şi rolul procurorilor

Independenţa internă

10.  Garanţii pentru autonomia internă şi externă a magistraţilor şi garanţii la faptul că locul în care funcţionează şi funcţiile acestora nu vor fi schimbate. Inamovibilitatea.

11.  Răspunderea magistraţilor pentru erori judiciare sau pentru activităţi care nu sunt conforme cu etica.

12.  Imunitatea.

Chestiuni generale

13.  Condiţiile economice pentru membrii sistemului judiciar. Remuneraţia şi buna starea socială. Încetarea mandatului.

14.  Libertatea asociaţiilor profesionale ale judecătorilor şi ale procurorilor. Libertatea judiciară şi de expresie.”

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti